Ultimele subiecte
» „Flori de piatră-Bijoux" albumul II-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Ieri la 6:20 am Scris de Didina Sava

» Decorațiuni din fetru
Ieri la 2:02 am Scris de Didina Sava

» Mihaela Moşneanu
Mar Dec 12, 2017 6:09 am Scris de Mihaela Moşneanu

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul I-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Lun Mar 13, 2017 5:15 am Scris de Didina Sava

» Heraclidul Alb roman semi-SF
Lun Iul 11, 2016 1:43 pm Scris de Varganici Costica

» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Sam Mar 19, 2016 2:03 am Scris de tyk

» Gustări şi aperitive
Lun Feb 01, 2016 8:59 am Scris de Didina Sava

» Dorina Neculce
Sam Mar 14, 2015 3:42 pm Scris de Dorina Ciocan

» Mihai LEONTE poetul armoniei si al optimismului...
Dum Noi 30, 2014 11:46 am Scris de Mihai LEONTE

Facebook





Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Web Trafic
Site-uri preferate
Retete culinare
Reţele de socializare
Parteneri
forum gratuit

Singurătăţile noastre-Titi Nechita

Pagina 1 din 7 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

08042011

Mesaj 

Singurătăţile noastre-Titi Nechita









Doar gândurile

Noian de gânduri în cap se adună,
Se-ngrămădesc mereu către gură
Dar se opresc, iar nerostite
Şi  iar e tăcere, ca mai-nainte.

       Cum să faci gândul să-şi afle’mplinirea
       Şi patima gurii să-şi spună menirea?
       Cum să laşi, frâu liber chemării
       Ce tainic se-nbracă în umbra’nserării?

Ne bântuie somnul ce se zbate sub geană
Şi-a nopţii tenebre pătrund fără teamă
Prin ochii închişi şi colţuri tăcute,
Unde-i pustiu şi doar vântul se-ascunde.

       Şi rătăcim aşa, prin a nopţii tenebre,
       Iar timpul, tăcut şi agale se pierde.
       Doar gândurile ce ne înfioară
       Ne lasă, la fel de tăcuţi în frigul de-afară.


Ultima editare efectuata de catre tyk in Lun Mai 09, 2011 6:57 am, editata de 11 ori
avatar
tyk

Numarul mesajelor : 306
Varsta : 62
Localizare : IAŞI
Data de inscriere : 08/04/2011

Sus In jos

Distribuie acest articol pe: diggdeliciousredditstumbleuponslashdotyahoogooglelive

Singurătăţile noastre-Titi Nechita :: Comentarii

avatar

Mesaj la data de Sam Mar 19, 2016 2:03 am  tyk

Doină, doină...

Ca un dor neostoit
Doină, mult m-ai răscolit!
În ochi mi-ai pus lăcrimioare
Cât apa de la izvoare
Să-mi ude picioarele
Cât m-or ține zilele!
Mai zi-mi, doină, de-ale mele
Petrecute zile grele,
Zi-mi de plaiul meu cu dor
Să te-ascult pân-am să mor,
Iar dac-o fi ș-oi pleca,
Să-mi zici, doină, tot așa!
Că de-o fi dorul mai mult,
M-oi opri să te ascult
Și de-o fi dorul mai mare
M-oi întoarce din cărare,
Voi aduna florile
Din toate poienile
Și ți le voi pune-n cale
Să-mi mai cânti de dor și jale
Ca să-mi uit durerile,
Să-mi amân plecările,
Să-ți ascult chemările
De sub toate zările!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Ian 07, 2016 5:00 am  tyk

De prin ceruri fulgi năvală

De prin țara lui Gerilă
Cel ce dârdâie de frig,
Ori din cea a lui Sucilă
Îndoit ca un covrig,

Astăzi, dis-de-dimineață,
Fulgi grămadă au sosit
Din grădina lor de gheață;
Drept la noi s-au oploșit!

Peste case dau năvală
Și purtați de-un vânt zorit
Se opresc din amețeală
Peste câmpul dezgolit.

Unii caută-n neștire
Printre ramuri un culcuș,
Alții, mai vioi din fire
Și-au făcut un derdeluș.

Cât a fost ziua de mare
Au zburdat și s-au rotit!
Peste tot ce e sub zare
Albă nea au rostuit.

Soarele acum zâmbește
Peste culme asfințind,
Doar Gerilă ostenește
Prin zăpada scârțâind!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Dec 05, 2015 5:40 am  tyk

Iarna visurilor mele

Pe sub nopți și clar de lună,
Printre miile de stele
Și prin vatra cea străbună
Trec iar gândurile mele!

Se întorc în bătătură
Pe sub garduri de nuiele,
Dau năvală prin strânsură
Parcă-s duhurile rele!

Pe deal, tobele răsună,
Norii se strâng în boccele,
Iarna-i colea-n văgăună,
Iar prin sobe ard surcele.

Cânt și joc de paparudă
Scot scântei de prin podele!
Parcă vor ai face-n ciudă
Iernii de după perdele!

După ușă se adună
Papucei și ciuboțele…
Moșu-i gata și-o să vină
Cu bomboane și nuiele!

Pe cuptor și sus la grindă
S-au culcat visele mele,
Doar un gând umblă prin tindă
Și privește către stele.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Noi 26, 2015 6:51 am  tyk

Toamnă de poveste

Sub o poartă prăvălită
Șade toamna ofilită,
Iar în poala-i colorată
Plânge-o frunză supărată

Că au fost multe surate,
Iar acum plecate-s toate!
Pe sub garduri stau dosite
Și de vânt sunt răscolite.

S-au dus și prin țări străine,
Dar s-au umplut de suspine!
Tremurând, de ploi udate,
Zdrențuite și uscate

S-au culcat în pod la șură
Și visează vreme bună!
N-au gândit că poienița
Își va dezbrăca rochița

Și nici că frumoasa toamnă
Gătită în strai de doamnă
Se va duce la culcare
Doar cu ghete în picioare!

Acum frunza veștejită
Suspină și-i necăjită
Că-n tot raiul de culoare
Nu mai este nicio floare!

Iar din rochia de gală
Purtată cu nimb și fală,
Când zăpada-i sus pe creste
N-a rămas decât poveste!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Noi 10, 2015 9:40 am  tyk

Toamna

Toamna, după cum se ştie,
Pentru toţi e bogăţie!
Câmpuri şi grădini bogate
Şi cămări îndestulate,

Case, alei înflorite
Şi mese împodobite,
Iar colea în bătătură,
Cântece şi voie bună!

Săltând florile pe ie
Toamna s-a urcat la vie,
Să-şi adune tot nectarul
Că acuşi trece hotarul

Şi s-o duce-n ţări străine
Vânzând miere de albine.
S-o întoarce-abia la anul
Să ne umple iar hambarul!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Oct 18, 2015 8:47 am  tyk

Bate toamna în fereastră!

Se uită toamna pe geam
De pe-o frunză de castan,
Merele s-au copt pe ram
Cum se-ntâmplă an de an!

Pădurea s-a îmbrăcat
Cu strai nou şi colorat,
Frunzele ce s-au uscat
Cărările-au astupat!

Via-şi stoarce poamele
Să umple ulcelele,
Câmpu-şi strânge holdele
Încărcând hambarele.

Prin toate grădinile
Pârguiesc legumele,
Se gătesc cămările
Să primească roadele.

De sub toate umbrele
Au ieşit ciupercile
Şi-au pus pălăriile
Să se mire ciorile!

Iar colea, mai sus, pe gard,
Toamna îşi mai trage-un fard.
Vremea scade grad cu grad,
Iarna-i colo-n vârf de brad.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Sept 18, 2015 4:21 am  tyk

Când se frânge fuiorul…

Când toamna-şi scutură covorul
Peste grădini şi peste gânduri,
Tăcerile îşi frâng fuiorul,
Priviri se-nalţă rânduri, rânduri!

Şi cheamă din ruptura zării
Cu rugi aprinse la icoane
Pe cei ce ca nisipul mării
S-au dus spre alte bastioane…

Când peste câmp tronează luna
Şi bruma se aşterne-n plete,
Viaţa îşi potriveşte struna
Pe ritmuri noi de menuete.

Iar printre ramuri desfrunzite
Precum o inimă zdrobită,
Trec dorurile rătăcite
Şi dragostea neţărmurită.

Când toamna-şi scutură covorul,
Tu faci popas printre frunzare;
În pragul casei stă doar dorul
Şi ochii ce se pierd în zare…

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 09, 2015 9:38 am  tyk

Mi-e dor de dor

Mi-e dor de dorurile toate,
De primăvara din priviri,
Deşi am tâmplele brumate
Şi rătăcesc prin amintiri.

Mi-e dor de vremuri de-altădată,
De umbra nucului bătrân,
Să mă întorc aş vrea odată,
Să-mi reazem capul de-al tău sân!

Mi-e dor de tine şi de mine,
Mi-e dor de focul din cuptor;
De zilele acelea pline,
De tine, mamă,-mi este dor!

Mi-e dor de dorul de părinte,
De mersul seara pe la denii
Şi închinări la cele sfinte
În dimineţi pe la utrenii.

Mi-e dor de pâinea coaptă-n vatră,
De cântecul din al tău glas,
De drumul dăltuit în piatră
Unde te caut pas cu pas!

Mi-e dor şi iar mi-e dor de toate
Din cele câte-au mai rămas,
De nopţile pline de şoapte
Când te-ascultam stând la taifas.

Mi-e dor de lună şi de stele
Ce strălucesc şi-acum pe cer,
Mi-e dor de dorurile mele
Într-un pocal de pivnicer!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Aug 29, 2015 8:21 am  tyk

O zi toridă

Zburdă grădina de culori
Şi soarele se veseleşte,
Pe sub arcade fac furori
Miresme rupte din poveste!

Se-adună rătăciri în zori
Ca picăturile de ploaie,
În suflete se strâng fiori
Ce curg apoi din ochi şiroaie.

Se-aprinde peste câmpuri foc,
Pe zare cerul se topeşte,
La gârlă-i numai cânt şi joc,
Ba chiar şi apa clocoteşte!

Pădurea freamătă tăcut,
Coroana-i verde se usucă,
Cântul din ramuri s-a pierdut,
Iar zborul nu-i decât nălucă.

Sub bolta marelui cuptor
Ce ca un crater forfoteşte,
O adiere şi un nor
Se zbat, dar focul tot mai creşte!

Iar peste dealuri, printre vii
Când ziua-şi culcă osteneala,
Doar noaptea orelor târzii
Mai ostoieşte fierbinţeala.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Aug 09, 2015 6:27 am  tyk

Pisica emancipată

Sunt pisică, stau la bloc
Şi îmi place să mă joc!
Am şi pat, ba am şi pernă…
Sunt o pisică modernă!

Am ajuns să locuiesc,
Drept vă spun, nu mă feresc,
Într-o casă minunată,
Toată ziua-s răsfăţată!

Ziua-ntreagă lenevesc,
Fac tumbe, mă tăvălesc,
Am nevoie de mişcare
Într-o casă-aşa de mare!

Aş vâna un şoricel,
Dar nici urmă în castel!
Peste tot doar aparate
Şi nu mă pricep la toate!

Tastez la calculator
Stârnind hazul tuturor
Şi privesc nedumerită
La fereastra ce se-agită.

Eu nimic nu înţeleg…
Vreau misterul să dezleg,
Dar cu-atâta tevatură
Adorm chiar pe tastatură.

Un bătrân şi doi nepoţi
Râd acum de mine toţi.
Eu, prinsă la-nghesuială
Mă gândesc: ce aiureală!

De ce-or face-atâta haz
Când dă omul de necaz?!
Oi fi eu emancipată,
Dar nu-s bine informată!

Iar când stai şi lâncezeşti,
Jur că te cam plictiseşti!
De-atâta emancipare
Dai în boală, frăţioare!

Asa am păţit şi eu
Şi mă minunez mereu,
Că de-atâta bunăstare
Visez doar calculatoare!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Iul 31, 2015 12:59 am  tyk

Gând până dincolo de timp

Plâng pietre la margini de cruci
Şi cerul adoarme pe deal,
Se leagănă frunza prin nuci,
Un gând se înalţă fatal.

Visuri din ochi de cicoare
S-au deschis spre alt infinit,
S-a frânt o rază de soare,
O floare sub cer s-a zidit!

O stea răsare pe boltă
Cu raze culcate pe zări,
Strigăt, durere, revoltă
Ridică spre slavă chemări.

Timpul îşi ţese veşmântul
Trecând peste toate uşor,
Pe deal rămâne doar vântul
Şi-un suflet ce plânge de dor.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Iul 01, 2015 12:12 am  tyk

Când bate vântul…

Când bate vântul prin casă
Și ploaia plânge la geamuri,
Uităm ori nu ne mai pasă
De pomii rămași fără ramuri!

Când prin odăi doar pustiul
Își toarce tăcerea-n surghiun,
Gândul și dorul nebunul
Trec pragul în zbor de taifun.

Când te trezesti dimineața
Te mângâie cerul senin,
Alta îți este azi viața
Şi cafeaua-i cu gust de pelin!

Stai cu privirea pe zare
Strivind depărtarea în pumni,
Lacrimi te prind între gheare,
Iar inima se zbate-n cărbuni.

Clipele trec măsurate
De un ceas anume oprit,
Zilele par neschimbate
Sub un cer abătut, ostenit!

Rochii în alb de mătasă
Plutesc prin pomi fără ramuri.
Când bate vântul prin casă,
Doar noaptea rămâne la geamuri!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Iun 19, 2015 1:54 am  tyk

Veveriţa hoţomană

Tot umblând după o nucă,
Veveriţa cea focoasă,
Scormonind ca o nălucă
A ajuns în pod, la casă.

Mirosise ea, vezi bine,
Țopăind printre uluce
Că acolo-n pod la mine
Ar fi rai, dacă s-ar duce!

Nu știu cum, dar mă văzuse
Că urcasem nuci în toamnă,
Iar acum în gând își puse
Lângă ele chiar să doarmă.

Eii, de-ar fi doar ce gândise,
N-ar fi nici-o supărare!
Dar cum intră o lovise
Mare poftă de mâncare!

Hoțomana-și făcu planul…
Avea tot ce își dorise:
Mâncărică pe tot anul
Și un loc călduț, de vise!

Ba-și chemă și ajutoare,
Că nu-i singură pe lume…
Și apoi grămada-i mare,
În doi, nucile-s mai bune!

Dar în timp ce o zbughise
Să-și cate tovărășie,
Planul ei măreț se duse,
Doar că ea, încă nu știe!

Mare i-a fost supărarea...
Când sosi, descoperise
Că i-a dispărut mâncarea
Și-a rămas cu-n sac de vise!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Lun Mai 25, 2015 7:23 am  tyk

Au înflorit sub cer salcâmii

Au înflorit iarăşi salcâmii
Şi cerul zburdă printre flori,
Se schimbă parcă faţa lumii
Sub curcubeul de culori.

Prin ramuri se alintă cântul
Purtat spre margini de ponor,
Iar printre frunze trece vântul
Mereu hoinar, precum un nor.

Se leagănă pe câmpuri lanul
Sub mângâierea razelor,
Doar gândul şi-a oprit elanul
Răpit de vraja florilor!

Pădurea este ca din basme
Şi ninge iar în luna mai,
Noaptea cea plină de fantasme
Coboară lin pe-un colţ de plai.

Peste salcâmi se-aşază norii
Şi vântul parcă s-a oprit,
Adorm în cuiburi puişorii,
Iar timpul pare împietrit!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Mai 10, 2015 2:06 am  tyk

Trei prieteni mai de soi

Trei căţei, din cei de soi,
Hotărât-au fiecare
Tot uitându-se la noi,
Să schimbe a lor purtare.

S-a dus vorba nu ştiu cum
Că ar fi o alianţă
Între mâţele din drum
Şi noi, cei de-un neam cu ,,Zdreanţă”!

La tot pasul întâlneşti
Un căţel şi o pisică!
Tu poti chiar să-nnebuneşti…
Sunt prieteni?! Cum adică?!

Eu, sigur îmi amintesc
Când stăteam în legătoare,
Dumnealor, de nu greşesc,
Toată ziua la plimbare!

Uite-mi vine rău de tot,
Păru-n ceafă se ridică,
Nervii mi-au ajuns la bot…
Ce le-aş scărmăna, nenică!


Lumea s-a întors pe dos
Şi nu-i doar o întâmplare!
Câinii nu mai rod un os
Şi-s prieteni cu oricare!

Mâţele se odihnesc,
Pe căţei îi creşte-o cloşcă,
Şoriceii dănţuiesc
Ameţiţi pe lâng-o ploscă

Şi de-o ţinem tot aşa,
Nu ştiu unde vom ajunge…
Câinii nu vor mai lătra,
Iar pisicile vor plânge!

Gata, nu mai vreau să văd
Nici-un fel de alianţă!
Altfel o să fac prăpăd…
Jur pe blana mea de ,,Zdreanţă”!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Apr 22, 2015 6:04 am  tyk

Pe sub zări de primăvară

Din hăuri neştiute şi zăpezi virgine
S-au ridicat speranţele spre stele.
Precum o pasăre spre zările senine
Îşi întind aripi gândurile mele.

Prin crânguri se aude cânt de primăvară,
Răsar pe ramuri muguri de nelinişti,
Iar ale mele doruri rătăcesc pe-afară
Duse de vânt şi fără de oprelişti.

Se-nchid cuvintele peste dureri flămânde,
Gândul nu-şi mai opreşte prăbuşirea,
Doar florile cu ale lor vise plăpânde
Mai pot opri pe culme rătăcirea!

O zbatere de aripi îmblânzeşte cerul,
Iar cântece se-nalţă dintre câmpuri;
Prin flori a poposit de-acum bijutierul
Şi colorează marginea de drumuri.

Tresar în mângâieri de vânt alte destine,
Sub zare înfloresc visele mele,
Altă primăvară năvală-i peste mine
Cu ale ei miresme şi idile.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Mar 26, 2015 5:59 am  tyk

Amintiri de poveste

Este ora de poveste
Pentru micii prichindei.
Doamna, iarăşi le citeşte
Despre feţi-frumoşi şi zmei.

De prin bănci, chipuri duioase
Să tot stai să le admiri!
Şi-au întors cuviincioase
Curioasele priviri.

Scena este de poveste!
E ca floarea din câmpii
Şi mereu ne aminteşte
Că am fost şi noi copii!

Fermecate, jucăuşe,
Luate din fotografii,
Ne privesc acum ghiduşe
Alte feţe de copii!

Ne întoarcem la poveste
Rătăcind prin amintiri,
Dar mereu ne-ademeneşte
Gingăşia din priviri.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Mar 07, 2015 11:12 pm  tyk

Un gând şi o floare pentru toate femeile din viaţă noastră.

Mi-ai fost, îmi eşti…

Mi-ai fost plinire, început
Şi leagăn fragede-i pruncii,
Mi-ai fost tot ce-ai putea să-mi fii,
Zidire-n care m-am născut!

A lumii jumătate eşti,
Regină peste univers,
Zeiţă, muză pentru vers
Şi zână bună când zâmbeşti.

Eşti bucuria zorilor
Şi primăvara mea de vis,
O poartă către paradis
În curcubeul florilor!

Mi-ai fost nisipul de sub cer
În zorii primilor mei paşi;
Iubita mea cu ochi gingaşi
A nopţilor suav mister!

Eşti fiinţa cea mai dragă,
Ploaie şi înger pe pământ,
O frunză purtată de vânt,
Freamăt şi gură de fragă.

Mi-ai fost lumină şi mamă,
Iubită şi dragoste-mi eşti,
Minune din cărţi de poveşti,
Gând şi amintire-n ramă!


Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Lun Feb 23, 2015 9:03 am  tyk

Iarnă nărăvaşă

Îmbufnată şi golaşă
Şade iarna pe-un pripor.
Plăpumioara ei gingaşă
Tremură într-un răzor.

Că din groasă cum era,
Mai acum vreo două zile
A rămas ca o perdea…
Ici şi colo albe file!

Soarele îi face semne
Dintre nori morocănoşi,
Iar pe-o streşină de lemne
Cântă doi sticleţi voioşi.

Dar eu zic: nu vă grăbiţi
Să lăsaţi cojoacele!
Nu vă luaţi după sticleţi
Că n-au trecut babele!

Iarna asta nărăvaşă
O să-şi facă mendrele.
Cât o fi ea de golaşă,
N-o sperie razele!
16-02-2015

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Feb 11, 2015 9:41 am  tyk

Răceala şi guturaiul

Nu ştiu prin ce întâmplare,
Cum dă frigul peste sat,
Parcă are programare;
Gripa s-a şi instalat!

Te ia aşa, cu răceală,
Iar apoi ca la asalt;
Mai întâi o toropeală
După care-ţi spune: halt!

Îţi ia pofta de mâncare
Şi te îmbie la pat.
Zici că ai dat în lingoare,
În trei zile tu esti lat!

Iar ca să ai tot tacâmaul,
Mai rămâi şi fără glas!
Iei pastile cu duiumul,
Fără să te uiţi la ceas!

Frecţii, ceaiuri de tot felul
Şi-alte soiuri de licori
Vin să-i facă gripei felul,
De cu seară până-n zori!

Dar din câte-mi dau eu seama,
Scapi cam greu de guturai;
Până nu-şi sfârşeşte toana
Să te-ndrepţi, şanse nu ai!
3-02-2015

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Ian 28, 2015 9:40 am  tyk

Zi de împlinire

Frământări demult apuse
Sub tăcerea timpului,
Bat acum la porţi răpuse
De răceala vântului.

Se ridică iarăşi glasul
Celor cu acelaşi gând,
Peste veacuri îşi trec pasul
Şi se-adună rând pe rând!

Se trezesc întru simţire
Malurile unui râu
Şi vor ca dintr-o sorbire
Să-l prefacă-n fir de grâu!

Se aude Ion Roată,
Vocea celor oropsiţi…
Ce la fel ca altădată
Îşi înalţă ochi smeriţi

Către cel ce cu dreptate
Vrea să-mpace pe cei mulţi,
Să nu fie strâmbătate
Pentru cei ce-au fost desculţi!

Se întinde hora mare
Peste timpul din Carpaţi,
Azi e zi de sărbătoare,
Azi cu toţii suntem fraţi!

Saltă inimi în simţire
Din hotar până-n hotar,
Cântă iar despre unire
Graiul nostru popular!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Ian 14, 2015 8:54 am  tyk

Închinăciune

Din fruntariile vremii,
Printre miile de stele
Tu răsari pe bolta lumii,
Crai, în vechile castele.

Cobori luna în adâncuri
Şi te ‘nalţi din nemurire…
Cu-ale tale calde stihuri
Luminezi o omenire.

Tu îmbraci cu-a ta sclipire
Codrul care-ţi duce dorul
Şi ridici din adormire
Clipe ce-au simţit fiorul.

Oşti trecute-n nefiinţă
Ce-au stat pavăză-n hotare
Ţi se-nchină cu credinţă
Undeva, sub Carul Mare.

Regi şi împăraţi de-a rândul
Ce ţi-au fost muze sub soare,
Împăcaţi acum cu gândul
Dorm, pe rugii din altare.

Tu cobori în nopţi senine
Din înaltul cel de gheaţă,
Legănat doar de suspine
Te întorci iarăşi la viaţă.

Bucuros de ,,revedere”
Codru-ţi face plecăciune,
A dorinţelor mistere
Vor a-ţi cere iertăciune!

Te înalţă şi coboară,
Tu, Luceafăr, din poveste…
Curgi în mine tu, comoară,
Şi rămâi soare pe creste!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Dec 16, 2014 7:00 am  tyk

Cobori, iarnă despletită!

De pe dealuri, printre vii
Curge iarna spre câmpii...
Într-o clipă-i jos în vale
Şi nimic nu-i stă în cale!

A pus bărbi de promoroacă
Şi la mine pe toloacă,
Iar din pletele-i stufoase
Curg broboade de mătase.

Vântul o prinde-n vârtej
Răsucind-o ca pe-un vrej.
Răscolindu-i fusta dalbă
Peste câmpuri pune salbă!

Cu podoaba-i despletită
Intră-n sat neliniştită,
Se caţără pe uluci
Să-şi mai uite din năluci.

C’-a trecut prin ţări străine
Şi nu i-a fost deloc bine!
A fost mereu blestemată
De parcă era ciumată!

Iarnă, nu fi supărată!
Te iau la mine sub vatră,
Te-aş ţine ca pe-o comoară
Pân’ s-o face primăvară!

Dar tu ştii, iarnă, mai bine
Care-i rostul pentru tine;
Te du şi te-nveseleşte,
Satu-ntreg împodobeşte!

Culcă-ţi iarnă brâiele
Peste toate zările
Şi nu fi posomorâtă
Că te faci, iarnă, urâtă!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Dec 02, 2014 12:13 am  tyk

Ninge cu poveşti

Ninge cerul cu poveşti
Peste case bătrâneşti,
Dănţuiesc fulgi de mătase,
Hornuri pufăie pe case.

În ferestre ce visează
Iarna florile-şi pictează,
Ochi zglobii, păr în inele
Se ivesc dintre perdele.

Vântul zburdă în rafale
Printre ramurile goale,
Pe câmp, plapuma de nea
Tremură de frig şi ea.

În uliţă, pe-nserat
Ies bicele la-ncercat,
Prin case ard sobele,
Pe deal se-aud tobele!

Noaptea doarme pe-un hogeag
Şi zăpada jos pe prag,
Iar în casă sub ogheal
Cântă somnul la caval!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Noi 30, 2014 4:06 am  tyk

Sfârşit de toamnă

Se mai zbate o geană de verde
Printre ramuri uscate de vânt;
O rază încă vrea să dezmierde
O frunză ce-a căzut la pământ.

Corole altădat’ îmbrăcate
Cu petale de zbor şi de cânt
Îşi fac doar speranţe deşarte
Sub ceţuri căutându-şi veşmânt.

Pe zare se aşterne ninsoarea
Ca o haină pe trupul plăpând,
Doar toamna îşi mai cată cărarea
Printre frunze ce cad tremurând.

Nori plumburii acoperă cerul,
Verdele tot s-a dus lacrimând,
Prin păduri a trecut bărbierul
Ca un lup, taciturn şi flămând.

Prin luncă, fantomatice braţe
Plutesc peste murmur de ape
Şi ca într-un decor cu paiaţe
Dansează de ceruri aproape.

Zilele curg pe sub cerul pustiu,
Nopţile ţes fir de beteală,
Toamna îşi cată de-acum vizitiu
S-o poarte spre altă escală.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Noi 23, 2014 12:01 am  tyk

Hora verzelor

În grădina lui brumar
S-au strâns verzele grămadă;
Vor şi ele lăutar…
Şi s-au luat pe loc la sfadă!

Nu sunt orice fel de verze…
Sunt moderne şi cochete,
Dar oricât ar fi de breze
Au ajuns la baionete!

Fiecare vrea în parte
O anume melodie…
Vezi acum de le desparte
Şi le ţine-n frâu, bădie!

Dintr-o parte, lăutarul
Le priveşte şi ignoră!
Lângă el veni cobzarul
Care le pofti la horă.

S-au rotit verzele noastre
Braţ la braţ cu lăutarul!
De vreţi luaţi-le în glastre,
Dar să nu uitaţi cobzarul!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Noi 12, 2014 8:59 am  tyk

Tristeţi de toamnă

Din frunzarele uscate
Ploaia şi-a făcut gheţuş,
Iar prin ramuri dezbrăcate
Vântul cântă din arcuş.

Pe la margini de coline
Nori de ceaţă străjuiesc,
Printre crestele alpine
Şi pustiurile cresc.

Poteci pline de noroaie
Te întâmpină prin sat,
De pe case curg şiroaie
Norii ce s-au îmbufnat!

Viile îngălbenite
Freamătă pline de dor,
De poveri au fost golite…
Tristă-i iarba din răzor!

Un nuc şade singuratic
Şi scrutează zările
Trist, tăcut şi fantomatic
Unduindu-şi rănile.

Prin grădinile uscate
Supărate-s florile
C-au rămas nemângâiate
Şi s-au stins culorile!

Doar din când în când o rază
Mângâie gutuiele
Care stau acum de pază
Peste toate frunzele.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Noi 04, 2014 11:22 pm  tyk

Mulţumesc frumos de popas şi apreciere, d-na Didina!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Noi 04, 2014 2:01 am  Didina Sava

Ce frumos tablou de toamna ai zugravit Titi!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Lun Noi 03, 2014 4:45 am  tyk

Toamna-şi curge ploile

Curge toamna prin cireş
Scuturându-şi ploile,
Fruzele s-au făcut preş
Astupând cărările.

Brumărel cântă de zor
Printre toate crengile,
Iar la mine pe răzor
Stau grămadă ciorile.

Vântul suflă prin tufari,
Eu m-apuc de tremurat…
Toamnă, n-ai putut să sari
Peste timpu-nfrigurat?

Peste deal, pădurile
Se întrec în colorit;
Lipsesc doar cântările
De sub cerul răscolit!

Coşurile fumegă,
Satul pare adormit,
Ceţurile-şi spumegă
Peste zări straiul cernit.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Oct 24, 2014 3:32 am  tyk

Toamna printre tufănele

De sub flori de tufănele
Sprijinit într-un arcuş
Şi cu scripca doar surcele
A ieşit un greieruş.

Florile privesc mirate,
Pline de nelinişte;
Le cânta noapte de noapte,
Dar acum e linişte!

Nu se mai aud concerte
Până hăt târziu, în zori!
Frunzele-s mai colorate;
Cerul parcă-ţi dă fiori!

Ce-o fi cu astă schimbare?
Se-ntrebară tremurând.
Abia ce-am venit sub soare...
Să plecăm, n-avem de gând!

Arcuşul meu îmi şopteşte:
Gata-i vremea de cântat!
Iar un vânt, fără de veste,
Se-apucă de scuturat!

Aţi ieşit voi la plimbare,
Dar eu nu mai pot cânta!
Bucuraţi-vă de soare…
Eu mă duc şi m-oi culca!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Oct 11, 2014 11:14 pm  tyk

Vara ici, toamna-i colea!

Sus în capăt de drumeag,
Ciufulită şi hilară,
Privind lung către un fag
Sta gândind un pui de cioară.

Oare ce s-a întâmplat?!
Parcă-i mai răcoare-afară!
Cerul s-a învolburat…
S-ar zice că nu e vară!

Vântul mă zburleşte rău,
Printre ierburi curg broboade,
Iar o tufă de dudău
Îmi aruncă lungi ocheade.

Peste brusturii din crâng
Se coboară nori de ceaţă;
Câmpul azi îmi pare tâng,
În pădure frunza-i creaţă!

Singuratic, un bâtlan
Îmi strigă din depărtare:
Toamna ar avea în plan
Să ia vara la plimbare!

O să vină peste-un an
Şi-o s-aducă mai mult soare!
Îmi şopti un ciocârlan
Mirat şi el de-ntâmplare.

Prea multe n-a înţeles
Din ce-i spuseră confraţii;
Doar că vântul îi da ghes
Fără alte conotaţii!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Oct 03, 2014 9:18 am  tyk

Te-am căutat

Te-am căutat în focul adormit pe altare
Şi te-am visat prin adâncimile astrale;
Rătăcitor însetat prin pustiuri sahare
Încă mai sper la reîncarnări ancestrale.

Torturat de amăgiri ce dărâmă destine
Mă zbat printre umbre ce mă poartă spre stele,
Dar te aştept osândit printre furci caudine
Lumini să dezlănţui peste nopţile mele!

Plâng ale mele morminte, mi-e sete de tine…
Mă trezesc sfâşiat de mulţime de gheare,
Însă cerul nicicând nu ar putea să aline
Durerea din suflet şi a ta depărtare!

În cavalcade de nori şi creaţii hilare
Se răsfaţă granitul sub zori de lumină,
Ca o fată morgană dispari temătoare
Şi mă laşi încastrat sub a lumii cortină!

Încă te mai caut printre astrele zidirii,
Printre tăceri dăltuite pe nestemate...
Paşii mă poartă peste crevasele iubirii,
Gândul înoată spre adâncimi neumblate!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Lun Sept 15, 2014 11:00 pm  tyk

Ghiozdănele colorate

Ghiozdănele colorate,
Sprintene şi jucăuşe
S-au urcat colea, în spate
Şi saltă mereu ghiduşe!

Dau năvală către şcoală,
Parcă-s nişte apucate;
Să aibă oare vreo boală,
De-au pornit-o aşa toate?!

Şcoala poate doar să ştie
Ce-i cu astă adunare,
Dar cu aşa gălăgie,
Cine o-nţelege oare?!

Doar că la un semn, se pare,
Iată! Rânduri se formează,
Se-aud voci ce strigă tare,
Zarva se mai aplanează!

Pe sub flori aliniate
Trec ghiozdanele uşor,
Înţeles-au acum toate
Ce le spuse Petrişor.

De azi vor veni mereu
Pregătite pentru şcoală;
Le va fi poate cam greu,
Dar nu-i rostul de chiuleală!

Peste doar câteva clipe
Şcoala le-nghiţi pe toate
Şi-mpărţite pe echipe
Acum stau în bănci culcate!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Sept 14, 2014 9:16 am  tyk

D-na Didina, mă bucură popasul d-stră şi mulţumesc frumos pentru seninul din suflet!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Sept 13, 2014 10:08 pm  Didina Sava

Titi atâta duioşie topârceană ai cladit în poemul tău încât l-am citit de două ori.Folosirea temperată a diminutivelor dau o candoare minunată versurilor. Mulţumesc că mi-ai înseninat ziua.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Sept 09, 2014 10:51 pm  tyk

Vis de vară

Doarme vara sus pe casă
Îmbrăcată în mireasă,
Iar sub cerul plin de stele
Dorm şi gândurile mele!

Doar că pe nepusă masă,
Peste fusta cea frumoasă
Şi pe fruntea-i de sulfină
Un nor şi-a găsit hodină!

Vara se trezi din vise…
Nu prea ştie ce păţise!
Peste poalele în floare
Curg broboade de răcoare.

Ce-or fi oare sus la munte
Dungile alea cărunte?!
Se-ntrebă privind în zare
Ridicânduse-n picioare.

Vântul, care îi stricase
Ale ei vise frumoase,
Îi şopti trecând prin plete
Cu o undă de regrete:

Vară dragă, surioară
Venită din primăvară,
Toamna cu frunze cernite
Spre alte zări te trimite!

Să fii la fel de frumoasă
În rochiţe de mătasă
Şi cu-ale tale alaiuri
Să-ncălzeşti şi alte plaiuri!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 29, 2014 2:13 am  tyk

Mi-ar trebui infinitul

Un abis mi-ar trebui să te cuprind
Şi o gură de rai să te sărut;
Un cer plin de stele aş vrea să aprind
Să nu te mai pierd în absolut.

Mi-ar trebui marea, lumea întreagă
Şi raiul cu a lui nemurire
Să-ţi spună pe nume şi să-nţeleagă
Nopţile cu a lor răvăşire.

Mi-ar trebui nebunia zidirii
Şi infinitul dintre galaxii
Să zbor cu tine prin cerul luminii
Aripă de foc şi înger să-mi fii,

Să te cuprind cu veşnicia lumii
Cum nimeni pe lume n-a încercat
Şi să desfac în bucăţi toţi atomii
Ce-n hăul iubirii m-au aruncat.

Mi-ar trebui…

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 22, 2014 2:10 am  tyk

Zori de vis

În zori se leagănă luceferi
Pe trupu-ţi diafan şi cald,
Împodobindu-ţi ai tăi umeri
Cu nestemate de smarald.

Tu simţi şi te laşi mângâiată
Precum oceanul nesfârşit;
De-a mea privire zvăpăiată
Şi el se lasă cucerit!

Aş vrea să fiu rază de lună
Prin părul tău să mă ascund,
Să-ţi curg apoi ca o fântână
Şi-n ochii tăi să mă afund!

Aş vrea să-ţi cânt cu glas de stele
Prin universuri ca un orb
Şi rătăcind printre dantele
A gurii rouă să îţi sorb!

Dar noaptea îşi încuie visul
Urzit printre constelaţii...
Eu caut încă paradisul
Fără alte disertaţii!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Aug 09, 2014 11:05 pm  tyk

Cântăreţi în miez de vară

De trei nopţi şi ceva zile
Nu mai pun geană pe geană;
Mă trezesc vorbind cu mine,
Îmi vine s-o iau la goană!

Nu ştiu prin ce întâmplare...
Cine află, rog să-mi spună!
Printre glastrele în floare
Un crai îmi cântă din strună.

Şi n-ar fi aşa o crimă
Să îmi facă serenade!
De-ar cânta doar zi lumină
L-aş învăţa şi balade!

Dar el cântă-ntreaga noapte
Şi vrea cu tot dinadinsul
Fără pauze ori şoapte
Chiar să cânt şi eu cu dânsul!

Şi de-ar fi prima ispravă
Aş mai trece cu vederea...
La mine parcă-i dumbravă,
Cântă chiar si adierea!

Ciufi şi guguştiuci de-avalma
S-au înghesuit să-mi cânte;
Abia-mi stăpânesc sudalma
Nopţilor ce-au fost prea scurte!

Drag mi-e cântul, n-am ce zice...
Să o spunem pe cea dreaptă,
Dar când pleoapa stă să-mi pice
Ar putea să-mi cânte-n şoaptă!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Aug 05, 2014 10:52 pm  tyk

O răţuşcă şi doi pui

O răţuşcă dolofană
Şi doi pui mai răsăriţi,
Toată ziua după hrană
Şi-s mereu nedespărţiţi!

În ogradă, prin grădină,
Pe oriunde-i întâlneşti!
Nu mai au pic de hodină;
Alţii ca ei nu găseşti!

Încă dis-de-dimineaţă,
De cum soarele răsare
Ies pe uşa la coteaţă
Şi merg ţanţosi la plimbare.

Dau o tură de toloacă
Aşa, doar pentru mişcare;
Apoi cu aplomb atacă
Crăticioara cu mâncare!

După ce s-au ghiftuit
Răţuşca ar vrea să-nnoate,
Iar puiuţii s-au gândit
Să mai scurme printre cioate.

Şi s-au dus voioşi tustrei
Către gârla din grădină;
În curte-a rămas Grivei
Mormăind la o găină!

Ia priveşte la cei trei!
Abia ce s-au ospătat;
Nu dai nici doi lei pe ei,
Dar le arde de scăldat!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Iul 25, 2014 11:25 pm  tyk

Seducţie

În gânduri se ascund tăceri;
Răscolitoare voci, caline!
Trezind din adâncimi dureri
Mă poartă azi prin caudine.

Trăiri de care vreau să uit
Îmi macină singurătatea,
Mă simt precum un bântuit
Ce-şi caută identitatea!

Rătăcitor prin univers
În căutare de iubire,
Sunt pus la colţ, din scripte şters;
Nu sunt decât o amăgire!

O ramură dintr-un copac
Uitat demult la o răscruce,
Izvor într-un trecut opac
Pe care viaţa îl seduce!

Se-aud ecouri printre paşi
Ce poartă spre zenit destinul,
Gândul pe aripi de arcaşi
Ar vrea să-nnăbuşe suspinul.

Dar vocile din nou tresar
Trezind timpane adormite;
Viaţa îmi pare adversar,
Iar visele-mi sunt adumbrite!

Mă cert cu mine iar şi iar,
Dar gândul nu-mi dă ascultare!
Rămân tăcerii tributar,
Iar vieţii îi ridic altare!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Iul 17, 2014 2:27 am  tyk

Clipe de agonie

Peste-al zării verde crud
Trece-un nor cam zdrenţuit,
Dar prin frunzele de dud
Cerul pare neclintit.

S-a lăsat doar o rumoare
Peste liniştea din sat,
Iar o floare din cărare
Pare că s-a supărat.

Pe rând şi alte surate
Fără să le fi-ntrebat,
Pe loc toate-s agitate
Şi se leagănă ciudat!

Speriate şi zburlite
Trec grăbite nişte vrăbii
Printre frunzele-ascuţite
Ce s-au transformat în săbii.

Într-o clipă se stârnise
O urgie fără margini
Ce-ntâlnesti numai prin vise;
A culcat totul prin ţarini!

Prin grădini, copaci căzuţi
Plâng înpodobiţi de flori,
Iar în zare, peste munţi
Cerul parcă-ţi dă fiori!

Freamătă pădurea toată
Precum focul din furnal;
Ca o mare agitată
Îşi răstoarnă verde val!

Clipe lungi de agonie
Păreau fără de sfârşit;
Vânt, furtună, vijelie
Toate-acum au înlemnit!

Din înalturi mândru soare
Privind peste tot cu groază
Şi mirat de întâmplare
Peste toate-şi culc-o rază.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Lun Iul 07, 2014 5:02 am  tyk

Muşuroiul de furnici

Zi de vară şi vacanţă...
Ce-ai putea să-ţi mai doreşti?
Ai scăpat de corigenţă;
Totul este ca-n poveşti!

Mă revăd cu ani în urmă:
Pantaloni sport, mâneci scurte,
Eram ca scăpat din turmă
Drept la bunicuţa-n curte!

Dau năvală că ,,vin turcii”,
Sar iute pe bicicletă,
Nici n-aud vocea bunicii
Ce mă-mbie cu omletă!

N-aveam timp eu de mâncare!
M-aşteptau amicii toţi.
Aveam întrecere mare
La mersul pe două roţi.

Parcă se sfârşea vacanţa;
Tare mai eram grăbit!
Trebuia să fac prezenţa
Să nu-ntârzii, negreşit!

Dar cum pedalam de zor
Să ajung la întâlnire,
Dând s-o iau peste-un răzor
Să scurtez din ocolire

Mă trezii în faţă, frate,
Cu-n muşuroi de furnici!
Dau să-l sar, dar cad pe spate
Într-o tufă de urzici.

Nu vă spun cum am sărit
Din vlăstarele-i hulpave…
Ca un mac m-au înflorit
Cu-ale lor frunze bolnave!

Acum după întâmplare,
Mai bun-ar fi fost omleta!
Dar eu ne-având răbdare
Am stricat şi bicicleta!

Ei, dar ce mai vorbă lungă
Pentr-o tufă de urzici!
Timpul n-are timp să plângă;
Îl aşteaptă alţi amici!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Iun 24, 2014 2:46 am  tyk

Magie

Trece vara peste deal
Înflorind cărările,
Câmpul verde, ireal
Îşi îmbracă iile.

Ies mândrele la hotar
Să-mpletească zările
În cununi de chihlimbar
Să-şi afle ursitele.

Focuri se aprind pe culmi
Să-mblânzească relele
Venite din alte lumi
Să tulbure apele.

Cântă păsările-n crâng
Să joace Frumoasele,
S-ajungă poamele-n pârg
Să-mplinească visele!

Trec fuioarele de vânt
Peste case şi grădini
Culcând iarba la pământ
Într-o ploaie de lumini!

Noaptea-şi schimbă straiele
Şi se-ncinge cu pelin,
Ca un abur zânele
Trec prin ramuri de mălin.

Cu magie se îmbracă
Toate depărtările,
Peste toate cerul parcă
Îşi deschide porţile!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Iun 21, 2014 5:57 am  tyk

Clopoţelul ia vacanţă!

Ce mai chiu şi veselie
Se aude pe cărare!
De-acum şcoala e pustie;
A venit vacanţa mare!

Cerul s-a mai luminat,
Norii nu mai dau târcoale;
Doar pe uliţa din vale
Este mai aglomerat!

Lume multă, pas vioi
Se îndreaptă către şcoală,
Glasuri multe dau năvală
Ca albinele în roi!

Florile parcă dansează
Printre zeci de frunzuliţe,
Iar fetiţe în rochiţe
Trec plutind, parcă visează!

Tineri crai la patru ace
Cu buchete mari în mână
Vin ca norii în furtună,
Parcă şcoala vor s-atace!

Doar că nu e cum se pare!
Azi mai sună clopoţelul…
Că de mâine mititelul
Intră în vacanţa mare!

Astăzi este sărbătoare
Pentru cei care tot anul
Au trudit cu tot elanul,
Iar acum primesc o floare.

Asta-i toată zăpăceala
Ce-a cuprins întreaga fire!
Azi e zi de absolvire…
Copii! Gata cu toceala!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Iun 12, 2014 4:45 am  tyk

Întâi de Iunie, la Ruginoasa

Acorduri de baladă
Ne răscolesc simţirea,
Norii în cavalcadă
Îmbracă omenirea.

Imagini de legendă
Şi voci ce se ridică,
În cioburi de oglindă
Vigoarea îşi despică.

Ies razele de soare
Să limpezească cerul,
Iar voci tremurătoare
Dezvăluie misterul.

E zi de sărbătoare
Şi început de vară,
Câmpia-i o-ncântare
Din zori şi până-n seară!

Tresaltă armonia
Pe strune de chitară,
Maiastră-i simfonia
Ce gândul înfăşoară!

Peste frumoase doamne
Şi tinere prinţese
Se-nalţă voci solemne
În care versul ţese

Miraj prins în năframă
Şi pânză de poveste,
Iar soarele-şi proclamă
Tăria sus pe creste!

Zvâcniri de bucurie
Descătuşează firea,
Paşi din copilărie
Trezesc din somn zidirea.

Mângâietoare raze
Dau strălucire vieţii,
Prin geamuri de topaze
Se-adună zorii nopţii.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Mai 30, 2014 12:50 am  tyk

Primăvară, primăvară!

S-a gătit teiul cu soare,
Cântă cerul prin salcâmi,
Prin grădini e sărbătoare,
Zburdă vântul peste culmi!

Freamătă fiinţa toată
Sub noianul de culori,
În priviri ţi se desfată
Curcubeiele de flori.

Plopii ning de prin înalturi
Fulgi pufoşi de păpădii
Şi se leagănă în valuri
Lanurile din câmpii.

Cântă păsările toate,
Lacul este în concert;
Prin corole parfumate
Trec albinele alert.

Primăvară, primăvară!
Unde-ţi duci tu zilele?
De ce eşti mereu hoinară
Şi cui laşi grădinile?

Ai pus aur şi dulceaţă
În toate seminţele,
Iar acum pleci ca o hoaţă
Uitând juruinţele.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Mai 20, 2014 2:53 am  tyk

Cânt şi joc în bătătură

Mierla şi privighetoarea
Au dat sfoară prin boscheţi
Că s-ar cere-nfiinţarea
Unui grup de cântăreţi.

S-a dus vestea prin zăvoi
Precum fulgeru-n furtună,
Iar acum pe gard la noi
Un taraf mândru răsună;

Că s-au adunat vezi bine
Toată tagma păsărească
De pe văi, de pe coline
Lumea să o veselească.

La aşa taraf vestit
Ar fi fost chiar cu bănat
Să rămâi de neclintit
Şi să n-o dai pe jucat!

Iar sub astă-nvăluire
De acorduri muzicale
Se încinse-ntr-o clipire
Mare horă colo-n vale!

Furnicuţe, gândăcei
Joacă hora-n bătătură...
Ba chiar vreo doi şoricei
Au ieşit de după şură

Şi s-au prins în horă, frate,
Lângă-un aprig cărăbuş
Ce joacă mai pe săltate
După cântul din arcuş.

Un alai de buburuze
Tocmai au intrat în joc,
Gătite în mândre bluze
Joacă hora mai pe loc.

Nu vă spun câţi au venit
Şi s-au prins pe loc în horă!
De-aş fi fost mai răsărit
Aş juca şi eu vreo oră!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Mai 11, 2014 12:20 am  tyk

Cărţile

Sus, pe rafturi, ordonate
Stau la rând zeci de surate
Şi aşteaptă neclintite
Să fie descoperite.

Prin şcoli pline de copii,
Biblioteci şi librării,
Peste tot tu le găseşti
De îţi place să citeşti.

Oricând poţi să te opreşti
Şi nu doar să le priveşti!
Vei găsi în fiecare
Mult farmec şi alinare!

Poveşti, mii de poezii,
Schiţe, desene hazlii,
Legende adevărate
Şi altele inventate,

Tot felul de aventuri;
Zâne, zmei şi căpcăuni,
Taine-ascunse prin firide,
Istorii cu piramide…

Nici că poţi să te gândeşti
Câte-n ele-ai să găseşti!
O pagină de vei citi
Sigur mai bogat vei fi!

Sus In jos

Mesaj   Continut sponsorizat

Sus In jos

Pagina 1 din 7 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum