Baladă pentru chiriaşul grăbit”–125 de ani de la naşterea poetului

Muzeul Literaturii Române Iaşi şi Societatea Culturală „Junimea’90” organizează duminică, 20 martie 2011, ora 11.00, la Muzeul „George Topîrceanu” evenimentul cultural intitulat „Baladă pentru chiriaşul grăbit” – 125 de ani de la naşterea poetului.

Din program:
Momente artistice realizate de - elevii Şcolii „Gh. Mîrzescu”, coordonator institutor Elena NUŢĂ;
- copiii de la Grădiniţa nr. 2 cu program prelungit coordonaţi de Cătălina CURELARIU.
Invitaţi: Anaida RADOŞI (fosta gazdă a poetului de pe strada Bunavestire),
Gabriela HURDUC.
Moderator: Iulia Mihalache

In urma cu aproape 35 ani am primit o carte care am iubit-o din ziua in care am tinut-o prima oara in mana si am recitit-o ani in sir cu aceeasi dragoste si emotie.Este vorba de volumul "Inscriptii pe Marginea Anilor" de Otilia Cazmir.Din aceasta carte am cunoscut-o si iubit-o prima oara pe Anaida.Va redau scanat fragmentul care l-am recitit de zeci de ori de-a lungul anilor,intrucat la volumul Otiliei Cazimir m-am intors de enorm de multe ori cu aceeasi dragoste si curiozitate pe care mi-a starnit-o din clipa in care, copil fiind am primit minunata carte rosie in dar.
O sa va atasez scanat aici textul scris de Otilia Cazimir cu refererire la Anaida.Deasemenea veti remarca si numele de Mircea Hurduc.
Azi la Casa Toparceanu am cunoscut-o pe domna Dr Anaida Radosi si doamna Gabriela Hurduc,sotia celui pomenit in povestirile Otiliei.

doamna in bej este Anaida Radosi alaturi de Gabriela Hurduc






La finalul manifestarilor am vorbit putin cu doamna Anaida marturisindu-i cat de mult am iubit eu aceasta mica povestire unde este pomenita domnia sa .Dansa mi-a aratat singura fotografie amintire a acelor ani evocati in randurile de mai sus , o fotografie cu fetita Anaida, fotografie facuta de Toparceanu si developata de acesta,marturisindu-mi ca el Domnul Toparceanu era si cel care o tundea, ii aranja bretonul cat a fost chirias in casa parintilor ei

Am avut azi cu aceasta intalnire o zi minunata .Inca sunt sub imperiul emotiilor de a ma reintalni cu un crampei din copilaria mea si fericirea ca cineva a iesit din paginile unei carti atat de iubita de mine si a venit la muzeu sa se cunoasca cu cei carora le-a fost drag sa se intalneasca azi cu Toparceanu
I-am revazut cu multa placere pe Domnul Dan Jumara directorul Muzeului Literaturii Romane,doamna Anca Buzea ,domnii Valentin Talpalaru si Lucian Vasiliu si alti prieteni dragi ,domnul Constantin Chirila ,doamna Anca Oprescu cu sotul domniei sale,Marian Radulescu si alti obisnuiti ai acestor gen de manifestari culturale.


Iulia Mihalache


Lucian Vasiliu si Valentin Talpalaru

Constantin Chirila si Iulia Mihalache

Elena Nuta,Iulia Mihalache si Dan Jumara

elevii Şcolii „Gh. Mîrzescu”, coordonator institutor Elena NUŢĂ;
- copiii de la Grădiniţa nr. 2 cu program prelungit coordonaţi de Cătălina CURELARIU.

La Casa Toparceanu de rasarit_de_zori

La Casa Toparceanu de Constantin-Chirila



La muzeul G.Toparceanu de Constantin-Chirila

Oare ce masca ironia lui Topârceanu? Iată răspunsul mai jos:


Balada unei stele mici



Ţii minte tu, iubita mea,
O noapte de argint în care
Mi-ai arătat pe cer o stea
Din Carul Mare?


Cu faţa-n sus, spre Dumnezeu,
Lăsându-ţi capul să se culce
Pe braţul meu,
Te legănam, povară dulce.


Deasupra noastră, un castan
Cu frunze pudic răsfirate
Pentru-a servi de paravan
Iubirilor nevinovate,


Tinzând o ramură-n zadar
Ca să ne apere de stele,
Fusese martor ocular
La toate cele.



Şi nu mi-ai spus atunci nimic,
Dar când mi-am coborât privirea,
Un deget mic
Mi-a arătat Nemărginirea.


Un strop de-argint a lunecat,
Şi, cu paloarea-i siderală,
Pe cerul negru a-nsemnat
Un fir subţire de beteală...


Ţii minte ce fior străin
Trecu atunci, din constelaţii,
Prin bluza ta de crep-de-Chine
Cu aplicaţii?


Ce veşti din cerul depărtat
A nins pe fruntea ta zenitul?
Ce gânduri tainice-ai schimbat
Cu Infinitul?...


Sclipind departe, prin frunziş,
O stea smerită şi albastră
Sta singuratică, pieziş
Deasupra noastră.



Şi ca un spin,
Cu raza-i rece şi subţire,
Mi-a strecurat un gând străin
În visul meu de fericire.


Zicea: - Sub cerul vast şi mut
V-a aruncat aceeaşi soartă
Pe-un strop de lut
Ce-n învârtirea lui vă poartă.


Sărman atom sentimental!
Nu ştii tu oare
Că viaţa voastră-i colosal
De trecătoare?


Zicea: - Mă mir că te-ai gândit
Să-mi scrii o odă.
De când poeţii s-au prostit,
Amorul nu mai e la modă.



Oricum, voi sunteţi prea mărunţi
Şi eu, prea mare...
N-ar fi mai bine să renunţi
Şi să vă duceţi la culcare?


Că nu există pe pământ
Mai venerabilă manie
Decât - sub stele jurământ
Pe veşnicie.


Şi nu există-n Univers
Mai mare crimă
Decât - la coada unui vers -
Să pui o rimă.


(George Topârceanu - "Balade vesele şi triste")