Ultimele subiecte
» Mihaela Moşneanu
Ieri la 8:03 am Scris de Mihaela Moşneanu

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul II-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Joi Noi 23, 2017 7:57 am Scris de Didina Sava

» Decorațiuni din fetru
Joi Iun 01, 2017 9:42 pm Scris de Didina Sava

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul I-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Lun Mar 13, 2017 5:15 am Scris de Didina Sava

» Heraclidul Alb roman semi-SF
Lun Iul 11, 2016 1:43 pm Scris de Varganici Costica

» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Sam Mar 19, 2016 2:03 am Scris de tyk

» Gustări şi aperitive
Lun Feb 01, 2016 8:59 am Scris de Didina Sava

» Dorina Neculce
Sam Mar 14, 2015 3:42 pm Scris de Dorina Ciocan

» Mihai LEONTE poetul armoniei si al optimismului...
Dum Noi 30, 2014 11:46 am Scris de Mihai LEONTE

Facebook





Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Web Trafic
Subiecte similare
    Site-uri preferate
    Retete culinare
    Reţele de socializare
    Parteneri
    forum gratuit

    IOANA VOICILA-DOBRE-SECVENTE IN ALB SI NEGRU

    Pagina 9 din 10 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10  Urmatorul

    Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

    08082009

    Mesaj 

    IOANA VOICILA-DOBRE-SECVENTE IN ALB SI NEGRU






    Prietene, sunt eu
    Speranta ta si bucuria ta,
    Cerul sub care se face lumina!





















    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Vin Feb 25, 2011 12:20 am, editata de 31 ori
    avatar
    IOANA VOICILA-DOBRE

    Numarul mesajelor : 516
    Varsta : 56
    Localizare : Bucuresti
    Data de inscriere : 07/08/2009

    http://ro.netlog.com/ionela1961

    Sus In jos

    - Subiecte similare
    Distribuie acest articol pe: Excite BookmarksDiggRedditDel.icio.usGoogleLiveSlashdotNetscapeTechnoratiStumbleUponNewsvineFurlYahooSmarking

    IOANA VOICILA-DOBRE-SECVENTE IN ALB SI NEGRU :: Comentarii

    avatar

    Mesaj la data de Dum Dec 06, 2009 11:18 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Pentru fiecare spin, vin să-ţi dau un trandafir!
    Pentru fiecare rană, o să ning, din cer o mană!
    Pentru fiecare clipă, de visare, din cuvânt,
    Mă înclin pân la pământ şi mă-nalţ pe o aripă.
    Pentru fiecare vis, pe unde de dor, trimis
    Dăruiesc speranţa mea: Tu să-mi dai inima ta!

    Ioana Voicilă Dobre





    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Feb 18, 2010 5:17 am, editata de 3 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Dum Dec 06, 2009 11:17 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    N-ai cumva un loc de taină
    Unde să-mi aşez iubirea?
    Este unica-mi comoară
    Ce-mi aduce fericirea.

    Ştii cumva un loc anume
    Unde pacea să-şi găsească,
    Unde masa, somnul, toate
    Să înceapă să-i tihnească!

    N-ai cumva un loc la tine,
    (Vreo firidă luminoasă),
    S-o primeşti, să se ascundă
    De lumea prea arţăgoasă?

    De-ai ascunde-o-n ochii tăi,
    Blânzi, adânci şi temători
    S-ar simţi în largul ei,
    I-ar da vieţii dragi, culori!

    De-ai ascunde-o-n palma ta
    Mângâiere să devină,
    S-o aşezi pe frunte-aş vrea,
    Să-ţi fie în timp, lumină!


    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Vin Apr 23, 2010 2:34 pm, editata de 4 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Dum Dec 06, 2009 11:15 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    M-a primit la pieptul ei, pădurea
    Şi pe umeri, păsări mii mi-a pus.
    Luminiş mi-a strecurat în suflet
    Şi-am rămas de dragoste pătruns.

    Şi m-a legănat pe crengi de vise
    Când cu frunze m-a împodobit.
    Şi-am simţit că mă ridic la ceruri
    Când pădurea-n suflet m-a primit.

    Şi-am găsit la ea atâta vară,
    Soare-n triluri, zumzet, clipocit!
    Şi-am iubit atunci întâia oară
    Tot ce are viaţa de iubit!

    Raza, floarea, drumul şi înaltul,
    Râu lunatic ce ridică nori de vis,
    Curcubeul, foşnetul, cântatul
    Din pădurea vieţii-un paradis.

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Feb 18, 2010 9:30 am, editata de 2 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Dum Dec 06, 2009 11:13 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Adapă-te, din lacrima-mi iubite,
    Bujor să-ţi fie faţa iar în zori
    Şi din atâtea gânduri risipite
    Te-adună şi trăieşte printre flori!

    Am să m-adăp din lacrima-ţi curată
    Să văd de vei putea uita vreodată!
    O viaţă am trăit doar printre flori
    Şi am iubit de zeci şi zeci de ori.

    Sunt lăcrămioara, gingaş, răsărită
    Şi de bujor aş vrea să fiu iubită!
    Şi ca să fiu acum şi mai concisă,
    Cunosc iubirea pentru galbena narcisă!

    Mai ştiu că-n fiecare primăvară,
    Privirea altei flori ai căutat.
    Eu sunt prea mică şi sunt rară
    Şi pentru tine multe lacrimi am vărsat.

    Tu, lăcrămioara mea dorită
    Am în obraji, acum, prea mulţi bujori
    De m-ai avea ai fi mai fericită,
    Şi cea mai răpitoare dintre flori!

    Tu ai văzut că eu îmi sunt sfioasă:
    Privirea către mine de-ţi apleci
    M-aş ridica din nou, spre cer, voioasă
    Şi braţele n-au să-mi mai fie reci!

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Feb 18, 2010 4:18 am, editata de 3 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Dum Dec 06, 2009 11:09 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Te-am căutat prin vise, singuratic
    Dar tu erai prea sus, mereu zburând.
    Te-am căutat şi mi-au răspuns lunatic,
    Îndepărtate aripi, fâlfâind.

    Te-am căutat prin nopţi şi aspre zile
    Dar tu erai prea sus, mereu zburând.
    Te-am căutat în visul tău, copile
    Şi te-am găsit, iubirea, legănând.

    Te-am căutat prin timpuri efemere
    Dar tu erai prea sus, mereu zburând.
    Te-am căutat în licărul de stele
    Şi te-am găsit fiinţa-mi luminând.



    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mier Ian 19, 2011 2:41 am, editata de 12 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Dum Oct 25, 2009 7:05 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Iubitule, nu s-a-ntâmplat nimic!
    Nimic nu s-a-ntâmplat sub stele!
    Doar eu visam un vis unic
    Cu ochi frumoşi de peruzele.

    Iubitule, nu s-a-ntâmplat nimic!
    Mi-e timpul martor că demult
    Doar eu mai plâng, înăbuşit
    Un curcubeu într-un tumult!

    Iubitule, nu s-a-ntâmplat nimic,
    Nimic nu s-a-ntâmplat cu noi!
    Aceleaşi vise, aceeaşi sori
    Aceleaşi tălpi, rănite flori.


    Ioana Voicilă Dobre



    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mier Ian 19, 2011 2:40 am, editata de 9 ori (Motiv : îngerul meu cu ochi verzi ca iarba)

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 1:10 pm  Rodica Rodean

    Bine ai revenit...si ce revenire...cu o poezie minunata...multumim... flower

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 6:11 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    mă aflam
    în faţa unui cuţit
    cu două tăişuri
    am ales
    siguranţa vârfului.

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Vin Feb 19, 2010 12:25 am, editata de 3 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 6:10 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Am plecat...

    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Lun Dec 13, 2010 1:36 pm, editata de 3 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 6:09 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    De pe pod,
    privirile noastre urcau pe firul apei.
    Acolo soarele strălucea ca o monedă
    în apa limpede.
    Priveam amândoi, în tăcere, asfinţitul.
    Şi tu zâmbeai atât de frumos
    încât am surprins pentru o clipă
    răsăritul pe chipul tău.

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Apr 13, 2010 4:15 am, editata de 3 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 6:08 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Uneori
    nu-mi mai aud inima bătând,
    alteori,
    aleargă ca o nebună.
    De fiecare dată
    vă aduc ca unic argument
    şi ea împlineşte vrerea mamei.
    Nimeni
    nu ştie mesajul,
    se ştie, doar, că inima mea
    sfidează
    trecerea timpului
    să prindă din urmă, nepoţii.

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Feb 18, 2010 5:15 am, editata de 4 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 6:06 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Plină-i toamna, de parfum, cu cerceii ei din struguri!
    Colieru-i din castane mai aprinde-n inimi, ruguri.
    Şi-a luat rochia de frunze, decorată-n stilul ei
    Şi cu rubiniu pe buze, a pornit-o pe alei.
    Are paşii măsuraţi şi privirile blajine.
    Toamna, de o căutaţi, e-n oglindă-aici, la mine!


    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Apr 13, 2010 4:14 am, editata de 3 ori (Motiv : eu în chip de toamnă)

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 6:05 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    În ziua în care, ai plecat,
    acum un sfert de veac,
    lumina lui marţisor a devenit rece
    şi-n ziua aceea a fost toamnă tristă.
    Te văd aevea, cu broboada groasă,
    din catifea maronie, pe cap
    ce-ţi acoperea jumătate din trup.
    Devenisei atât de mică, o copilă!
    Tu, însă rămâi icoana copilăriei mele
    ce venea de la biserică, atât de senină,
    că fiecare gând te mângâia, bunico!
    Nu ţi-am spus niciodată, cât te iubeam
    cu coşul tău frumos împletit de meşter,
    cu căniţele tale de moşi
    împodobite cu cireşe şi prune uscate,
    cu străchinile tale mereu pline,
    cu mâinile tale, mereu dăruinde!
    Azi, m-am întors în timp
    pentru că te-am simţit ca pe un înger.
    Am văzut iar lădiţa ta de lemn
    cu zahăr cubic, covrigi, mere şi nuci,
    comoara rămasă, balsam pentru suflet.
    În ea
    strecor acum, recunoştinţa mea, bunico!

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Apr 13, 2010 4:13 am, editata de 7 ori (Motiv : amintiri cu bunici)

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 6:04 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Când se sfârşesc iubirile,
    rămâi din nou singur cu tine
    şi te sperie faptul
    că nu te mai recunoşti.
    Eşti de fiecare dată o altă fiinţă
    şi numai o nouă oglindă
    va face să te regăseşti.
    Şi, ce chip frumos răsare
    din focul noii iubiri!

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Apr 13, 2010 4:12 am, editata de 3 ori (Motiv : poeta îndrăgostită)

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 6:03 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Iubirea am simţit-o-ntâi
    în pâinea de pe masă
    şi-n glasul mamei, grijuliu
    ce mă striga prin casă.

    Şi-apoi, căţelul, Leul meu,
    (un dar de la bunica)
    se gudura la pieptul meu:
    eu îi eram mămica!

    Pe când udam frumoase flori,
    (copilă-n grădiniţă),
    un fluture o căuta
    pe-un fir de romaniţă.

    Şi-am început, s-o văd în toate,
    în ochi de-nvăţătoare,
    în muzică, în vers, în carte
    şi-n planta ce răsare.

    În tot ce soarele lumină,
    născut spre a trăi,
    iubirea recunosc stapână:
    trăiesc pentru-a iubi!

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Feb 18, 2010 9:28 am, editata de 3 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 6:02 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Am plecat...

    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Dec 14, 2010 6:46 am, editata de 3 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:43 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Doamne, îţi mulţumesc că mi-ai dat
    Ochi să privesc şi mâini de mângâiat,
    Inimă de pâlpâit şi gură de sărutat!

    Paşi, să mă poarte spre el, tu mi-ai dat
    Şi minte s-aleagă un suflet curat
    Pe care să-l mângâi neâncetat.

    Şi, Doamne, eu îţi mulţumesc zi de zi
    Că în iubire, cu drag, tu mă ţii
    Dar eu, nu ţi-am dat decât poezii,

    Cuvinte, să spună, cât pot să slăvesc
    Iubirea de oameni şi cât îi iubesc
    Şi câte-am făcut ca să-i mulţumesc!


    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mier Mai 12, 2010 12:32 am, editata de 4 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:42 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Eram un fluture mic şi jucăuş.
    Te iubeam aşa de mult că
    spuneam tuturor, în zborul meu,
    iubesc, iubesc, iubesc!
    Aveam un zbor înalt şi aripi pline de soare!
    Numai pe tine te lăsam să le mângâi culorile,
    (curcubeul în care mă înfăşase viaţa).
    Toţi te invidiau pentru fluturele din grădina ta!
    Şi tu invidiai florile...
    Într-o clipă de rătăcire mi-ai rupt aripile
    dar îngerul grădinii mi-a dat aripi noi
    din petale de flori.


    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mier Ian 19, 2011 2:40 am, editata de 11 ori (Motiv : înger păzitor)

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:41 am  IOANA VOICILA-DOBRE


    Ce mi-ai adormit voinice la umbra paltinilor,
    În ţinutul ielelor, locul sânzienelor?

    Zână, zână nu-mi fă rău! Mie-mi place dansul tău!
    Ochişorii-ţi de turcoaz mă vor scoate din necaz!

    Învoieşte-te, de-ai vrea Zâna mea, frumoasa mea
    Să stau în privirea ta ca să-ţi pot cânta doina!

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Ian 11, 2011 10:17 am, editata de 6 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:40 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Ştii, eu sunt mica sirenă
    care priveşte la mal,
    la prinţul, ce pleacă la alta,
    în corabia dusă de val.

    De-i toamnă sau primăvară,
    iubirea-mi va fi la fel,
    un fel de corabie rară,
    de rău, ocrotindu-l pe el.

    Furtuna, de va vrea să vie,
    cu griji mari să-l cuprindă,
    voi şti să-i îmblânzesc unda,
    cu inima mea, tremurândă.

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Vin Mar 12, 2010 1:53 pm, editata de 4 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:39 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    S-a stârnit afară vântul
    şi am căutat cuvântul
    printre ramuri scrijelite
    şi frunze îngălbenite.

    S-a stârnit apoi o ploaie,
    păsările alungând
    de pe ramul ce se-ndoaie
    cu tristeţe la pământ.

    Printre picurii de ploaie
    care repezi se abat
    toamna-mi pare-o ghionoaie
    alungată din palat.

    Răzvrătită şi geloasă
    tună, fulgeră de zor
    pe o soră luminoasă
    care doarme somn uşor.


    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Apr 13, 2010 4:08 am, editata de 5 ori (Motiv : toamnă rece)

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:36 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Flori de zâmbet dăruind din a soarelui paletă,
    Ochii-n lacrimi mi-i surprind, aplecaţi spre-o violetă.
    Mi-ai trimis-o pe-o clipire şi descopăr şi în plete
    Dintr-un farmec de iubire, un noian de violete.

    Ba, mai mult întreaga fire, violetă azi îmi pare.
    Cum mă ştii, dintotdeuna; eu iubesc astă culoare.
    Şi-ntr-o noapte violetă, învăluită-n violet
    Am să-ţi vin în vis, cochetă; tiptil, tandru şi discret.

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Apr 13, 2010 4:07 am, editata de 5 ori (Motiv : eu, tu, iubire)

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:36 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Lasă-mă, să te iubesc!
    De mii de ani, te rog.
    Dar tu, eşti mereu călător
    Şi strigătul meu
    S-a pierdut pe cale.
    Lasă-mă, să te iubesc!

    I.V.D.




    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Feb 18, 2010 10:31 am, editata de 4 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:35 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Sunt un strugure dulce
    amintind primăvara,
    curcubeu de culori.

    Sunt un strugure colorat
    amintind vara,
    însorită mereu.

    Sunt un strugure parfumat
    ce păstrează toamna
    hrănind amintiri.

    Dulce, colorat, parfumat
    strugure în formă de inimă,
    păstrat cu grijă peste iarnă

    vreau să rămân pentru tine.


    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Dum Feb 21, 2010 11:36 am, editata de 6 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:35 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Somnul dacă mi-ai veghea
    Eu mi-aş găsi liniştea,
    Sărutarea dimineţii
    Ţi-aş da din dulceaţa vieţii.

    La ureche ţi-aş cânta,
    Cum mă-ndeamnă inima,
    Cântecelul susurat
    Ca izvorul de curat!

    Să-ţi astâmperi umbletul
    Şi să-ti bucuri sufletul!
    Somnul dacă mi-ai veghea
    Eu ţi-aş veghea liniştea.


    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Dec 14, 2010 1:12 pm, editata de 6 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:34 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Să ai marea la picioare,
    Să calci valul liniştit
    Şi vrăjit, pe ţărmul zilei
    Să priveşti spre răsărit.

    Să ai marea la picioare,
    Într-o vară de poveste,
    Bucuria mare-a mării
    Doar în sufletul tău este!

    Să ai marea zbuciumată,
    Valul să te biciuie
    Şi s-asculţi, ca niciodată,
    Dorul, cum se tânguie!

    Să ai marea la picioare,
    Dragostea-n esenţa sa
    Şi tu însuţi să fii mare,
    De iubire, undeva...


    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Lun Dec 13, 2010 1:34 pm, editata de 3 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:33 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Pe când, pe tăbliţă scriam,
    Scrijelind, cu-n condei ascuţit
    Mirată, îmi descopeream
    Numele ce mi-l port smerit.

    Bătrâna, ce mi-a pus în mâini,
    Tăbliţa cu ramă de lemn
    Mi-a dat toată dragostea sa
    Şi cel mai cuminte îndemn.

    Şi, parcă-mi dădea o icoană,
    Un odor al său, mult iubit.
    Mi-a rămas, în suflet, o mamă
    Ce-o plânge azi, gândul cernit.

    N-a prins, să vadă-n-sfârşit,
    Din mâna ce-odată-a condus
    Pe-o mică tăbliţă de scris:
    Omagiul, din suflet adus!

    Ioana Voicilă Dobre



    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Dec 14, 2010 8:38 am, editata de 5 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:33 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Dacă ai veni,
    ţi-as întinde mana
    şi tu mi-ai raspunde
    cu-n fluture zglobiu în colţul gurii.

    Dacă ai veni,
    ţi-aş aşterne clipa,
    covor de nestemate
    să-mi rămâi aproape.

    Dacă ai veni,
    ţi-as dărui o floare
    pentru fiecare clipire
    regasită-n iubire.

    Dacă ai veni,
    fiecare mângâiere
    de lapte şi miere
    aş preface-o-n avere!

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Feb 18, 2010 9:52 am, editata de 2 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:32 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    În liniştea adâncă din câmpie
    Te-am simţit, Doamne, în lanuri fremătând!
    Erai acolo, în culmea bucuriei.
    Priveai în bob, pâinea crescând.

    Ne vrem atât de singuri, câteodată
    Şi în păduri, ne-ascundem revanşard
    Dar când dispare parcă, lumea toată,
    Rămân doar fricile care ne ard.

    Şi iar şi iar, luând-o de la capăt,
    Pe-o aţă, zilele le înşiruim.
    Clătind lumina în izvorul proaspăt,
    O nouă faţă, lumii, dăruim.

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Dum Iun 13, 2010 2:48 am, editata de 9 ori (Motiv : bărăganul vara)

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:32 am  IOANA VOICILA-DOBRE


    Trupul unduios al chitarei tale
    de mijloc, mă strânge uşor.
    Simt mâna ta, mă simt chitara
    ce-şi cântă fuiorul de dor.

    Îmi aud ploaia chemată,
    bătând în geam, fericită.
    Mă simt chitara viu acordată,
    de tine şi ploaie, iubită!



    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Dec 14, 2010 8:37 am, editata de 6 ori (Motiv : dans, iubire in ploaie)

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:31 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Privesc în adâncul luminii din şemineu.
    Ceaiul s-a răcit, gândurile m-au purtat departe...
    Mireasma mentei răzbate în încăpere.
    Privesc fascinată flacăra tremurândă
    ca dragostea mea, pentru tine!

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mier Mai 12, 2010 12:30 am, editata de 6 ori (Motiv : eu, iubire, lumină)

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:30 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Am plecat...

    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Lun Dec 13, 2010 1:33 pm, editata de 6 ori (Motiv : eu, iubire, destin)

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:29 am  IOANA VOICILA-DOBRE



    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Dum Ian 02, 2011 12:48 pm, editata de 4 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Oct 24, 2009 5:17 am  IOANA VOICILA-DOBRE



    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Dum Ian 02, 2011 12:50 pm, editata de 3 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Sam Aug 29, 2009 10:24 am  Rodica Rodean

    Toate poeziile tale sunt minunate dar mie mi-a placut "Rugaciune'.
    E atat de simpla si totusi atat de complexa....poate fi folosita de oricare dintre noi...de copii nostri ca si o rugaciune inchinata Domnului
    Multumesc pentru acest dar

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 27, 2009 10:01 pm  IOANA VOICILA-DOBRE

    Mă rătăceşte ziua,
    mă rătăceşte noaptea
    şi drumul către mine
    îl caut ne-ncetat.
    Mă rătăceşte ziua;
    aştept să îmi dai dreapta
    să te aşez de-a stânga
    cu darul ce mi-ai dat.

    Ioana Voicilă Dobre

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 27, 2009 10:00 pm  IOANA VOICILA-DOBRE

    Noapte, noapte îmi dai şoapte
    de iubire şi de dor,
    sărutarea lui pe pleoape,
    dragostea ca un fuior
    ce se toarce zi de zi
    în lumina soarelui
    împletindu-se cu luna,
    în braţele cerului!
    Noapte, noapte îmi dai vise,
    pentru clipele ucise,
    în zile de cumpene
    când tânjeam de dragoste
    şi rugam păsările
    să mi-l ţină-n cântece,
    cum lumina soarelui,
    viaţa pământului!

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Apr 13, 2010 3:56 am, editata de 2 ori (Motiv : noapte, sfetnic)

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 27, 2009 9:59 pm  IOANA VOICILA-DOBRE

    Te-am căutat prin vise,
    singuratic
    dar tu erai prea sus,
    în zbor urcând,
    te-am căutat
    şi mi-au răspuns lunatic,
    îndepărtate aripi, fâlfâind.

    Te-am căutat prin nopţi
    şi aspre zile
    dar tu erai prea sus,
    în zbor urcând,
    te-am căutat în visul tău, copile
    şi te-am găsit
    iubirea, legănând.

    Te-am căutat prin timpuri
    efemere
    dar tu erai prea sus,
    în zbor urcând,
    te-am căutat în licărul de stele
    şi te-am găsit
    fiinţa-mi luminând.

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Dec 14, 2010 1:11 pm, editata de 1 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 27, 2009 9:58 pm  IOANA VOICILA-DOBRE

    Te-am căutat mereu,
    de când mă ştiu,
    în norii ce treceau voios
    deasupra mea.
    Şi azi te chem
    cât nu e prea târziu,
    când îi zăresc iar,
    încărcaţi de nea.

    Te-am căutat mereu,
    de când mă ştiu,
    în limpezimea apei
    de izvor.
    Şi azi te chem
    cât nu e prea târziu,
    când arde-n suflet
    necuprinsul dor.

    Te-am căutat mereu,
    de când mă ştiu,
    în raza soarelui
    ce îmi zâmbea roşcat.
    Şi azi te chem
    cât nu e prea târziu,
    iubirea mea,
    cu sufletul curat!

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Mar Apr 13, 2010 3:55 am, editata de 2 ori (Motiv : eu, tu, inger)

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 27, 2009 9:57 pm  IOANA VOICILA-DOBRE

    Eu nu ţi-am fost decât o primăvară,
    Parfum de dor şi dragoste şi rouă
    Ce te-au înobilat întâia oară
    C-un nume nou şi cu o haină nouă.

    Eu nu ţi-am fost decât o primăvară,
    Prin zecile de primăveri tăcute
    Şi am rămas o tristă lăcrămioară
    Într-o grădină-a florilor pierdute.

    Eu nu ţi-am fost decât o primăvară,
    O lacrimă sub raza vieţii tale
    Ce-a aşezat-o sufletul, comoară,
    În trupul blând al dalbelor petale.

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Feb 18, 2010 9:49 am, editata de 4 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 20, 2009 9:13 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Prin piaţa lumii tumultoasă,
    În costum de floare-aleasă
    Zâmbesc mereu, fără de teamă
    Şi vă iubesc de bună seamă.

    E-un carnaval, cu flori şi îngeri,
    Cu măşti hidoase, desuete,
    În care, inimă mai sângeri
    Când se aruncă-n flori cu pietre.

    Şi cum se-ntâmplă des în viaţă,
    Când după inima-i trăieşte
    O floare va rămâne-n piaţă
    Femeia mândră ce iubeşte!

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Lun Noi 29, 2010 8:21 am, editata de 6 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 20, 2009 9:09 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Pentru noi,
    voi opri timpul în loc
    şi ploaia voi aduce, în deşert
    dăruindu-i păduri tropicale!
    Pentru noi,
    nimic nu-i prea mult,
    pentru visele tale!

    Pentru noi,
    izvoare limpezi voi scoate
    din adânduri,
    să-ţi înviorezi faţa, în răsărit!
    Pentru noi,
    sălaş de alge, în suflet,
    iubirii i-am clădit!

    Pentru noi,
    fructe exotice voi culege,
    în panere,
    cu grijă aşezându-le.
    Pentru noi,
    din dulceaţa lor, viaţă nouă
    vom creşte, sub soare,
    împlinind-o!


    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Feb 18, 2010 9:48 am, editata de 2 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 20, 2009 9:08 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Fiecare pas ce-l fac
    mi-e călăuzit de Tine.
    Cu viaţa mă împac
    şi simt, Doamne, ce e bine!

    Orice gând pe care-l am,
    îl trimit întâi la Tine.
    Ca o pasăre pe ram,
    ciripind voios, revine.

    Fiecare vorbă-a mea
    tot cuprinde şi răsfaţă,
    Fiindcă ştiu că are-n ea
    de la Tine, multă viaţă.

    Fiecare întâmplare
    ce mi-ai dat a o trăi
    are-o pildă de-nchinare
    şi-i izvor de bucurii.

    Si-apoi oamenii îi simt
    ca trimişi în calea mea
    dinspre Tine, ca pe daruri
    să-i primesc cu inima.

    Apa, focul şi pământul,
    cerul, soarele şi luna
    Mi-ai trimis să-mi fie sprijin
    vieţii întotdeuna!


    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Feb 18, 2010 9:46 am, editata de 1 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 20, 2009 9:07 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Am palmele-nflorite
    cu narcise
    şi la urechi, cercei
    de ghiocei.
    Sunt primăvara,
    ce-nfloreşte vise,
    pe câmpuri
    unde zburdă miei!

    Am inima-nroşită,
    un bujor
    şi rochia-nverzită
    prematur.
    Sunt primăvara ta
    şi-a florilor
    şi liniştea venit-am,
    să ţi-o fur!

    Am ochii, scânteieri
    de stele noi
    şi sufletul
    deschis spre soare.
    Sunt primăvara,
    darnică în ploi,
    mamă
    seminţei roditoare!


    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Feb 18, 2010 9:46 am, editata de 2 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 20, 2009 8:54 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    ,,Sculaţi-vă, sculaţi-vă, sculaţi-vă
    Din somnul cel de moarte!
    Salvaţi-vă, salvaţi-vă, salvaţi-vă
    Prin limba si prin carte! ,,

    (Grigore Vieru)

    Cum vine omul, numai, numai zâmbet
    Cum pleacă omul, numai, numai plânset
    Mai bună, lumea, cu un gram o lasă
    Tribut plăteşte pentru el, o viaţă!

    Cum vine omul, numai, numai soare,
    Şi-i noapte grea a lui plecare.
    Un nume bun, un nume drag ne lasă
    Şi-o întristare pentru-o-ntreagă viaţă!

    Cum vine omul, numai, numai miere
    Cum pleacă omul, inimă-n durere.
    Câte-o fărâmă pentru fiecare,
    Cât are omul, inima, de mare!


    Ioana Voicilă Dobre







    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Feb 18, 2010 10:11 am, editata de 3 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 20, 2009 8:53 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Iubesc ploaia,
    vântul sălbatic,
    zăpada cernând
    singuratic.
    Şi totuşi insist,
    şi totuşi risc
    să privesc soarele
    în adâncul luminii.
    Căldura lui mă învăluie
    şi soare devin.

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 20, 2009 8:51 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Am bătut la poarta sufletului tău
    într-o dimineaţă de mătase albastră
    când aveai, floarea iubirii prinsă la reverul
    zâmbetului cald şi înmiresmat.

    Am cerut apă, din izvorul grădinii tale
    întro amiază cu arşiţă cumplită.
    Aveam, gura însetată de dor, mâinile tremurânde
    şi ochii, strălucind a speranţă.

    Am vestit apoi primăvara,
    împrăştiind ceaţa grădinii-comoară,
    legănând amândoi, mugurii florilor plini de viaţă,
    întro îmbrăţişare de îngeri, cu aripile eterne.


    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Feb 18, 2010 9:44 am, editata de 1 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 20, 2009 8:50 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Flori de zâmbet, dăruind
    din a soarelui paletă,
    ochii-n lacrimi, mi-i surprind,
    aplecaţi spre-o violetă.

    Mi-ai trimis-o pe-o clipire
    şi descopăr şi în plete,
    dintr-un farmec de iubire,
    un noian de violete.

    Ba, mai mult, întreaga fire,
    violetă, azi îmi pare!
    Cum mă ştii, dintotdeuna,
    eu iubesc astă culoare!

    Şi-ntr-o noapte violetă,
    învăluită-n violet
    am să-ţi vin în vis, cochetă,
    tiptil, tandru şi discret.

    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Noi 25, 2010 12:23 pm, editata de 3 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 20, 2009 8:49 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Lasă-mă,
    să-ţi mai fiu, Doamne,
    o floare înflorită-n câmp,
    să mă mai legăn,
    de-ncântare
    sorbind din ochi,
    al tău pământ!

    Mai lasă-mă,
    să gust splendoarea,
    ce o reverşi,
    în zori de zi
    şi lasă-mă,
    să fiu eu, floarea
    plină de vers şi armonii!

    Mai lasă-mă,
    să cânt în soare,
    minunea vieţii,
    de a fi
    şi darul tău
    plin de culoare
    şi cântece de ciocârlii!


    Ioana Voicilă Dobre





    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Joi Noi 25, 2010 12:23 pm, editata de 5 ori

    Sus In jos

    avatar

    Mesaj la data de Joi Aug 20, 2009 8:48 am  IOANA VOICILA-DOBRE

    Noaptea albă,
    de mătase
    dacă ne-ar învălui
    ochii i-aş lăsa
    să-ţi soarbă
    toată vraja inimii!

    Buzele-aş pune
    pecete,
    frunţii tale ne-ndoios.
    Aş lăsa
    să mă îmbete
    roua ei, miraculos!

    Mâinile
    mi te-ar cuprinde
    într-o lungă-mbrăţişare
    şi în noapte aş aprinde
    cel mai scump
    dintre altare!

    Flacăra - fiinţă vie -
    m-aş prelinge-n
    focul său
    descriind o vâlvătaie
    către cerul
    panaceu!


    Ioana Voicilă Dobre


    Ultima editare efectuata de catre IOANA VOICILA-DOBRE in Vin Apr 23, 2010 2:25 pm, editata de 3 ori

    Sus In jos

    Mesaj   Continut sponsorizat

    Sus In jos

    Pagina 9 din 10 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10  Urmatorul

    Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


     
    Permisiunile acestui forum:
    Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum