Mara, Raul, elevii mei sunt bucuroși pentru că le pregătesc asemenea evenimente.Școala are un brand...spiritul lui Ioanid Romanescu este viu...îl simțim cu toții. El a fost o binecuvântare pentru această școala.mulțumesc pentru cuvintele voastre.cu drag, dorina

Felicitari Dorina pentru minunatele tale realizari, copiiii carora tu le esti invatatoare sunt fericiti ca te au ca dascal, vor deveni oameni cu suflet sensibil si frumos si datorita daruirii tale profesionale.

Felicitări din inimă pentru activităţille de la şcoală! E un lucru super că ai reuşit să-i aduci de domnii Horia Zilieru, Emilian Marcu, Nichita Danilov.. Mă bucur mult pentru copii aceia. Mult spor în continuare!

Va prezent câteva date despre școala unde eu activez și evenimentele culturale pe care le organizăm.


15 Ianuarie 2011 – Ziua Culturii Naționale

Ziua Culturii Naționale a fost sărbătorită la Școala Românești printr-o serie de manifestări culturale care au adus un omagiu marelui Poet Național, Mihai Eminescu. La ediția din acest an, am avut 3 invitați de seamă:
Horia Zilieru, Emilian Marcu și Dionisie Vitcu.








Concursul omagial Mihai Eminescu – 161 de ani de la naștere

Regulamentul concursului

Concursul şcolar se adresează elevilor claselor V – VIII şi îşi propune omagierea poetului, dar mai ales, încearcă provocarea elevilor de a descoperi, de a intui universul poetic eminescian.

Echipele sunt formate din 3 elevi (clasele VII – VIII), respectiv 4 (clasele V – VI).

Concursul se desfăşoară pe parcursul a trei runde, prin tragere la sorţi a câte o cerinţă din secţiunile A, B, C. După fiecare rundă se jurizează şi rezultatele se afişează.

Secțiunea A : Viaţa poetului

- proba cuprinde intrebări cu privire la aspecte ale vieții lui Mihai Eminescu.

Secţiunea B: Eminescu, gazetar şi” istoric”

- proba cuprinde interpretarea unui text la prima vedere din articolele publicate în ziarul Timpul în care poetul abordează probleme legate de istoria românilor (după modelul evaluărilor naţionale).

Secţiunea C: Poezia eminesciană

a) de recunoscut titlul în urma recitării unor poezii;

b) de reprodus două strofe, la alegere, din câteva poezii;

Secţiunea D: Interpretarea unor fragmente din filmul Luceafărul,
în regia lui Emil Loteanu

Participanții au avut emoții:


Câștigătorii ediției din acest an au fost elevii de la SAM “Dimitrie Sturdza” Popești, județul Iași.

Alte evenimente:Întâlnirea elevilor cu personalități ieșene

Dionisie Vitcu de vorbă cu elevii școlii la bojdeuca lui Creangă



Nichita Danilov




Istoricul localității Românești


“La istorie se pricepe toată lumea” – este o sintagmă care indică, pe de o parte, faptul că fiecare din noi, într-o măsură mai mare sau mai mică, suntem preocupaţi de experienţele umane anterioare iar pe de altă parte avertizează asupra riscului care îl prezintă receptarea superficială, ambiguă, confuză şi nu în ultimul rând greşită a informaţiei istorice.

Despre satul Româneşti (localitatea natală) am aflat spunându-se de către proprii locuitori cu mândrie nedisimulată că este un sat răzeşesc. Întrebat la rându-mi despre trecutul istoric al satului, la început, m-am eschivat întrucât nu puteam oferi informaţii veridice, bine documentate care să fi trecut de cenzura criticii istorice mai apoi însă am fost provocat să rezolv această problemă în planul curiozităţii personale pentru ca mai apoi să pot propune o istorie medievală a satului Româneşti.

Astfel mi-aş dori pe viitor ca discuţiile aprinse despre trecutul satului să fie animate de câte un Moromete – bine informat, cu atât mai mult cu cât satul Romaneşti începe prin a fi un sat domnesc, este dăruit de către domnitorul Moldovei Ştefan Vodă ( fiul lui Alexandru cel Bun ) prin formula uzuală medievală pentru dreapta slujbă şi credinţă boierului Cârstea Vornuntariu şi devine sat boieresc ( 1433 ) după câteva generaţii urmaşii boierului stăpânesc prin moştenire părţi din sat, aceştia devenind răzeşii, patetic invocaţi, comunitea putând fi acum etichetată drept sat răzeşesc .

Satul cunoaşte în perioadele de fiscalitate excesivă o pauperizare a răzeşilor ( ţăranii liberi ) astfel că diverşi boieri ( între care şi Miron Costin ) cumpără părţi din sat afectând, alterând astfel titulatura de sat răzeşesc. Documentele sunt relativ numeroase şi prezintă spectaculos sinusoida vânzărilor – cumpărărilor de pământ în ambele sensuri: boieri – răzeşi. Destinul istoric al satului Româneşti şi, extrapolând, al satului medieval din Moldova este astfel interesant şi incitant.

ATESTAREA DOCUMENTARĂ

6942 Octombrie 8 ( 1433 ) Suceava

Suret de pe ispisoc vechiu pe sârbie de la Ştefan Vodă scris de Oanţa gramaticul în Suceava din leat 6942 Octomvre 8.

Înştiinţare facem prin aceasta cartea noastră tuturor cui vor căuta spre dânsa sau o vor auzi cetinduse, pentru aceasta adevărata slugă şi boerul nostru Crâstea Vornuntariu, că au slujit cu dreptate şi cu credinţă întru sfinţi odihnitului părintelui nostru şi acum noao ne slujeşte cu dreptate şi cu credinţă cătră noi slujba, lam miluit cu osebita a noastră milă şi iam dat în pământul nostru a Moldovei un sat a lui ocină unde iaste Romaniasa între Bahluiele, ca săi fie lui cu tot uricul şi fiilor lui, nepoţilor, strănepoţilor, prestrănepoţilor şi la tot neamul lui nestrămutat nici odinioară în veci. Iar hotarul acestui sat săi fie cu toate ale sale vechile hotară, până unde au apucat din veac, şi spre aceasta este credinţa a tuturor boerilor noştri a Moldovei a mari şi mici şi spre mai mare tărie tuturor acestor de mai sus scrise, poruncitam slugii noastre credincios boeriului Neagoe logofăt să scrie şi cătră adevarata, cartia noastră, această pecetia noastră să lege.

De pe sârbie pe limba moldovenească am tălmăcit la anul 1803 Iulie 25
Polcovnic Paval Debrici ot Mitropolie


Prezentarea școlii


Şcoala din Româneşti datează din 1879. În total, populaţia şcolară între 5 – 18 ani e de 330-340 elevi şi eleve, dintre care 75 copii sunt buni pentru grădina de copii.

Până în anul 1904 , şcoala a funcţionat în diferite case închiriate de la locuitori… În anul 1903-1904 s-a construit primul local, din fondul special lăsat pentru construcţii şcolare, de marii filantropi basarabeni Eliza şi Mihail Stroescu. Înzestrarea satului cu acest bun local de şcoală se datoreşte muncii, stăruinţii şi trecerii de care s-a bucurat fostul director al şcolii din acele vremuri, răposatul Vasile Dorin, pe lângă marele ministru al şcoalelor, Spiru Haret.
Românești - 1904

Spiru Haret la inaugurarea noului local de școală din Românești - 1904

Vrednicul şi neobositul dascăl Dorin, om de o energie inepuizabilă, văzând şi simţind zi de zi nevoia unui local propriu de şcoală a intervenit în repetate rânduri, pe lângă marele prieten al învăţătorimii – ministrul Haret – şi a obţinut suma necesară pentru construirea şcolii, recurgând la un truc pe cât de ingenios, pe atât de nevinovat şi de folositor şcolii şi satului. Casa Şcoalelor, care pe atunci purta grija construcţiilor şcolare şi a înzestrării lor cu cele trebuitoare, epuizase toate fondurile destinate scopului arătat mai sus. Poseda numai unul singur, lăsat de filantropii basarabeni Eliza şi Mihail Stroescu cu condiţiunea expresă de a servi la construirea de localuri de şcoli în satele de pe malul drept al Prutului.

Inimosul învăţător Dorin, cu toate stăruinţele sale şi cu toată bunăvoinţa ministrului Haret, e pe punctul dea rămînea tot fără local de şcoală, aflând totodată de existenţa fondului Stroescu şi a condiţiunilor testamentare privitoare la întrebuinţarea fondului, a convins pe ministrul său că satul Româneşti se află aşezat pe malul Prutului, deci poate beneficia de avantajele legatului soţilor Stroescu.

Trucul a prins, ministrul i-a aprobat cei 10 000 lei pentru construirea şcolii, lucrarea a început imediat, iar în ziua de 24 mai 1904 s-a făcut, cu mult entuziasm şi veselie, inaugurarea noului local de şcoală chiar în prezenţa ministrului Haret, a prefectului de judeţ N. Gane, Jean Demetrescu, şef de cabinet al ministrului, inspector şcolar Musteaţă, revizor şcolar, învăţătorii ( Dorin, Pogor, Ionăşăscu), reprezentanţii presei de pe vremuri: “Liberalul”, “Evenimentul”, “Cronica” şi “Deşteptarea”.
( vezi fotografia )

Hulubei, Mihail, Monografia satului Româneşti, Institutul de arte grafice “N.V. Ştefaniu”, 1935


Expediții montane pe Ceahlău

În buna tradiție a școlii, s-a organizat intre 2006 si 2009 cate o excursie anual pe masivul Ceahlău. Atât elevii, cât și profesorii au fost extrem de încântați să ia parte la o activitate extrașcolară care a contribuit la coeziunea grupului.