Forumul Prieteniei
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.
Ultimele subiecte
» „Flori de piatră-Bijoux" albumul II-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Mariana Bendou Icon_minitimeVin Apr 19, 2024 5:47 pm Scris de Didina Sava

» Decorațiuni din fetru
Mariana Bendou Icon_minitimeLun Dec 28, 2020 3:35 pm Scris de Didina Sava

» Roxana Elena Sava-lucrari de arta plastica personale
Mariana Bendou Icon_minitimeJoi Ian 16, 2020 8:12 pm Scris de Didina Sava

» Mihaela Moşneanu
Mariana Bendou Icon_minitimeVin Feb 23, 2018 6:30 pm Scris de Mihaela Moşneanu

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul I-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Mariana Bendou Icon_minitimeLun Mar 13, 2017 3:15 pm Scris de Didina Sava

» Heraclidul Alb roman semi-SF
Mariana Bendou Icon_minitimeMar Iul 12, 2016 12:43 am Scris de Varganici Costica

» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Mariana Bendou Icon_minitimeSam Mar 19, 2016 12:03 pm Scris de tyk

» Gustări şi aperitive
Mariana Bendou Icon_minitimeLun Feb 01, 2016 6:59 pm Scris de Didina Sava

» Dorina Neculce
Mariana Bendou Icon_minitimeDum Mar 15, 2015 1:42 am Scris de Dorina Ciocan

Facebook- Flori De Piatră Bijoux
https://www.facebook.com/floridepiatrabijoux/
Căutare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Site-uri preferate
Retete culinare
Reţele de socializare
Parteneri
forum gratuit

Mariana Bendou

In jos

29112010

Mesaj 

Mariana Bendou Empty Mariana Bendou





Bun gãsit!Numele meu este Mariana Bendou şi am avut preocupãri literare încã din copilãrie când am activat cu poezie şi prozã la cenaclurile literare (Zburãtorii, Poetul în cetate, Junimea nouã) din oraşul meu natal, Oneşti. Numele meu a apãrut în diverse publicaţii:
Mariana Bendou Porunca1

Consider cã adevãratul debut literar a fost abia anul trecut, în anul 2009, când am publicat un volum de versuri bilingv (francez-român) cu titlul “Amour Amazigh / Dragoste de Om Liber” despre Kabilia, o regiune turisticã aparte din nordul Africii.
Am numeroase proiecte în lucru, în limba francezã sau românã pe care sper sã le pot face cunoscute cititorilor cât mai curând.
Mariana Bendou Coperta2
Pe lângã lansarea propriu-zisã a volumului, am prezentat şi un film documentar despre Kabylia, o colecţie de rochii şi podoabe tradiţionale, fotografii, ceramicã.

Împreunã cu elevii mei am înregistrat în anul 2009 un imn al oraşului meu natal, Oneşti, în limba francezã, ale cãrui versuri îmi aparţin:
Mariana Dima-Bendou Marian Doru Dima - Onesti Ma Vie


Am avut şi preocupãri artistice de genul:

Decembrie 2010 mi-a adus un frumos cadou de ziua mea:
Mariana Bendou Coperta1pierdutaMariana Bendou Coperta2pierduta





Ultima editare efectuata de catre Mariana Bendou in Mier Oct 10, 2012 12:11 am, editata de 39 ori (Motiv : mariana, bendou)
Mariana Bendou
Mariana Bendou

Numarul mesajelor : 49
Varsta : 61
Localizare : Onesti
Data de inscriere : 28/11/2010

http://www.rondefrancophone.ning.com, www.marianadima.canalblog.

Sus In jos

Distribuie acest articol pe: reddit

Mariana Bendou :: Comentarii

Dorina Ciocan

Mesaj Mier Oct 19, 2011 10:22 pm  Dorina Ciocan

doamna Mariana Bendou, profesoară la un liceu de renume, cred că e nedreaptă hotărârea dumitale de a mă suspenda din grupul dumitale pe care oricum îl părăseam.
ce am vrut eu?
să știu cu ce tupeu comentezi jignitor pe un profil clonat(cu numele eu) și apoi, suspenzi sfidător din celebrul tău grup, userul adevărat ținând clona denigratoare?
să cred că ai vreo legătură cu treaba asta?

nu te obosi să răspunzi.că vorba ta...nici eu nu prea am și nu prea am avut vreodată nevoie de tine...tu ne-ai căutat pe noi la Iași, și te-am primit prietenește.

zile cu cer senin să ai și multă pace în suflet!

Sus In jos

Mihaela 22

Mesaj Dum Sept 04, 2011 10:54 am  Mihaela 22

In semn de trecere ce aici si pentru ca mi-au placut foarte mult versurile, vreau sa las si eu un omagiu! I love you

Sus In jos

Mariana Bendou

Mesaj Sam Mar 19, 2011 2:25 pm  Mariana Bendou

EXPRESIA IDEII - INVITATIE

Dragi prieteni, va invit , daca va face placere, sa vizitati si clubul meu facebook : EXPRESIA IDEII in care postam creatii personale si comentarii pe baza unui cuvant comun care se schimba saptamanal.Va multumesc.
EXPRESIA IDEEI(clic aici!)
Mariana Bendou Logowagu

Sus In jos

Didina Sava

Mesaj Joi Feb 24, 2011 8:47 am  Didina Sava

Sa te mangaie Dumnezeu cu binecuvantarea iubirii ,Mariana !

Sus In jos

Ovidiu Raul Vasiliu

Mesaj Mar Feb 15, 2011 9:08 am  Ovidiu Raul Vasiliu

Buna dimineaţa! Ce se mai aude prin Oneşti? Nu veniţi şi dv sâmbătă la cenaclu? Sunteţi din aceeaşi zonă cu Florin. Nu se poate ca el, care până acum dă-i şi luptă şi dă-i şi luptă..să rămână fără coledzi Smile

Sus In jos

Mariana Bendou

Mesaj Joi Ian 27, 2011 1:40 am  Mariana Bendou

Comentariul tau, Mara, ma onoreaza si nu pot decat sa ma bucur ca m-ai citit si ca ai vibrat alaturi de mine, in aceste versuri... I love you

Sus In jos

Marioara Visan

Mesaj Mar Ian 25, 2011 10:46 am  Marioara Visan

Semn de trecere si de apreciere a iubirii ce izvoraste din sufletul tau frumos si umple paginile acestui forum, multumesc pentru lumina divina ce transpare din lectura versurilor tale, cu drag din drag, Mara.

Sus In jos

Mariana Bendou

Mesaj Lun Ian 24, 2011 8:14 pm  Mariana Bendou

Iti multumesc, Raul, ca m-ai citit.
Iti urez ca sa iubesti, sa fii mereu iubit! Smile

Sus In jos

Ovidiu Raul Vasiliu

Mesaj Dum Ian 23, 2011 11:20 pm  Ovidiu Raul Vasiliu

Nevoia de a vă iubi vă face
Să vă păstraţi tărâmul plin de pace
Şi, peste mii de nopţi şi zori de zi,
Rămâne-va nevoia de a fi.

Sus In jos

Mariana Bendou

Mesaj Dum Ian 23, 2011 7:14 pm  Mariana Bendou

Besoin d’amour, de partager
Tous les chagrins, d’être embrassé,
Besoin de joie, d’être heureux,
De rendre éternel son feu,
Besoin de regarder les yeux
Bien aimés,
De refléter
Leur beaux lueurs toujours joyeux,
Besoin de s’inquietter un peu,
Besoin de s’adoucir aux lèvres
Autant imaginées en rêves,
Et de toucher, de caresser,
Besoin d’aimer et d’être aimé !
Besoin de s’envoler aux cieux
Jusqu’au soleil, jusqu’aux dieux,
De ne jamais disputer
Et de rester ainsi, collés !
Mariana Bendou Copyofjupiterimages0857

Nevoia de dragoste, de a împãrți
Toate dorurile, nevoia de sãrut,
Nevoia de bucurie, de-a se ferici,
De a-şi face focul infinit,
Nevoia de a privi în ochii
Iubiți,
De a reflecta
Sclipirile lor vesele , lumina,
Nevoia de a se mai îngrijora,
Nevoia de a se îndulci în plus
Din buzele imaginate în vis
Şi de-a atinge, de a mângâia
Nevoia de a iubi şi de a ierta!
Nevoia de a se ridica spre nori
Pânã la zei, mai sus de sori,
Nevoia de a fi cuminți
Şi de a rãmâne aşa, lipiți!
(poezia face parte din volumul "Poésies pour mon mari/Poezii pentru sotul meu" aflat in lucru)

Sus In jos

Dorina Ciocan

Mesaj Dum Dec 26, 2010 8:56 am  Dorina Ciocan

Sărbători fericite ție și celor dragi...semn de lectură, cu drag

Sus In jos

Mariana Bendou

Mesaj Sam Dec 25, 2010 11:23 pm  Mariana Bendou

Va multumesc pentru ca sunteti alaturi de mine! Crying or Very sad Embarassed

Sus In jos

Ovidiu Raul Vasiliu

Mesaj Sam Dec 25, 2010 1:25 pm  Ovidiu Raul Vasiliu

Să vă trăiască băiatul şi să fie fericit! Vă doresc un Crăciun minunat! Cu prietenie, Raul

Sus In jos

Mariana Bendou

Mesaj Vin Dec 24, 2010 11:59 pm  Mariana Bendou

In urma cu douazecisidoi de ani, am primit cel mai frumos cadou de Craciun din viata mea: un baietel minunat a carui aniversare dura patru zile...!Acum el este plecat din tara si nu mai am pentru cine impodobi bradutul de Craciun si nici umple masa.LA MULTI ANI, CRISTIAN!Mama te iubeste mult si se roaga pentru tine ca Iisus Cristos cel nascut ca si tine astazi, sa te ocroteasca si sa-ti calauzeasca pasii pe drumul greu al vietii...


Sus In jos

Mariana Bendou

Mesaj Vin Dec 24, 2010 11:46 pm  Mariana Bendou

CRACIUN FERICIT, DRAGI PRIETENI UNIVERSALI!


UZ-OUZOU

Cuvantul “Uz” starneste interesul prin diversitatea toponimelor cunoscute si ridica semne de intrebare asupra originii dar si in privinta continuitatii poporului roman in spatiul arcului carpatic. Seria exemplelor precum : Cozia, Horezu, Oituz, Uz, Uz-bekistan, etc. dar si a speculatiilor poate fi insa continuata…
In lucrarea de fata ma voi ocupa doar da compararea a doua regiuni aflate la mare distanta una de cealalta dar intre care consider ca exista asemanari geografice si posibile legaturi istorice care se pierd in timp.Este vorba despre Valea Uzului din judetul Bacau, Romania si Valea Ouzou din wilaya Tizi-Ouzou, Algeria.
I A) Relieful regiunii romanesti prezinta o imbinare complexa de forme, in cadrul carora intalnim munti de inaltime medie si mica, dealuri si depresiune apartinand Carpatilor Orientali. Formele cele mai inalte de relief sunt reprezentate de Muntii Nemirei cu varfurile: Nemira Mare 1648 m, Nemira Tiganca 1626 m, Sandru Mare 1639 m, Osoiul 1553 m, Carunta 1517 m. Orientarea culmii Nemira-Sandru Mare pe directia N-S au avut o influenta evidenta asupra directiei de curgere a paraielor.Unul dintre acestea este paraul Uz al carei vale se intinde pe o lungime de circa 12 km (http://www.treklens.com/gallery/Europe/Romania/photo360018.htm). Valea Uzului traversand formatiuni geologice diferite ca duritate, se prezinta ca o succesiune intreaga de bazinete depresionare si sectoare cu aspect de defileu. Aceste defilee sunt insotite de grohotisuri enorme, asa cum se poate observa pe versantul situat intre Barzauta (afluent de dreapta al Uzului), si cascada Nasolea Mare (de pe Uz). Raul isi croieste drum printre munti bine impaduriti, zone in care si-a creat defilee deosebit de frumoase.
1)După unele documente aceste locuri au fost populate după anul 1200, când, din cauza invaziilor pricinuite de tătari, populaţia era nevoită să se retragă pe Valea Uzului, ascunzându se în munţi. Ca vechimea popularii in bazinele Trotusului si Uzului este mare o dovedesc si toponimele: "Paraul romanilor" si "Uz" numele celui din urma provenind de la "uzi", un trib al pecengilor, fiind cunoscut faptul ca popoarele migratoare care au trecut pe teritoriul tarii noastre au folosit din plin pasurile carpatice. Numele este insa de Valea Uzului si nu de Valea "Uzilor"... Oare, in perioada interbelica, mai traiau pe acolo uzi? Se pare ca, in muntii Bicazului, sociologii lui Gusti ar fi studiat niste sate de uzi. Nu se stie insa daca acestia ar fi trait si pe valea Uzului dar in zona exista destule toponime care fac trimitere la uzi…
Pecenegii (în latină bisseni sau pacinacae, în maghiară besenyő) au fost un popor seminomad turcofon originar din stepele Asiei Centrale. În veacul al IX-lea ei au populat nordul Mării Negre, iar în secolele XI-XII au pătruns în Peninsula Balcanică. În limba greacă (în sursele bizantine) erau cunoscuți ca πατσινáκοι = Patzinaki, în limba turcă se numeau beçenekler, pecenekler, pacanak, în limbile arabă și persană Bjnak/Bjamak/Bajanak, în tibetană Be-co-nag, în limba georgiană (gruzină) Pacanak-i, în armeană Badzinaghi, în limbile slavilor răsăriteni Peceneghi / Pecenezi, în limba poloneză Pieczyngowie / Piecinigi și în textele redactate în latina medievală Bisseni, Bessi, Pizenaci. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Pecenegi) . Numelui pecenegilor i s-a dat semnificația etimologică de „clan / trib înrudit prin alianță", ca argument aducându-se sensul „cumnat", pe care termenul bajanaq/bajinaq îl are în limbile turcice. Potrivit unei alte ipoteze etnonimul ar fi însemnat „pădurean”. Pecenegii erau descriși în De administrando imperio, lucrare a împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenetul, ca o „populație nomadă, care se deplasa în funcție de ploi și de locurile de pășunat” și că „erau bogați” de pe urma controlului exercitat asupra rutelor comerciale și a negoțului de sclavi, blănuri și ceară. Structura socială la pecenegi era tipică pentru societățile nomazilor, fiind o confederație de clanuri organizată ierarhic, dar libere să opereze independent.
2) Se crede si ca Uz ar fi o varianta a denumirii ramurii tribale turce Oguz care exista pe Valea Uzului respectiv asezarea Uzon (Ozun) din judetul Covasna. (Ozun înseamna pe turceste "lung", comparabil cu cuvântul maghiar hosszú.) dat fiind ca e vorba de o vale lunga intre munti , respectiv un defileu.Prin urmare, uzii ar fi fost un popor turcic.
3) O alta opinie ar fi cea legata de apa. Defilul este o vale a unei ape, cea cu care se uda lumea, iar (tu) uzi vine de la cuvantul a uda si, foarte interesant , s-ar putea asocia si cu “oaza” adica tot apa, respectiv lac. In limba rusa “ozero” inseamana lac la fel ca si “zee” din germana…Fluviul Tisa pe care romanii il impart cu ungurii ar putea fi Tiza adica ceea ce trimite cu gandul la cetatea dacica Diza, care se presupune ca ar fi existat in vestul Romaniei de astazi , cetate care se afla … tot intr-un defileu! In limba poloneza “woda” inseamana apa si suna asemanator cu a ”uda”, face referinta tot la apa…
IIA) Lacul de acumulare Poiana Uzului este situat in apropiere de Sălătruc si are ca scop principal alimentarea cu apa si producerea de energie electrica. Barajul in spatele caruia s-a format lacul este un baraj cu contraforti, unul dintre putinele baraje de acest fel din Romania. Barajul este inalt de 84m, lung de 507m iar lacul are o lungime de 3,75 km, o suprafata de 334 hectare si un volum de 98 milioane metrii cubi. Adancimea maxima a lacului este de 64,7m.
IIIA) Oraul Dãrmaneşti isi are originea in perioada prefeudala ea facand parte din asezarile razesesti. A evoluat multe secole ca o asezare sateasca cu un singur nucleu central, inconjurat de grupuri de gospodarii in ariile poienite. Oraşul este situat la confluenţa râului Uz cu Trotuşul, prelungindu-se de o parte şi de alta a râului Uz până în extremitatea vestică a judeţului. El se înalţă până în vârful Nemira (1.649 m), stabilind astfel limita judetului Bacau cu judeţul Harghita. Toponimul Darmanesti apare inscris in hartile vechi, din perioada Dimitrie Cantemir, alaturi de alte asezari. Friederich von Bawr (1781) a fixat Darmanestiul la gura raului Uz fiind format din 11 gospodarii plasate liniar pe partea stanga a raului Uz. Localitatea a cunoscut o evolutie in timp si spatiu astfel incat in anul 1989 s-a numarat printre localitatile ce au dobandit statutul de oras.
I-IIB) Tizi-Ouzou, supranumita si Marea Kabylie este una dintre cele mai intinse wilaya (judet) din Algeria cu o populatie estimata la 1.222.334 locuitori in anul 2005 si cu o suprafata de 2958 km². Regiunea este formata dintr-un relief predominant muntos (90%), cu multe prapastii (Gouffre Anou Ifflis fiind considerata cea mai adanca din Africa!) culmile apartinand Muntilor Djudjura (Ramura a Muntilor Atlas).
In acesti munti isi are obarsia uedul Sebaou (“oued “ semnificand o vale largă caracteristică unor regiuni secetoase din Africa de Nord avand acoperita cu nisip și pietriș, prin care se scurg apele ploilor torențiale sau unele ape curgătoare nepermanente). Valea acestuia creaza un peisaj similar celui mai inainte amintit din judetul Bacau pentru ca umiditatea ajunge in zona si al 1200 mm/an.
N-a mai ramas practic nimic din grozamele (grozama sau drobita este salcamul galben, un arbust din care se faceau maturile- Genista sagittalis; http://www.webdex.ro/online/dictionar/grozam%C4%83 ) si care au dat numele asezarii (Tizi – Ouzou inseamna Defileul / Trecatoarea / Valea cu Grozame). Aceasta planta spinoasa cu flori galbene nu mai exista astazi decat pe inaltimile varfului Marabout Sidi Belloua (850 m altitudine) care domina asezarea.
Si daca n-ar fi fost constructia fortului turc (numit bordj) devenit mai traziu piata comerciala (Souk Sebt) si, mai tarziu, in timpul colonizarii franceze, un oras, Tizi Ouzou (construit la o altitudine de 200 m) ar fi ramas in zilele noastre doar o trecatoare ce face legatura intre valea de jos si inaltimile Sebaou…Orasul Tizi Ouzou, devenit capitala judetului cu acelasi nume, este astazi un oras modern cu o importanta universitate dar si cu functii economice diverse.
IIIB) Barajul Tagsebt din zona Tizi Ouzou se intinde pe o suprafata de 550 ha situandu-se la o distanta de 10 km la est de orasul Tizi Ouzou, de aceasta data pe valea Oued Aissi. El este alimentat de catre apele de ploaie de pe fundul paturei nivale a Muntilor Djudjura si poate stoca 175 milioane de m³ alimentand intregul Tizi Ouzou.
Nu cred ca absolut intamplator toponimul Tizi Ouzou face trimitere tot la o vale si deci, la o apa! Tizi duce cu gandul la Tisa posibila fosta Tiza si la Iza , ambele pornind din Maramures. Ori Maramuresului si Moldova prezinta numeroase dovezi de natura arheologica, etnografica, grafica, folclorica , etc. privind existenta unei populatii similare cu cea din regiunea Tizi Ouzou a Kabyliei (Algeria de astazi) pe care o identific cu triburile de getuli ! Aceste asemanari fac obiectul unor studii si cercetari personale pe care sper sa le dau publicitatii treptat, pe masura ce voi acumula dovezi stiintifice concludente.
Getuli (în latină : Gaetuli) au fost o populaţie veche din Africa de Nord , nomada, care a trăit în pre-deşert şi regiunile de deşert din interiorul aproximativ la nivelul actual de Algeria şi Maroc . Ei au avut la nord Numidia şi Mauretania şi la est Ga-Ramani . (http://it.wikipedia.org/wiki/Getuli) . Găsim numele de Getuli folosit de scriitorii romani pentru a se referi la triburile nomade care locuiau pe versantul sudic al Mons Aurasius (masa de " Aures ) şi gama de Atlas până la "Oceanul Atlantic , şi oazele din nordul Saharei . Ei au fost întotdeauna destul de diferite de cele subsahariene din Africa si de cele ale negrilor din sud, şi aproape sigur ca au apartinut aceleiaşi populaţii berbere. Ei au format baza de populaţie din Numidia şi Mauretania. Este posibil ca triburile de acum sa fie pe acele teritorii ale aceluiaşi grup etnic şi să menţină aceleaşi obiceiuri nomade, şi este, de asemenea, posibil ca în unele locuri ei încă sa mai păstreze numele strămoşilor lor Getuli (în conformitate cu Vivien-St .- Martin, Le Nord de l', 1863 Afrique).
Scriitorul latin Lucius Ampelius care a trăit în secolul ll al erei creştine a scris un foarte scurt rezumat al faptelor vrednice de ţinut minte, numit Liber Memorialis, în capitolul Vl zice că În Libia popoarele cele mai vestite erau : etiopienii, maurii, numizii, punii, getulii, garamanţii, nasamonii şi egiptenii”.
Referindu-se l a tribul Getulilor din Lybia, Isidorus de Sevilla afirma că
descinde din Geţi (Isidori, Etymologiae, XI, 2, 118). Să fie oare aceasta una
dintre numeroasele etimologii fanteziste concepute de autorii antici, inclusiv ?de către Isidor, sau ea are totuşi un temei real, se intreaba Alexandru Madgearu in lucrarea sa “Getulii Nord Africani Si Migratia Egeica” (Bulletin europeen, septembrie 1984). El mai spune ca “din Getuli şi din alte triburi libiene descind Berberii, Tuaregii şi Kabilii actuali, la care, de altfel, şi azi se întâlnesc indivizi şateni şi cu ochi albaştri. Se cunoaşte că aceste populaţii berbere sunt de origine hamitică - mediteraneană, dar componenta europeană constatată este mai greu explicabilă”.
Altii istorici spun ca “getulii din Africa ar fi venit insa din Asia si ca au cucerit populatia locala de berberi. (ego_zenovius - 15 Ian 2008)…
Mariana Bendou 48002521
(Tizi OUZOU)
Mariana Bendou Culturabacau3923719441
Valea Uzului cu barajul

Sus In jos

Marioara Visan

Mesaj Lun Noi 29, 2010 7:52 pm  Marioara Visan

Bun venit in Universul prieteniei, iti doresc la cat mai multi prieteni,acum in prag de sarbatori, cu drag Mara.

Sus In jos

Ovidiu Raul Vasiliu

Mesaj Lun Noi 29, 2010 7:30 pm  Ovidiu Raul Vasiliu

Săru' mâna şi un gând frumos, de bun-venit în Universul Prieteniei!

Sus In jos

Rodica Rodean

Mesaj Lun Noi 29, 2010 6:26 pm  Rodica Rodean

Bine ai venit Mariana in marele si fantasticul Univers al Prieteniei si iti multumim ca ni te-ai alaturat
Sunt sigura ca Asociatia Universul Prieteniei va face un minunat parteneriat cu Asociatia Calutul

Sus In jos

Mesaj   Continut sponsorizat

Sus In jos

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum