Ultimele subiecte
Căutare
Subiecte similare
Reţele de socializare
RODICA RODEAN-sunt mereu in cautarea perfectiunii
Forumul Prieteniei :: Clubul Forumului Prieteniei :: Bloguri personale ale membrilor Forumului Prieteniei
Pagina 1 din 2
Pagina 1 din 2 • 1, 2
26062009
RODICA RODEAN-sunt mereu in cautarea perfectiunii
Îmi doresc emoţia contrariilor, grădinile amorţite din iarnă-şi apoi , după luni de aşteptare, semnul tremurător al verdelui primăverii
Ultima editare efectuata de catre Rodica Rodean in Dum Iun 28, 2009 5:27 pm, editata de 1 ori
Rodica Rodean- Numarul mesajelor : 544
Varsta : 70
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009
RODICA RODEAN-sunt mereu in cautarea perfectiunii :: Comentarii
Asa cum ti-am spus demult prin luna noiembrie ca se va naste rac desi tu credeai ca va bate la portile vietii mai devreme in zodia gemeni,ma bucur enorm ca s-a nascut in aceasta zi pt ca asa cum ti-am spus era ziua de nastere a unchiului meu,si nu pot sa-i doresc nepotului tau decat un traseu al vietii macar asa cum l-a avut nenea:
a trait 97 ani sanatos la minte si putand avea grija de el pana in ultima zi de viata,a fost bun la suflet de isi dadea camasa de el, toata viata a facut bine si a dat sfaturi gratuite la mii de oameni fiind avocat, a avut un dar al vorbirii cum rar intalnim,a fost casnic,iubitor de frumos,talentat si erudit,cartea si muzica clasica fiind cele mai iubite lucruri de pe lumea asta.Multa lume isi aduce aminte cu drag de el si de personalitatea lui.
Ii doresc nepotului tau virtuti si destin mai stralucitor decat cel expus mai sus,sanatate lui,tie, Andreei si lui Remus, sa va bucurati de el, sa va umple viata si sa va fie rost de vesnica bucurie zilnica. La multi ani pruncusorului si felicitari bunicii !
Cele mai frumoase daruri ale lui D-zeu sa se rasfranga asupra vietii tale, sa iti binecuvanteze familia si ziua de nastere de azi.Iti doresc sanatate, armonie si iubire in suflet, inspiratie si stralucire in tot ce faci.
Sa te mangaie Dumnezeu cu binecuvantarea iubirii ,Rodica !
Superbe fotografii si minunati oameni si locuri;
ochiul tau, Rodica Rodean, stie cu adevarat
sa se bucure odata cu inima!
La multi ani si la cat mai multe bucurii!
Mariana B.
ochiul tau, Rodica Rodean, stie cu adevarat
sa se bucure odata cu inima!
La multi ani si la cat mai multe bucurii!
Mariana B.
Pe mine mă zăpăcesc mănăstirile din Bucovina. Dacă aş putea, m-aş muta cu domiciliul la Voroneţ sau la Suceviţa. Am fost acum câţiva ani cu trenul la Gura Humorului şi de acolo am mers pe jos până la Mănăstirea Voroneţ (4 km). Parcă eram în rai.
Superbe fotografii, sant convinsa ca ti-ai incarcat sufletul cu tot ce a fost mai frumos, multumesc ca prin aceste fotografii ne faci cunostinta cu Elvetia, calatorind imaginar o data cu tine, ma pot bucura si eu de peisajele acestea minunate. Te imbratisez cu iubire, inger pazitor al sufletelor singure.
Va multumesc voua si multumesc Bunului D-zeu ca a facut posibil sa va am alaturi
Sa va dea D-zeu multa sanatate, fericire si sa vi se implineasca toate visele
Visul meu s-a implinit…visul meu sunteti voi…si va multumesc ca existati si-mi umpleti viata cu dragostea si respectul vostru
Va saruta si va imbratiseaza cu dragoste si sincera prietenie….Rodica
Sa va dea D-zeu multa sanatate, fericire si sa vi se implineasca toate visele
Visul meu s-a implinit…visul meu sunteti voi…si va multumesc ca existati si-mi umpleti viata cu dragostea si respectul vostru
Va saruta si va imbratiseaza cu dragoste si sincera prietenie….Rodica
Îți doresc să fii fericită și mă bucur că te-am cunoscut,Rodica...nimic nu e întâmplător...ai venit ca o rază de lumină atunci când aveam mare nevoie de EA...ești minunată și doresc să ai multe împlin iri sufletești alături de cei apropiați Ție.cu mare drag,DORINA CIOCAN.
Pseudonimul meu acum e dorina-violeta neculce și îți dăruiesc niște îngeri rătăciți..
Pseudonimul meu acum e dorina-violeta neculce și îți dăruiesc niște îngeri rătăciți..
La multi ani Doamna Rodica Rodean.
Va multumesc pentru ceea ce faceti si pentru ca aduceti o raza de speranta atat de luminoasa intr-un mediu parca din ce in ce mai stins.
Stiu acum din experienta ca masura cu care dam este aceeasi cu care primim.
Atentia si grija deosebita cu care a-ti impartasit sentimentele cele mai frumoase, asupra noastra a tuturor, sper sa o putem intoarce cel putin in mica masura si sa va serveasca ca sprijin, pavaza si ajutor in momentele de nevoie.
Va multumesc.
Cu sinceritate Pantazi Daniel Mihai.
Va multumesc pentru ceea ce faceti si pentru ca aduceti o raza de speranta atat de luminoasa intr-un mediu parca din ce in ce mai stins.
Stiu acum din experienta ca masura cu care dam este aceeasi cu care primim.
Atentia si grija deosebita cu care a-ti impartasit sentimentele cele mai frumoase, asupra noastra a tuturor, sper sa o putem intoarce cel putin in mica masura si sa va serveasca ca sprijin, pavaza si ajutor in momentele de nevoie.
Va multumesc.
Cu sinceritate Pantazi Daniel Mihai.
Degeaba cauti ce sti foarte bine
Ca nu e nici la mine, nici la tine
Dar sigur, o vom vedea si noi
La Sfanta judecata de apoi
Ca nu e nici la mine, nici la tine
Dar sigur, o vom vedea si noi
La Sfanta judecata de apoi
Am învăţat...
că nimeni nu este perfect
Până cînd nu te îndrăgosteşti.
Am învăţat ...
că viaţa e dură....
Dar eu şi mai şi!!!
Am învăţat ...
că şansele nu trebuie niciodată să le pierzi.
Acelea pe care le pierzi tu
le prinde din zbor o altă persoană..
Am învăţat că atunci când porţi pică şi amărăciune
fericirea se duce în altă parte.
Am învăţat...
Că ar trebui mereu folosite vorbe bune...
Pentru că mâine poate va trebui să le retragi.
Am învăţat
că un suris e un mod economic
pentru a-ţi îmbunătăţi aspectul.
Am învăţat
că nu pot să aleg cum mă simt....
Dar pot mereu să fac câte ceva.
Am învăţat...
că atunci când fiul tău nou născut
îţi ţine degetul în micul lui pumn...
s-a lipit de tine pentru toată viaţa.
Am învăţat...
că toţi vor să trăiască în virful muntelui...
Dar toată fericirea şi creşterea au loc în timpul urcuşului.
Am învăţat ...
că trebuie să te bucuri de călătorie
şi să nu te gândeşti doar la scopul ei.
Am învăţat ...
că e mai bine să dai sfaturi doar în două situaţii...
Când sunt cerute şi
când de ele depinde viaţa cuiva.
Am învăţat
că cu cît irosesc mai puţin timpul...
mai multe lucruri reuşesc să fac.
că nimeni nu este perfect
Până cînd nu te îndrăgosteşti.
Am învăţat ...
că viaţa e dură....
Dar eu şi mai şi!!!
Am învăţat ...
că şansele nu trebuie niciodată să le pierzi.
Acelea pe care le pierzi tu
le prinde din zbor o altă persoană..
Am învăţat că atunci când porţi pică şi amărăciune
fericirea se duce în altă parte.
Am învăţat...
Că ar trebui mereu folosite vorbe bune...
Pentru că mâine poate va trebui să le retragi.
Am învăţat
că un suris e un mod economic
pentru a-ţi îmbunătăţi aspectul.
Am învăţat
că nu pot să aleg cum mă simt....
Dar pot mereu să fac câte ceva.
Am învăţat...
că atunci când fiul tău nou născut
îţi ţine degetul în micul lui pumn...
s-a lipit de tine pentru toată viaţa.
Am învăţat...
că toţi vor să trăiască în virful muntelui...
Dar toată fericirea şi creşterea au loc în timpul urcuşului.
Am învăţat ...
că trebuie să te bucuri de călătorie
şi să nu te gândeşti doar la scopul ei.
Am învăţat ...
că e mai bine să dai sfaturi doar în două situaţii...
Când sunt cerute şi
când de ele depinde viaţa cuiva.
Am învăţat
că cu cît irosesc mai puţin timpul...
mai multe lucruri reuşesc să fac.
La cumpăna dintre ani, când gândurile noastre, ale tuturor, se îndreaptă cu speranţă spre Anul Nou pe care ne pregătim să-l întâmpinăm cu încredere şi cu bucurie, să înălţăm un gând de mulţumire către Bunul Dumnezeu, care ne-a avut în grija şi ocrotirea Sa în tot anul care a trecut. Pentru toate cele ce am primit în acest timp, bune sau mai puţin bune,
să-I fim recunoscători. Pentru toate cele ce am greşit, cu voie sau fără voie, să-I cerem iertăciune. Pentru cele ce am reuşit să împlinim, să-I fim recunoscători. Pentru neîmpliniri şi eşecuri să nu cădem în întristare, ci cu nădejde să credem că le vom împlini. Pentru ceea ce am greşit faţă de semenii şi fraţii noştri, să-i rugăm să ne ierte, precum şi noi să iertăm cele ce ne-au greşit ei nouă. Să făgăduim Domnului că ne vom strădui să fim mai buni, mai oameni, mai creştini.
să-I fim recunoscători. Pentru toate cele ce am greşit, cu voie sau fără voie, să-I cerem iertăciune. Pentru cele ce am reuşit să împlinim, să-I fim recunoscători. Pentru neîmpliniri şi eşecuri să nu cădem în întristare, ci cu nădejde să credem că le vom împlini. Pentru ceea ce am greşit faţă de semenii şi fraţii noştri, să-i rugăm să ne ierte, precum şi noi să iertăm cele ce ne-au greşit ei nouă. Să făgăduim Domnului că ne vom strădui să fim mai buni, mai oameni, mai creştini.
Multumesc Violetta...minunate poezii...pline de sensibilitate si lirism
Prima ninsoare a nins cu dor
Când norii au adus în palmele-mi ninsoarea
Măruntă ca nisipul purtat de vânt spre zări
A încetat iubirea ce-am adunat în vara
Uitată azi de tine în tainice chemări...
Eu te-am adus la mine din marele exil
În care tremurai prin căutări divine
Ochii aceia trişti păstraţi într-un subtil
Şi ne-nţeles buchet de lacrimi şi suspine...
Iţi va fi dor de -un zâmbet pe care l-ai visat
Şi care , într-o zi ţi-a apărut în faţă...
Acum nu mai e zâmbet...o lacrimă-a cântat...
Ca să se apere de tine..o lecţie învaţă...
Violetta Petre
Când norii au adus în palmele-mi ninsoarea
Măruntă ca nisipul purtat de vânt spre zări
A încetat iubirea ce-am adunat în vara
Uitată azi de tine în tainice chemări...
Eu te-am adus la mine din marele exil
În care tremurai prin căutări divine
Ochii aceia trişti păstraţi într-un subtil
Şi ne-nţeles buchet de lacrimi şi suspine...
Iţi va fi dor de -un zâmbet pe care l-ai visat
Şi care , într-o zi ţi-a apărut în faţă...
Acum nu mai e zâmbet...o lacrimă-a cântat...
Ca să se apere de tine..o lecţie învaţă...
Violetta Petre
Să nu mă laşi în iarnă !
Tu nici nu ştii că eu sunt toamna ta
Pe care-ai aşteptat-o în amurg
Şi-ai înrămat-o chiar la uşa ta
Unde de-o vreme ploi de lacrimi curg...
Să nu mă laşi să mă topesc
Sub iarna care bate -acum la geam
Că aripi de iubire încă-mi cresc
Şi muguri de speraţă încă am...
Şi nu eşti singur părăsit de toamne
Sunt doar himere ce işi râd de noi
Singuratate-nchipuită ce adoarme
În hibernarea fulgilor de ploi...
violetta petre
Tu nici nu ştii că eu sunt toamna ta
Pe care-ai aşteptat-o în amurg
Şi-ai înrămat-o chiar la uşa ta
Unde de-o vreme ploi de lacrimi curg...
Să nu mă laşi să mă topesc
Sub iarna care bate -acum la geam
Că aripi de iubire încă-mi cresc
Şi muguri de speraţă încă am...
Şi nu eşti singur părăsit de toamne
Sunt doar himere ce işi râd de noi
Singuratate-nchipuită ce adoarme
În hibernarea fulgilor de ploi...
violetta petre
Printre perdele de ninsori coboară
Moş Nicolae în magica seară
Să ne aducă în ghetuţe , daruri...
Şi ce de gheaţă e pe maluri !
Dar , Moşul nu se sperie de-atât...
Şi merge mai departe...Şi ce mult !
I se mai pare că are de mers
Prin viscolul ce bate-aşa intens...
De i-a luat nuiaua vântu-n zbor
Spre bucuria năzdrăvanilor
Ce-au mai făcut câte-o greşeală
Pe ici pe colo ...pe la şcoală...
Dar moşul ne aduce... că e bun
Un dar frumos de la dacul străbun...
Culegere de vorbe vechi , curate
Pe care azi, românii le-au cam dat la spate...
Să nu uităm de unde mai venim
Nici limba noastră dulce ce-o vorbim...
Şi să ne bucurăm de sărbători
Cu albele buchete de ninsori...
Violetta Petre La mulţi ani tuturor celor care poartă numele de Nicolae ...şi nu numai ! Cu braţele deschise vă aştept alături de mine în noaptea magică de Moş Nicolae...să ne primim darurile !... Cu drag, Violetta
Moş Nicolae în magica seară
Să ne aducă în ghetuţe , daruri...
Şi ce de gheaţă e pe maluri !
Dar , Moşul nu se sperie de-atât...
Şi merge mai departe...Şi ce mult !
I se mai pare că are de mers
Prin viscolul ce bate-aşa intens...
De i-a luat nuiaua vântu-n zbor
Spre bucuria năzdrăvanilor
Ce-au mai făcut câte-o greşeală
Pe ici pe colo ...pe la şcoală...
Dar moşul ne aduce... că e bun
Un dar frumos de la dacul străbun...
Culegere de vorbe vechi , curate
Pe care azi, românii le-au cam dat la spate...
Să nu uităm de unde mai venim
Nici limba noastră dulce ce-o vorbim...
Şi să ne bucurăm de sărbători
Cu albele buchete de ninsori...
Violetta Petre La mulţi ani tuturor celor care poartă numele de Nicolae ...şi nu numai ! Cu braţele deschise vă aştept alături de mine în noaptea magică de Moş Nicolae...să ne primim darurile !... Cu drag, Violetta
stimata d-na rodica a fost o placere sa vizionez pagina aceata !
va urez multa sanatate si bucurii alaturi de cei dragi si de numerosii prieteni !
despre PERFECTIUNE, o postare care ma face sa ma intreb, oare astazi, nu mai sunt prime doamne..asemenea REGINEI MARIA ?
. Testamentul Reginei Maria
{dupa CUPSA MARIA}
"Cand veti ceti aceste slove, eu voiu fi trecut pragul tacerii vesnice"
.Tarii mele si Poporului meu,
Cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca odata, chiar de dincolo de linistea mormantului.
Abia implinisem 17 ani, cand am venit la tine; eram tanara si nestiutoare, insa foarte mandra de tara mea de bastina, si am imbratisat o noua nationalitate m'am straduit sa devin o buna Romanca. La inceput n'a fost usor. Eram straina, intr'o tara straina, singura intre straini. Dar prea putini sunt aceia cari se reculeg sa cugete cat de greu este calea, pe care o Principesa straina trebuie s'o parcurga ca sa devie una cu noua tara in care a fost chemata. Am devenit a voastra prin bucurie si prin durere. Privind inapoi e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea ? - cred ca bucuria a fost mai mare, dar mai lunga a fost durerea.
Nimeni nu e judecat pe drept cat traieste: abia dupa moarte este pomenit sau dat uitarii. Poate de mine va veti aminti deoarece v'am iubit cu toata puterea inimei mele si dragostea mea a fost puternica, plina de avant: mai tarziu a devenit rabdatoare, foarte rabdatoare.
Mi-a fost dat sa traiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restriste si vremuri de mari indepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat sa-ti fiu calauza, sa-ti fiu inspiratoare, sa fiu aceia care a pastrat flacara vie, aceia care a devenit centrul de indarjire in zilele cele mai negre.
Aceasta ti-o pot spune astazi caci nu mai sunt in viata. In acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m'ai numit "Mama tuturor"si as vrea sa raman in amintirea ta aceia care putea totdeauna sa fie gasita in clipele de durere sau pericol. A venit mai tarziu o vreme cand m'ati negat, dar aceasta este soarta mamelor, am primit aceasta, si v'am iubit mai departe, cu toate ca nu va puteam ajuta asa de mult ca in zilele cand credeati in mine. Dar aceasta e uitata.
Atat timp am fost in mijlocul tau, incat mi se pare, abia cu putinta ca trebuie sa te parasesc; totusi, orice om ajunge la capatul drumului sau.
Eu am ajuns la capatul drumului meu. Dar inainte de a tacea pentru vesnicie vreau sa-mi ridic, pentru ultima data, mainile pentru o binecuvantare.
Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta mi-a fost ingaduit sa o vad implinita. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa.
Am credinta ca v'am priceput: n'am judecat, am iubit...
Niciodata nu mi-au placut formele si formulele, nu prea luam uneori seama la cuvintele ce le rosteam. Am iubit adevarul si am visat sa traiesc in lumina soarelui, insa fiecare traieste cum poate nu cum ar dori. Dar cand iti vei aminti de mine, Poporul meu, gandeste-te ca la una care a indragit viata si frumusetea, care a fost prea cinstita ca sa fie cu bagare de seama, prea miloasa sa fie invingatoare, prea iubitoare ca sa judece.
N'am nici o avutie sa va las, ceiace cu atata marinimie mi-ati daruit am cheltuit intre voi: am infrumusetat acele locuri unde mi-a fost dat sa traiesc. Daca toate cele frumoase iti vor aminti de mine atunci voi fi indeplin rasplatita de dragostea ce ti-am daruit-o, fiindca frumosul mi-a fost un crez.
Am redesteptat la o viata noua micul castel parasit de la Bran, dar Tenha-Juva a fost locul cel infaptuit, acolo mi-a fost dat sa fac din vis adevar, si fiindca aceasta a insemnat pentru mine mai mult decat asi putea talmaci vreodata, am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea sa fie adusa si asezata la Stella Maris, biserica ce am cladit-o la marginea marii.
Cu trupul voi odihni la Curtea de Arges langa iubitul meu sot Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea sa fie asezata sub lespezile bisericii ce am cladit-o. In decursul unei lungi vieti atatia au venit la inima mea incat moarta chiar, asi dori sa mai poata veni la ea dealungul potecii cu crini ce mi-a fost mandria si bucuria. Vreau sa odihnesc acolo in mijlocul frumusetilor faurite de mine, in mijlocul florilor ce le-am sadit. Si cum acolo se gaseste inima mea eu nu vreau sa fie un loc de jale ci dinpotriva de pace si de farmec cum a fost cand eram in viata. Incredintez copiii mei, inimei Poporului meu, fiind muritori pot gresi, dar inimile lor calde asa cum a fost a mea: iubiti-i si fiti folositori unui#B3A49C altuia caci asa trebuie sa fie.
Si acum va zic ramas bun pe veci: de acum inainte nu va voi putea trimite nici un semn: dar mai presus de toate aminteste-ti, Poporul meu, ca te-am iubit si ca te binecuvantez cu ultima mea suflare."
va urez multa sanatate si bucurii alaturi de cei dragi si de numerosii prieteni !
despre PERFECTIUNE, o postare care ma face sa ma intreb, oare astazi, nu mai sunt prime doamne..asemenea REGINEI MARIA ?
. Testamentul Reginei Maria
{dupa CUPSA MARIA}
"Cand veti ceti aceste slove, eu voiu fi trecut pragul tacerii vesnice"
.Tarii mele si Poporului meu,
Cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca odata, chiar de dincolo de linistea mormantului.
Abia implinisem 17 ani, cand am venit la tine; eram tanara si nestiutoare, insa foarte mandra de tara mea de bastina, si am imbratisat o noua nationalitate m'am straduit sa devin o buna Romanca. La inceput n'a fost usor. Eram straina, intr'o tara straina, singura intre straini. Dar prea putini sunt aceia cari se reculeg sa cugete cat de greu este calea, pe care o Principesa straina trebuie s'o parcurga ca sa devie una cu noua tara in care a fost chemata. Am devenit a voastra prin bucurie si prin durere. Privind inapoi e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea ? - cred ca bucuria a fost mai mare, dar mai lunga a fost durerea.
Nimeni nu e judecat pe drept cat traieste: abia dupa moarte este pomenit sau dat uitarii. Poate de mine va veti aminti deoarece v'am iubit cu toata puterea inimei mele si dragostea mea a fost puternica, plina de avant: mai tarziu a devenit rabdatoare, foarte rabdatoare.
Mi-a fost dat sa traiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restriste si vremuri de mari indepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat sa-ti fiu calauza, sa-ti fiu inspiratoare, sa fiu aceia care a pastrat flacara vie, aceia care a devenit centrul de indarjire in zilele cele mai negre.
Aceasta ti-o pot spune astazi caci nu mai sunt in viata. In acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m'ai numit "Mama tuturor"si as vrea sa raman in amintirea ta aceia care putea totdeauna sa fie gasita in clipele de durere sau pericol. A venit mai tarziu o vreme cand m'ati negat, dar aceasta este soarta mamelor, am primit aceasta, si v'am iubit mai departe, cu toate ca nu va puteam ajuta asa de mult ca in zilele cand credeati in mine. Dar aceasta e uitata.
Atat timp am fost in mijlocul tau, incat mi se pare, abia cu putinta ca trebuie sa te parasesc; totusi, orice om ajunge la capatul drumului sau.
Eu am ajuns la capatul drumului meu. Dar inainte de a tacea pentru vesnicie vreau sa-mi ridic, pentru ultima data, mainile pentru o binecuvantare.
Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta mi-a fost ingaduit sa o vad implinita. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa.
Am credinta ca v'am priceput: n'am judecat, am iubit...
Niciodata nu mi-au placut formele si formulele, nu prea luam uneori seama la cuvintele ce le rosteam. Am iubit adevarul si am visat sa traiesc in lumina soarelui, insa fiecare traieste cum poate nu cum ar dori. Dar cand iti vei aminti de mine, Poporul meu, gandeste-te ca la una care a indragit viata si frumusetea, care a fost prea cinstita ca sa fie cu bagare de seama, prea miloasa sa fie invingatoare, prea iubitoare ca sa judece.
N'am nici o avutie sa va las, ceiace cu atata marinimie mi-ati daruit am cheltuit intre voi: am infrumusetat acele locuri unde mi-a fost dat sa traiesc. Daca toate cele frumoase iti vor aminti de mine atunci voi fi indeplin rasplatita de dragostea ce ti-am daruit-o, fiindca frumosul mi-a fost un crez.
Am redesteptat la o viata noua micul castel parasit de la Bran, dar Tenha-Juva a fost locul cel infaptuit, acolo mi-a fost dat sa fac din vis adevar, si fiindca aceasta a insemnat pentru mine mai mult decat asi putea talmaci vreodata, am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea sa fie adusa si asezata la Stella Maris, biserica ce am cladit-o la marginea marii.
Cu trupul voi odihni la Curtea de Arges langa iubitul meu sot Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea sa fie asezata sub lespezile bisericii ce am cladit-o. In decursul unei lungi vieti atatia au venit la inima mea incat moarta chiar, asi dori sa mai poata veni la ea dealungul potecii cu crini ce mi-a fost mandria si bucuria. Vreau sa odihnesc acolo in mijlocul frumusetilor faurite de mine, in mijlocul florilor ce le-am sadit. Si cum acolo se gaseste inima mea eu nu vreau sa fie un loc de jale ci dinpotriva de pace si de farmec cum a fost cand eram in viata. Incredintez copiii mei, inimei Poporului meu, fiind muritori pot gresi, dar inimile lor calde asa cum a fost a mea: iubiti-i si fiti folositori unui#B3A49C altuia caci asa trebuie sa fie.
Si acum va zic ramas bun pe veci: de acum inainte nu va voi putea trimite nici un semn: dar mai presus de toate aminteste-ti, Poporul meu, ca te-am iubit si ca te binecuvantez cu ultima mea suflare."
acum 5 min am scris o poezie, da-mi voie sa o dedic fetitei tale pentru ca stiu ca maine e ziua ei si sa-ti urez armonie in viata si in suflet alaturi de cei dragi si iubire divina .
De n-aş fi în plama ta
Când tăcerea mă-nfăşoară
în mătasea-i diafană,
las trecutul să mă doară
prin a sufletului rană.
Plâng cu lacrimi mari de rouă
viaţa, crudă amăgire,
mă samăn atunci când plouă,
să-ncolţesc în Tu, iubire.
Iar cînd luna mă mângâie
fericită că mă vede,
mă fac galbenă gutuie
în grădina vieţii, verde.
Cu parfum de toamnă fină,
umplu sufletu-ţi de aur
renăscândumă-n lumină,
pentru tine, sfânt tezaur.
Doar cand fulgii mari de nea
mă nasc iar copil, din zână,
să mă ţii în palma ta,
în căldura ei divină.
Să-mi şopteşti cu dor de noi
în a feeriei noapte,
iar cu visele de doi
fă-mi linţoliu pentru moarte.
Căci ce rost aş mai avea,
fulg naiv de fericire?
De n-aş fi în palma ta,
Care-ar fi a mea menire?
De n-aş fi în plama ta
Când tăcerea mă-nfăşoară
în mătasea-i diafană,
las trecutul să mă doară
prin a sufletului rană.
Plâng cu lacrimi mari de rouă
viaţa, crudă amăgire,
mă samăn atunci când plouă,
să-ncolţesc în Tu, iubire.
Iar cînd luna mă mângâie
fericită că mă vede,
mă fac galbenă gutuie
în grădina vieţii, verde.
Cu parfum de toamnă fină,
umplu sufletu-ţi de aur
renăscândumă-n lumină,
pentru tine, sfânt tezaur.
Doar cand fulgii mari de nea
mă nasc iar copil, din zână,
să mă ţii în palma ta,
în căldura ei divină.
Să-mi şopteşti cu dor de noi
în a feeriei noapte,
iar cu visele de doi
fă-mi linţoliu pentru moarte.
Căci ce rost aş mai avea,
fulg naiv de fericire?
De n-aş fi în palma ta,
Care-ar fi a mea menire?
Minunate locuri...frumos montaj...multumesc Dan
La poala muntelui ce i -se spune Mateias
E un satuc,langa Campulung Muscel,oras
Unde-am trait o mare reverie
Sperand ca-n rai asa... sa fie
Plimbat printr-o padure alba si curata
Cum nu vazusem pe pamant vreodata
Padurea unde sfinti si ingeri isi aveau salas
Ascunsi de cea ispita,ura si durere din oras
E un satuc,langa Campulung Muscel,oras
Unde-am trait o mare reverie
Sperand ca-n rai asa... sa fie
Plimbat printr-o padure alba si curata
Cum nu vazusem pe pamant vreodata
Padurea unde sfinti si ingeri isi aveau salas
Ascunsi de cea ispita,ura si durere din oras
Minunata poezie Violetta....offffffffff...eu nu pot scrie versuri....dar imi esti tare draga...sa ai parte numai de zile senine
Dan ...stiu ca asa este....si ma stradui sa nu-l dezamagesc pe D-zeu dar nici pe voi prietenii mei
Dan ...stiu ca asa este....si ma stradui sa nu-l dezamagesc pe D-zeu dar nici pe voi prietenii mei
Perfect este doar bunul Dumnezeu
Si a dorit ca EL si noi sa fim mereu
E Tatal Nostru si de fiii Sai e rau sa fie judecat.
Prea bun a fost cand libertate multa El ne-a dat
Si a dorit ca EL si noi sa fim mereu
E Tatal Nostru si de fiii Sai e rau sa fie judecat.
Prea bun a fost cand libertate multa El ne-a dat
Născut ...pentru a fi...
Te-ai născut din Absolut
Atingând fiorul nopţii...
Orologiul ce-a bătut
Te-a trezit din calea sorţii
Să-ţi picteze cale-ntoarsă
Spre pădurea fără verde
Unde toamna cea făloasă
În galben jelind... te pierde...
Te găseşti singur în vise
Adunate-n cer deschis
Eşti Lumină şi-ntuneric
Eşti pădurea ce-ai promis...
Aşteptarea nemuririi
Intr-un val dansând pe mare
Lacrima nedespărţirii
Şi surâsul ...la plecare...
Şi mai eşti cuvântul-cheie
Ce dă drumul la tăceri
Şi aprinde curcubee
Din uitările de ieri...
Te-ai născut din Absolut
Atingând fiorul nopţii...
Orologiul ce-a bătut
Te-a trezit din calea sorţii
Să-ţi picteze cale-ntoarsă
Spre pădurea fără verde
Unde toamna cea făloasă
În galben jelind... te pierde...
Te găseşti singur în vise
Adunate-n cer deschis
Eşti Lumină şi-ntuneric
Eşti pădurea ce-ai promis...
Aşteptarea nemuririi
Intr-un val dansând pe mare
Lacrima nedespărţirii
Şi surâsul ...la plecare...
Şi mai eşti cuvântul-cheie
Ce dă drumul la tăceri
Şi aprinde curcubee
Din uitările de ieri...
Multumesc Violeta...o poezie minunata...
Dan...nu stiu daca voi gasi perfectiunea...dar sunt sigura de un lucru...ca ma straduiesc sa-i fac pe oameni sa inteleaga ca nu au nimic de pierdut daca-si iubesc semenii si daca gandesc pozitiv
Dan...nu stiu daca voi gasi perfectiunea...dar sunt sigura de un lucru...ca ma straduiesc sa-i fac pe oameni sa inteleaga ca nu au nimic de pierdut daca-si iubesc semenii si daca gandesc pozitiv
Perfectiunea greu aice vei gasi
In cautare insa nu este rau a fi
Dar cand in ceruri in veci vom odihni
Sigur perfectiunea mereu vom intalni
In cautare insa nu este rau a fi
Dar cand in ceruri in veci vom odihni
Sigur perfectiunea mereu vom intalni
...te sarut cu drag si te imbratisez ! a venit iarna...e frig si trist...
Lacrimadedor
Lacrimadedor
Amigos para siempre
Prietenia-i floare albă printre stânci
Floare de colţ din ce în ce mai rară
Promisiuni pe care nu le-arunci
Şi jurăminte care să nu doară...
Prietenia e-mbrăcată-n vise
Ce laolaltă se înfăptuiesc
Când braţele ne sunt deschise
Spre alte braţe care ne primesc...
Prietenia este zbor spre stele
Atunci când simţi ca eşti dorit
În preajma gândurilor mele
Şi-n visul meu spre infinit...
Prietenia-i lacrimă din ploi
Ascunse-n suflete fecunde
Ce nasc atâtea flori din noi
Pe care le trimitem spre ...neunde
Lacrimadedor-Violetta Petre
Prietenia-i floare albă printre stânci
Floare de colţ din ce în ce mai rară
Promisiuni pe care nu le-arunci
Şi jurăminte care să nu doară...
Prietenia e-mbrăcată-n vise
Ce laolaltă se înfăptuiesc
Când braţele ne sunt deschise
Spre alte braţe care ne primesc...
Prietenia este zbor spre stele
Atunci când simţi ca eşti dorit
În preajma gândurilor mele
Şi-n visul meu spre infinit...
Prietenia-i lacrimă din ploi
Ascunse-n suflete fecunde
Ce nasc atâtea flori din noi
Pe care le trimitem spre ...neunde
Lacrimadedor-Violetta Petre
Sfanta Paraschieva
E-atâta bucurie în seara asta sfantă !
Că nimeni nu pricepe şi nimeni nu cuvântă
De teama de-a atinge cu vreo nelegiuire
A vreunui cuvant ...prea Sfânta nemurire...
Şi ne ascultă Sfânta...dureri să ne dezlege
Şi făcături murdare din neanturi le culege
Să le arunce-n găuri mai negre decât smoala
În iaduri să ne ardă păcatul şi-ndoiala...
Tu, care ne asculţi off -urile noastre toate
Te-acoperi cu blesteme , şi-ale noastre păcate
Să ne aperi pe noi şi să ne curăţeşti
Blestemele şi moartea să fugă în poveşti...
Să nu mai fie teamă de jurământ ! Şi trist
Mai cântă Paraschieva în cer un acatist
Pentru noi muritorii cei blestemaţi de voi
Invidioşi prieteni ce staţi pe lângă noi.
Şi Cal troian ascundeţi sub zâmbetul perfid
Cu care ne -amăgiţi şi ne puneţi la zid...
Tu, Sfântă Paraschievă , în veci ne vei feri
De nebunia lumii ce -n Iad va chicoti ...
E-atâta bucurie în seara asta sfantă !
Că nimeni nu pricepe şi nimeni nu cuvântă
De teama de-a atinge cu vreo nelegiuire
A vreunui cuvant ...prea Sfânta nemurire...
Şi ne ascultă Sfânta...dureri să ne dezlege
Şi făcături murdare din neanturi le culege
Să le arunce-n găuri mai negre decât smoala
În iaduri să ne ardă păcatul şi-ndoiala...
Tu, care ne asculţi off -urile noastre toate
Te-acoperi cu blesteme , şi-ale noastre păcate
Să ne aperi pe noi şi să ne curăţeşti
Blestemele şi moartea să fugă în poveşti...
Să nu mai fie teamă de jurământ ! Şi trist
Mai cântă Paraschieva în cer un acatist
Pentru noi muritorii cei blestemaţi de voi
Invidioşi prieteni ce staţi pe lângă noi.
Şi Cal troian ascundeţi sub zâmbetul perfid
Cu care ne -amăgiţi şi ne puneţi la zid...
Tu, Sfântă Paraschievă , în veci ne vei feri
De nebunia lumii ce -n Iad va chicoti ...
Multumesc Dan...esti atent ca intotdeauna si ma coplesesti cu atentii
Multumesc frumos Violetta...ai scris o poezie deosebita...mi-au dat lacrimile....te imbratisez cu toata dragostea, Rodica
Doamne, cât e de frumoasă ! ca o zâna din poveşti
Cred că eşti aşa de mândră că a ei mămică eşti !
Parcă, azi a coborât pe o scară de mătase
Dintre basme şi poveşti printre oameni şi în case...
Să ne-ncânte cu caldura zâmbetului ei de zână
Cu care peste grădini şi păduri este stăpâna...
Dulce ca o primăvară cu miresme de poemă
Din versuri de toamnă caldă eu i-aş face diademă...
Să o poarte-n anotimpuri ce vor trece peste noi
Să îşi poat-aduce-aminte de lumină şi de ploi
De stele albastre-n noaptea cea vrăjită, când mireasă
A plecat cu-alesul ei în straie de flori...crăiasă...
Eu aş vrea ca să rămâna zâna toamnei-primăveri
Şi cu zâmbetul ei tainic să aline vechi tăceri...
Casă de piatră ! Drumul să-i fie presărat cu flori şi binecuvântări astrale, impliniri de vise ...şi mult noroc ! cu drag... de frumos-sublim, Violetta Petre
Cred că eşti aşa de mândră că a ei mămică eşti !
Parcă, azi a coborât pe o scară de mătase
Dintre basme şi poveşti printre oameni şi în case...
Să ne-ncânte cu caldura zâmbetului ei de zână
Cu care peste grădini şi păduri este stăpâna...
Dulce ca o primăvară cu miresme de poemă
Din versuri de toamnă caldă eu i-aş face diademă...
Să o poarte-n anotimpuri ce vor trece peste noi
Să îşi poat-aduce-aminte de lumină şi de ploi
De stele albastre-n noaptea cea vrăjită, când mireasă
A plecat cu-alesul ei în straie de flori...crăiasă...
Eu aş vrea ca să rămâna zâna toamnei-primăveri
Şi cu zâmbetul ei tainic să aline vechi tăceri...
Casă de piatră ! Drumul să-i fie presărat cu flori şi binecuvântări astrale, impliniri de vise ...şi mult noroc ! cu drag... de frumos-sublim, Violetta Petre
Slujba de unire spirituala a lui Andreea cu Remus a fost de o frumusete deosebita si puternic incarcata cu simboluri. A fost un moment emotionant care efectiv m-a coplesit.
Andreea a fost cea mai frumoasa mireasa pe care am vazut-o vreodata...si asta nu pentru ca este fata mea......vizualizati imaginile de mai jos si spuneti daca nu am dreptate...a fost o adevarata printesa....este un copil bun, frumos si cu un suflet deosebit de sensibil si curat
MIRII-ANDREEA SI REMUS si nasii ROXANA SI CATALIN la Starea Civila
ANDREEA SI REMUS -casatoriti civil
Cea mai fericita mama
Cel mai fericit tata
Dezgatitul miresei
Mirii, nasii si baiatul meu-Dragos impreuna cu prietena lui Rodiana
Ultima editare efectuata de catre Rodica Rodean in Mar Noi 10, 2009 10:45 pm, editata de 1 ori
Andreea a fost cea mai frumoasa mireasa pe care am vazut-o vreodata...si asta nu pentru ca este fata mea......vizualizati imaginile de mai jos si spuneti daca nu am dreptate...a fost o adevarata printesa....este un copil bun, frumos si cu un suflet deosebit de sensibil si curat
MIRII-ANDREEA SI REMUS si nasii ROXANA SI CATALIN la Starea Civila
ANDREEA SI REMUS -casatoriti civil
Cea mai fericita mama
Cel mai fericit tata
Dezgatitul miresei
Mirii, nasii si baiatul meu-Dragos impreuna cu prietena lui Rodiana
Ultima editare efectuata de catre Rodica Rodean in Mar Noi 10, 2009 10:45 pm, editata de 1 ori
"Pentru mine marea poezie a fost întotdeauna baia de frumusete în care m-am cufundat când am avut nevoie de intrarea în altã dimensiune. Poezia tine, dupã pãrerea mea, de partea cea mai ascunsã, cea mai intimã a fiintei noastre. Poezia echivaleazã aproape cu o rugãciune. În poezie te cufunzi pentru a te întoarce cu frumusete. În rugãciune intri pentru a te integra absolutului.."Zoe Dumitrescu-Busulenga
Nu am fost inzestrata cu acest talent de a reda sentimentele prin intermediul scrisului,dar imi place sa citesc si pot sa afirm ca Zoe Dumitrescu Busulenga a definit perfect poezia...sunt si trairile mele legate de lecturarea unei poezii
Este o poezie scrisa de catre Elena pentru mine personal...este minunata...multumesc Elena
Ultima editare efectuata de catre Rodica Rodean in Mier Noi 18, 2009 10:13 pm, editata de 1 ori
Nu am fost inzestrata cu acest talent de a reda sentimentele prin intermediul scrisului,dar imi place sa citesc si pot sa afirm ca Zoe Dumitrescu Busulenga a definit perfect poezia...sunt si trairile mele legate de lecturarea unei poezii
Tu eşti pomul lângă care
Umbra ne ademeneşte
Eşti o apă curgătoare
Unde lumea se opreşte
Să asculte–n pragul serii
O poveste de demult
Când singurătatea verii
Triste doruri a ţesut.
Eşti grădina unde cântă
Pasarea rătăcitoare
şi speranţa se avântă
Spre o zi din calendare.
Tu eşti mâna-ntinsă nouă
Celor singuri ,celor mulţi
Mulţumesc femeie dragă
Că ai timp să ne asculţi.
Când vei fi in prag de iarnă
Să ne chemi in jurul tău
Peste noi Domnul să cearnă
Liniştea si harul său.
(Elena Habasescu)
Umbra ne ademeneşte
Eşti o apă curgătoare
Unde lumea se opreşte
Să asculte–n pragul serii
O poveste de demult
Când singurătatea verii
Triste doruri a ţesut.
Eşti grădina unde cântă
Pasarea rătăcitoare
şi speranţa se avântă
Spre o zi din calendare.
Tu eşti mâna-ntinsă nouă
Celor singuri ,celor mulţi
Mulţumesc femeie dragă
Că ai timp să ne asculţi.
Când vei fi in prag de iarnă
Să ne chemi in jurul tău
Peste noi Domnul să cearnă
Liniştea si harul său.
(Elena Habasescu)
Este o poezie scrisa de catre Elena pentru mine personal...este minunata...multumesc Elena
Ultima editare efectuata de catre Rodica Rodean in Mier Noi 18, 2009 10:13 pm, editata de 1 ori
Multumesc frumos Iulia...pentru slide, dar mai ales pentru felul in care
m-ai primit ...m-am simtit minunat...esti un Om deosebit...sa fi iubita
m-ai primit ...m-am simtit minunat...esti un Om deosebit...sa fi iubita
Pagina 1 din 2 • 1, 2
Subiecte similare
» IOANA VOICILA-DOBRE-SECVENTE IN ALB SI NEGRU
» Rodica Rodean-Taifas cu prietenii-joi la ora 20,30
» Dorina Neculce
» Rodica Rodean-Taifas cu prietenii-joi la ora 20,30
» Dorina Neculce
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Lun Mar 25, 2024 6:38 pm Scris de Didina Sava
» Decorațiuni din fetru
Lun Dec 28, 2020 3:35 pm Scris de Didina Sava
» Roxana Elena Sava-lucrari de arta plastica personale
Joi Ian 16, 2020 8:12 pm Scris de Didina Sava
» Mihaela Moşneanu
Vin Feb 23, 2018 6:30 pm Scris de Mihaela Moşneanu
» „Flori de piatră-Bijoux" albumul I-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Lun Mar 13, 2017 3:15 pm Scris de Didina Sava
» Heraclidul Alb roman semi-SF
Mar Iul 12, 2016 12:43 am Scris de Varganici Costica
» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Sam Mar 19, 2016 12:03 pm Scris de tyk
» Gustări şi aperitive
Lun Feb 01, 2016 6:59 pm Scris de Didina Sava
» Dorina Neculce
Dum Mar 15, 2015 1:42 am Scris de Dorina Ciocan