LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ Chişinău-31 august 2011 si Cernăuţi 10 sept 2011

31 august, Ziua limbii române in Basarabia

"Limba noastră cea română" a fost celebrată pentru prima dată în calitate de sărbătoare legală în Republica Moldova pe 31 august, începând din 1990. Iniţial sub numele de „Limba noastră cea română" sau „Ziua limbii române" şi, din 2001, la deciza conducerii ţării a luat denumirea de „Limba noastră".

În 2004 Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenţei. În final comasarea nu a mai avut loc. De la venirea administraţiei liberale în fruntea municipiului Chişinău, sărbătoarea şi-a recăpătat numele de ,,Limba noastră cea română", cel puţin în capitala republicii.

În contextul dezintegrării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) şi a mișcării de renaștere națională din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.), la Chișinău are loc "Marea Adunare Națională" de la 27 august 1989. În cadrul "Marii Adunări Naţionale" din 27 august 1989 au participat aproximativ 750.000 moldoveni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii) care au cerut proclamarea limbii moldoveneşti (române) ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină.


Sub impulsul "Marii Adunări Naţionale", peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII-a sesiuni a Sovietului Suprem din R.S.S.M., care durează până pe 1 septembrie. La 31 august Sovietul Suprem al republicii (Parlamentul) a reuşit să voteze legile care îndeplineau cerinţele participanţilor la "Marea Adunare Naţională". Discuţiile ce au precedat semnarea legilor privind trecerea la alfabetul şi grafia latină din Sovietul Suprem au avut loc într-o atmosferă tensionată din cauza polarizării membrilor parlamentului în pro-români şi pro-ruşi. Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii "moldoveneşti" ca limbă de stat, cerându-se acordarea aceluiaşi statut şi limbii ruse. Conform informării făcute de Mircea Snegur în plenul Sovietului Suprem, 116 întreprinderi, cu un efectiv de 80 000 de muncitori, intraseră în grevă (conform publicaţiei "Tinerimea Moldovei" din 1 septembrie 1989).

La 31 august 1989, Sovietul Suprem al R.S.S.M., a adoptat legile privind revenirea la grafia latină, legi care au permis:

1. Declararea limbii moldoveneşti - găsită identică cu cea română - ca "Limbă de Stat" a Republicii Moldova;
2. Recunoscuterea unitatii lingvistice dintre limba română şi cea moldovenească şi trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin;

3. Iniţierea unui program pentru extinderea folosirii limbii moldoveneşti în guvernare, educaţie şi economia naţională.

Ziua de 31 august a fost declarată ulterior sărbătoare legală în Republica Moldova. Această zi este marcată de manifestări patriotice, poezie, cântec şi joc, reînvierea tradiţiilor naţionale şi rememorarea momentelor istorice.

De Ziua Limbii Române, a fost dezvelit bustul poetului Adrian Păunescu pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt". Astfel, cu sprijinul Guvernului, al Ministerul Culturii şi al Ligii Românilor de Pretutindeni, municipalitatea contribuie la înveşnicirea poetului român, Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Lucrarea realizată în bronz este semnată de sculptorul Romi Adam din Alba Iulia.

La eveniment au participat: conducerea Primăriei Chişinău, politicieni, oameni de ştiinţă, fiul şi fiica poetului-Andrei si Ana Maria Paunescu, scriitori din Moldova şi România, precum şi cititori ai operei lui A. Păunescu.
În discursul său, primarul general, Dorin Chirtoacă a menţionat că în ultimii ani, Adrian Păunescu obişnuia să vină la Chişinău, la toate sărbătorile naţionale. „Iar prin dezvelirea bustului acestuia, de sărbătoarea „Limba Noastră cea Română”, poetul a revenit la baştină, a revenit acasă”.

Edilul Capitalei a îndemnat asistenţa să studieze în continuare creaţia lui Păunescu şi să înţeleagă mesajul profund al scrierilor sale, „pentru că astfel nu vom putea fi minţiţi de nimeni în ceea ce priveşte identitatea noastră naţională”, a mai spus Dorin Chirtoacă.

Prezent la eveniment, academicianul Mihai Cimpoi a declarat că Adrian Păunescu a fost un poet unic de inspiraţie realistă. „Nu a fost doar un poet român, ci un poet al tuturor românilor”, a subliniat Cimpoi.

La rândul său, poetul Valeriu Matei a spus că e o bucurie să-l avem pe Adrian Păunescu pe Aleea Clasicilor, alături de Nichita Stănescu şi Grigore Vieru, alţi doi poeţi ai aceleiaşi generaţii. Opera sculpturală realizată în bronz de sculptorul Romi Adam din Alba Iulia a fost instalată între busturile poeţilor români Nichita Stănescu şi Lucian Blaga, în imediata vecinătate a bustului altui mare poet român – Grigore Vieru, acesta fiind cel de-al 28-lea bust inaugurat pe Aleea Clasicilor din centrul oraşului Chişinău.
La dezvelirea bustului poetului Adrian Paunescu a participat si Mihai Ghimpu fost presedinte interimar al Republicii Moldova.

Fiul şi fiica poetului-Andrei si Ana Maria Paunescu

Mihai Ghimpu si Nicolae Dabija, Elena Tamazlacaru




Valeriu Matei impreuna cu doamna Marin (mama Doinei Aldea Teodorovici)



Nicolae Dabija si Catinca Agache



Marcel Cahniţă,Nicolae Dabija si Catinca Agache



Nicolae Busuioc,Nicolae Dabija, Marcel Cahniţă



Nicolae Busuioc,Nicolae Dabija si Constantin Chirilă







Mihai Ghimpu, Elena Tamazlacaru, Nina Josu, Nicolae Dabija si Constantin Chirilă



Sandu Aristin Cupcea



Andrei Strâmbeanu



Nina Josu, Gheorghe Duca presedintele Academiei de Stiinta a Moldovei si preotul Ioan Ciuntu-parohul Bisericii Sfânta Teodora de la Sihla

Poetul Dumitru Matcovschi



Victor Lavric fotoreporter la Literatura si Arta din Chisinau



Iurie Ilascu, fratele patriotului Ilie Ilascu -prof. univ. la univ. Ion Creanga Chisinau alaturi de Marcel Cahniţă

Ziaristul Petrică Grozavu- vicepresedintele Ligii Românilor de Pretutindeni si Nicolae Dabija



Romi Adam si generalul Mircea Chelaru



Gheorghe Duca Presedintele Academiei de Stiinte de la Chisinău



ION UNGUREANU -fost ministru al culturii din Moldova



Scriitorul Iurie Colesnic si Constantin Chirilă

Draga domnule Chirila,


Inca o data va aratati netamurita prietenie care o purtati mie cat si vizitatorilor acestui site, aducand imagini inedite, filmate sau pozate de dvs la fata locului din Basarabia de la Chisinau sau din Bucovina Ucrainiana de la Cernăuţi. Alese multuri din partea mea si din partea tuturor celor ce citesc si vad cele postate de dvs.Mi-au lacrimat si mie ochii vazand bustul lui Adrian Paunescu pe Aleea Scriitorilor din Gradina Publica Stefan cel Mare din Chisinau.

Concertul din Piața Universității dedicat sărbătorii ”Limba Noastră cea Română”

sursa:http://www.privesc.eu/Arhiva/6179/Concertul-din-Piata-Universitatii-dedicat-sarbatorii--Limba-Noastra-cea-Romana-

Se vede că a fost un eveniment cultural deosebit, cu un caracter profund românesc. Este pentru prima dată când îi văd pe fiul şi fiica poetului Adrian Păunescu. Păunescu a fost un mare patriot şi va rămâne mereu în conştiinţa generaţiilor viitoare de români adevăraţi.

Domnul Marcel Cahniţă a avut amabilitatea sa imi trimita si dansul cateva fotografii cu domnul Chirila si altii

Victor Lavric si Constantin Chirilă




Elena Tamazlacaru, Nicolae Dabija si Constantin Chirilă



Constantin Chirilă si Aurica Ichim

Inaugurarea bustului poetului Adrian Păunescu la... de Constantin-Chirila

Bucuraţi-vă şi anul acesta de revenirea la baştină a poetului nostru Adrian Păunescu. Felicitări organizatorilor pentru realizarea unei fapte atât de mari, bustul poetului, încă viu în sufletele noastre, al tuturor românilor. Deci Aleea Clasicilor s-a îmbogăţit cu încă un monument, dar câtă tristeţe pe chipul celor doi copii: Andrei şi Ana Maria. Sa-i iubim la fel de mult ca pe tatăl lor. Mulţumim tuturor autorităţilor, celor implicaţi direct la realiz. acestui eveniment,mulţumim d-nei Aurica Ichim, mesagerul nostru şi tuturor celor care au reuşit să fie prezenţi acolo pentru Adrian Păunescu, si domnului Chirilă care a facut aceste fotografii şi le-a adus aici să le vedem şi noi.

Duminică 11 septembrie 2011 s-a desfăşurat ediţia a XXII-a

Din program:


10. 00 - întâlniri cu scriitori şi oameni de cultură, expoziţii de carte, apărută în perioada septembrie 2010 – septembrie 2011 (sediul Societăţii, Piaţa Centrală,9);
11.30 – depuneri de flori la monumentul Luceafărului din centrul oraşului Cernăuţi;
12.00 - evoluări ale artiştilor amatori şi profesionişti din regiunea Cernăuţi, România şi Republica Moldova ( Palatul Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină din Cernăuţi (str F. Şchiller, 11).

Standul de carti a Asociatiei Universul Prieteniei




Depuneri de flori la monumentul Luceafărului din centrul oraşului Cernăuţi;




Vasile Bâcu preşedintele Societăţii Mihai Eminescu din Cernăuţi



Preotul Mihai Cobziuc venit special la Cernăuţi, din Suceava, pentru a oficia sf. slujbă şi a fi alături de românii Bucovinei furate de la trupul Ţării mamă, România

Vasile Bâcu, fiica sa Daniela Bâcu care a prezentat spectacolul impreuna cu Adrian Costea

Mihai Prepeliţă-poet prozator, un mare ROMÂN cu cetăţenie moldovenească,rusă şi română

Mihai Prepeliţă si Constantin Chirilă


Colonelul George Galan şi Ancuţa Bâcu


Nicolae Şapca,Vasile Bâcu,Ilie Ionet


Delegaţia venita de la Bucureşti condusă de senatorul Titus Corlăţean Cernauţi 11 sept 2011



Ion Popescu si Titus Corlăţean





Ancuţa Bâcu si Marcel Cahniţă


...,Vasile Tărâţeanu şi George Galan





Ancuţa Bâcu


Ancuţa Bâcu, Adrian Costea şi Daniela Bâcu.În culisele sălii de spectacole de la Institutul de Medicină Cernăuţi

Constantin Chirilă şi Tatiana Ilaşcu fiica patriotului român Ilie Ilaşcu care a venit la Cernauti inpreuna cu senatorul Titus Corlăţeanu


Constantin Chirilă, Ancuţa Bâcu şi preotul Mihai Cobziuc


Nicolae Hauca

In acest montaj sunt secvente de la manifestarile de la Cernauti.Vorbeste Vasile Bâcu ,Eleonora Schipor,George Galan,Mihai Prepeliţă, momente de la festivitatea de depuneri de flori la monumentul Luceafărului din centrul oraşului Cernăuţi,fragmente din spectacolul oferit de artisti amatori si profesionisti.


Limba ns. cea română-Cernăuţi-sept 2011 de Constantin-Chirila


Vorbeste Titus Corlatean -senator de Romania

Titus Corlatean-Cernauti-11 sept.-2011 de Constantin-Chirila