regulament
Ultimele subiecte
» "Flori de piatră-Bijoux"-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Astazi la 2:59 am Scris de Didina Sava

» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Mier Dec 17, 2014 2:00 am Scris de tyk

» Mihai LEONTE poetul armoniei si al optimismului...
Lun Dec 01, 2014 6:46 am Scris de Mihai LEONTE

»  Alina Stasiuc-femeie clepsidră
Dum Noi 30, 2014 10:35 am Scris de alina stasiuc

» Mihaela Moşneanu
Joi Oct 30, 2014 11:26 pm Scris de Mihaela Moşneanu

» Dorina Neculce
Vin Iun 13, 2014 5:17 pm Scris de Didina Sava

» Dan Petrescu- "Pelerinul rătăcit"
Dum Ian 19, 2014 5:37 am Scris de Dorina Ciocan

» POEZII ANTOLOGICE
Vin Ian 10, 2014 8:15 am Scris de Didina Sava

» Sfaturi pentru intretinerea igienei, sanatatii si frumusetii sufletesti si corporale!
Lun Ian 06, 2014 2:39 am Scris de Didina Sava

Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Facebook





Parteneri
forum gratuit
Web Trafic
Reţele de socializare
Subiecte similare
Site-uri preferate
Retete culinare

Flori de apartament-Îngrijire,înmulţire şi exponate

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Flori de apartament-Îngrijire,înmulţire şi exponate

Mesaj  Didina Sava la data de Sam Iun 18, 2011 3:29 am

Lacrimile Maicii Domnului


Denumirea stiintificã:
Hoya carnosa
Denumire popularã:
Floarea de ceara, Lacrimile Maicii Domnului
Tipul plantei:
Planta perena, rezistenta la conditii variate de mediu, cu port pendent sau catarator. Necesita tutore, scarita sau cerc pentru dirijarea crengutelor.
Gabarit:
Lungimea tulpinilor pot depasi 2m lungime. Spatiul ocupat depinde de modul de dirijare a tulpinilor.
Lumina si temperatura:
Iubeste lumina, fara de care frunzele cad iar tulpinile se vestejesc de la varf catre baza. Planta nu va fi expusa in soare direct pentru ca razele puternice provoaca arsuri. Rezista bine atat la temperaturi scazute cat si la cele ridicate. In documentatiile de specialitate se mentioneaza pentru varietatea carnosa un minim de temperatura de 3 grade, iarna, in perioada de repaus. Pentru siguranta plantei si pentru mentinerea ei in repaus se poate pastra si la 10 grade C. Vara in perioadele de socuri termice planta se umbreste si pe poate pulveriza cu apa (nu si daca este inflorita!).
Flori, frunze:
Florile stelate sunt grupate in inflorescente pendente. Petalele sunt de culoare alb-crem in functie de maturitatea florii iar „ochiul” este grena. In functie de temperatura din perioada de inflorire fiecare floare poate dura intre 5 si 15 zile. Dupa trecerea lor nu se indeparteaza pedunculii pentru ca pe ei se mai pot forma si alte flori, in acelasi sezon sau in cel urmator. Unele cultivaruri de carnosa au flori de un roz pal. Frunzele sunt carnoase, pieloase si cu pete sau zone neregulate de alta culoare. Planta se adapteaza la conditiile de mediu asa incat poate face flori din mai si pana tarziu in noiembrie, cu un moment de maxim floral la inceputul verii.
Solul:
Planta nu este pretentioasa in privinta solului atat timp cat se dreneaza bine.
Udarea:
Udarea se face moderat si neaparat in asociere cu temperatura mediului si cu perioada de dezvoltare. Primavara si vara se poate uda abundent (nu necesita ghivece prea mari), toamna se diminueaza udarea iar iarna se administreaza apa doar cat sa nu se vestejeasca planta. O temperatura de 10 grade si udare mult diminuata induce plantei repausul fara de care nu va produce flori in sezonul urmator.
Aerul:
Tolereaza uscaciunea din aer mai bine decat alte plante. Totusi, se dezvolta excelent la 50-60% UR.
Ingrãsãminte:
Planta are crestere rapida motiv pentru care nu necesita ingrasaminte. Daca totusi ii administrati ingrasaminte aveti grija sa fie in concentratie mica. Daca plantei i-a fost asigurata perioada corespunzatoare de repaus dar in sezon nu a initiat inflorirea se pot folosi stimulatori. Nu in alte conditii.
Inmultire:
Inmultirea se realizeaza cu usurinta prin butasire. Primavara si vara se inradacineaza butasi de 10-15 cm cu 2-3 perechi de frunze pe un substrat de nisip amestecat cu pamant. Temperatura se mentine in jur de 20 gr. Nu necesita simularea unei sere dar trebuie supravegheata umezeala la nivelul substratului. Se mai poate folosi marcotajul, atat cel aerian cat si cel terestru.
Conditii de iernare:
Iernarea se petrece in conditii de repaus. Temperatura aprox. 10 grade si udare diminuata. Udarea se accelereaza la momentul cand apar cresteri noi (muguri, frunze si crengute).
Boli si dãunãtori:
Este o planta rezistenta. Este totusi posibil ca udarea necorespunzatoare da-i induca dereglari fiziologice. Daca udarea se regleaza, planta reactioneaza bine si se redreseaza cu pagube minore. Daca tineti Hoya impreuna cu alte plante este posibil sa ajunga si la ea musculitele albe de sera. Se indeparteaza cu ajutorul insecticidelor.
Particularitãti:
Dupa trecerea florilor nu se taie pedunculii. Pe ei vor aparea in scurt timp alte flori,doar daca nu sunt atinsi-adica florile uscate trebuie lasate sa cada singure de pe peduncul

Flori aparute pe acelasi peduncul care a inflorit prima oara in mai 2011







Aceasta este planta mea de acasa.A inceput sa infloreasca de acum doi ani cateva flori,dar de abia anul acesta are deja peste 20 de inflorescente pornite,adica cea mai bogata pornire pt inflorit de pana acum.Are o lungime de peste 5 metri si varsta de circa 9 ani cred.O tin intinsa deasupra suportilor pe care agat eu iarna muscatele curgatoare,adica foarte aproape de plafon.Sta in acelasi loc de peste 7 ani.Balconul meu este orientat catre rasarit dar floarea mea fiind asa aproape de plafon nu o atinge razele soarelui direct.Cu ani in urma am adus o mladita de vreo 60 cm acasa cu cateva frunze si am tinut-o in vas cu apa pana a dat radacini .Dupa aceea am pus-o in ghiveci.A crescut constant fiind foarte frumoasa,sanatoasa si decorativa, dar a inceput sa infloreasca greu, tarziu, asa ca si planta mama din care vecina mea mi-a taiat butas si eu l-am asteptat sa dea radacini in sticla dupa care l-am pus in ghiveci.Acum doi ani am certat-o foarte tare adica i-am spus foarte suparata: "eu te iubesc,te ingrijesc de atatia ani, esti atat de viguroasa, sanatoasa, cresti mereu, ai frunzele atat de decorative, dar nu vrei sa faci o floricica.Te rog sa faci floricele ca de acum esti fata batrana, si chiar sunt suparata pe tine",i-am zis eu cat de amenintare, cat de rugaminte.
Unele plante de Hoya asa sunt, infloresc foarte greu,dar la viata mea am vazut si hoya inflorita in sticla in care a fost pusa la inradacinat, adica butastul fiind foarte tanar si inca nepus in pamant.










octombrie 2012





Aceasta planta uriasa de Hoya se afla in Muzeul Mihai Eminescu din Copou.Este cea mai mare care am vazut-o in viata mea si face sute de flori.Chiar pe 15 iunie anul aceste s-au deschis complet primele flori,dar are pornite sute de muguri florali.Voi merge periodic la muzeu sa o pozez si sa o aduc aici sa va bucurati si dvs de lacrimile ei.Cele trei poze sunt trei sectiuni diferite din planta care este intinsa ascendent circa 5 metri, adica de la parterul muzeului pana mult peste balustrada de la etaj, si mai are inca vreun metru jumatate in plan orizontal pana incepe catararea.Nu am facut o fotografie de ansamblu caci am vrut sa arat bobocii care s-au pornit, dar si pentru ca in fata ei este statuia lui Eminescu care este foarte mare si ascunde doua treimi din planta.Are conditii exceptionale,de aceea a si crescut enorm,adica loc de catarat destul, lumina din plafon si de pe laterale, adica tot timpul zilei, plasata central in muzeu, adica geamurile la distante egale ca sa nu fie lovita de soare,si sta nemiscata la locul ei tot timpul asa cum ii place.


15 iunie 2011





21 iunie 2011





01 iulie 2011






Ultima editare efectuata de catre Didina Sava in Mier Dec 05, 2012 2:55 am, editata de 9 ori

Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Re: Flori de apartament-Îngrijire,înmulţire şi exponate

Mesaj  Zaraza Catarig la data de Sam Iun 18, 2011 5:41 am

Am si eu din toamna trecuta un exemplar. Era la serviciu, unde lucrez de curand. Neavand acolo soare suficient, toata vara n-a dat vreun semn de dezvoltare, si cum acasa aveam loc pentru ea, am adus-o acasa. Din primavara, devreme, sau chiar din iarna, a inceput sa creasca, si acum a facut multe frunze. La iarna o sa o mut pe hol, unde va avea conditii de iernare.
Imi place foarte mult cum ai aranjat-o tu! flower

Zaraza Catarig

Numarul mesajelor: 38
Varsta: 49
Localizare: Nasaud
Data de inscriere: 02/02/2011

http://www.hapleasifrosa.blogspot.com

Sus In jos

Re: Flori de apartament-Îngrijire,înmulţire şi exponate

Mesaj  Vasilica Ilie la data de Sam Iun 18, 2011 6:32 am

Multumim, Didina! Mi-a placut foarte mult pasajul cand o "dadaceai" si o "certai" pe floarea ta! Stiu ca iubesti florile si ai o "gradinita" de flori pe balcon. Felicitari! Cu drag si prietenie, Vali

Vasilica Ilie

Numarul mesajelor: 183
Varsta: 61
Localizare: Bucuresti
Data de inscriere: 04/06/2009

http://poezii.biz, netlog

Sus In jos

Muscatele (englezesti si curgatoare)

Mesaj  Didina Sava la data de Mar Sept 06, 2011 4:45 pm

Muscata sau Pelargonium este originara din Africa de Sud fiind adusa in Europa la inceputul secolului al XVII-lea. Este o planta perena ce infrumuseteaza prin intermediul florilor intens colorate gradinile, balcoanele si interioarele a numeroase locuinte. Insa, nu doar cromatica o face sa fie una dintre cele mai indragite plante ci si faptul ca este o specie rezistenta si usor de ingrijit. Nu trebuie sa fii un specialist in gradinarit pentru a te bucura de muscate armonios dezvoltate.
Efectul cromatic oferit de aceasta planta este unul cu totul deosebit deoarece culorile puternice ale florilor, de cele mai multe ori rosii, contrasteaza cu verdele intens al frunzelor, iar in studiul cromatologiei se cunoaste faptul ca tonurile complementare alaturate, precum rosu si verde, au proprietatea de a se exalta reciproc. Cu toate ca nuanta cea mai frecventa a florilor este cea rosie, exista specii cu flori albe, roz, rosu-portocaliu, fuchsia sau violet.
Muscata va inflori in timpul primaverii si al verii, insa daca ii vei oferi conditiile optime, exista posibilitatea sa infloreasca si iarna. Aceste conditii presupun amplasarea intr-o zona cu un nivel ridicat de iluminare si cu temperaturi constante de aproximativ 15 grade Celsius. Insa, este bine de stiut, ca pentru a supravietui, muscata nu are nevoie de conditii speciale, fiind rezistenta chiar si in locuri ce nu beneficiaza de multa lumina si in care temperaturile sunt de aproximativ 5 grade Celsius.
Temperaturile mai joase la care este supusa muscata iarna favorizeaza inflorirea extrem de bogata in sezon.
De exemplu, in situatia in care dispui de o serie de ghivece cu muscate, ce sunt expuse intr-o gradina si iarna nu ai spatiu destul sa le aduci in casa, acestea pot fi depozitate in pivnita, daca temperaturile sunt pozitive, urmand sa fie scoase la lumina primavara. Este foarte important ca de-a lungul iernii pamantul sa fie aproape uscat, necesitand udare o singura data pe saptamana.
Pamantul in care se planteaza muscatele trebuie sa fie bogat in nutrienti, permeabil si sa contina un amestec de pamant de frunze, mranita, turba si nisip. Pentru o dezvoltare cat mai reusita se recomanda tratarea o data la doua saptamani cu ingrasaminte sub forma lichida, insa evita cantitatile excesive, deoarece acestea pot dauna radacinilor. In momentul in care se incheie perioada de inflorire, planta trebuie sa beneficieze de o perioada de repaus de aproximativ 5 - 6 saptamani, intrerupand tratamentul cu ingrasaminte.
In timpul verii si al primaverii, muscata necesita un grad ridicat si constant de umiditate, atat in ceea ce priveste solul cat si aerul, asadar, in aceasta perioada, udarea trebuie facuta zilnic. Cu toate acestea, este indicat sa nu exageram, deoarece apa abundenta provoaca putrezirea tulpinilor si aparitia unor ciuperci.
Pentru a te putea bucura de cat mai multe flori, te sfatuim ca dupa fiecare inflorire sa le indepartezi pe cele ofilite, permitand astfel o noua inflorire.Pentru a stimula inflorirea este bine sa rupi florile uscate pentru a nu permite dirijarea energiei plantei catre producerea de seminte.
Inmultirea muscatelor se face prin butasi, ce se introduc intr-un compost format din turba si nisip, la temperatura de 16-18 grade Celsius. De asemenea, in momentul in care prezinta o crestere mult prea expansiva se recomanda tunderea prin ciupirea varfurilor.
Deşi pare la îndemâna oricărei gospodine, cultivarea muşcatelor este o artă. Una nu prea dificilă, dar care ascunde, să zicem, unele secrete ce trebuie desluşite. Acum, când ne aflăm în plină vară, ne propunem ca, în rândurile ce urmează, să scoatem în evidenţă „operaţiile“ de care depinde regenerarea viitoarelor muşcate.

Muşcata din ghiveci sau din grădină se pregăteşte, de fapt, din toamnă, când înainte de a intra în iernat se taie la 2-3 noduri de la bază. În perioada de „odihnă“ ea are nevoie de un spaţiu răcoros şi nu foarte luminos. Dacă spaţiul este umbrit este şi mai bine. Primăvara, când se scot la lumină, muşcatele „ciuntite“ vor da lăstari viguroşi care, într-un pământ fertil, fac flori deosebit de frumoase.
Operaţiunea de tăiere a muşcatelor este obligatorie. Cei care ezită să facă acest lucru toamna îl pot face primăvara devreme. Avantajul este că, primăvara, vârfurile tulpinilor pot fi replantate. Nu vă grăbiţi să scoateţi muşcatele de la „odihnă“ direct în grădină sau în balcoanele neînchise!
Este bine să ţineţi lăstarii tineri la călit, până ce aveţi siguranţa că nu va mai apărea bruma sau gerul! În acest răstimp de trecere, de la un sezon la altul, este recomandat să începeţi aplicarea de îngrăşăminte o dată la două săptămâni, în funcţie şi de fertilitatea pământului din ghiveci sau grădină. Procedând astfel, în vară veţi avea parte de nişte muşcate nu prea înalte, cu câte o tufă în locul obişnuitelor crengi, care vor avea o mulţime de flori.
Atenţie la pământul folosit! El trebuie să fie sănătos, fertil şi afânat. Cel de pădure este foarte bun, dar trebuie ajutat cu îngrăşăminte organice sau chimice. Cultivatoarele de flori folosesc adesea un îngrăşământ ce poartă numele de Revital, care dă rezultate excepţionale.
Nu în fiecare an şi nu în toate cazurile se cere schimbat pământul din ghiveci. Este însă indicat ca primăvara el să fie împrospătat, cel puţin la nivelul stratului de la suprafaţa ghiveciului.
Bucura-te de imaginile incantatoare pe care le ofera astfel de plante.

Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Muscate(englezesti si curgatoare) crescute de mine in balcon.

Mesaj  Didina Sava la data de Mar Sept 06, 2011 5:01 pm












Ultima editare efectuata de catre Didina Sava in Mar Sept 06, 2011 5:46 pm, editata de 2 ori

Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Muscate(englezesti si curgatoare) crescute de mine in balcon.

Mesaj  Didina Sava la data de Mar Sept 06, 2011 5:32 pm








Ultima editare efectuata de catre Didina Sava in Mar Sept 06, 2011 5:47 pm, editata de 1 ori

Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Muscate(englezesti si curgatoare) crescute de mine in balcon.

Mesaj  Didina Sava la data de Mar Sept 06, 2011 5:38 pm











Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Schlumbergera- Craciunita sau Cactusul Craciunului

Mesaj  Didina Sava la data de Lun Noi 21, 2011 1:12 am


Schlumbergera- Craciunita sau Cactusul Craciunului




Familie: Cactaceae
Origine: sud-estul Braziliei
Inaltime: 30 cm
Diametru: 30 cm
Expunere: partial umbra si plin soare
Pamant: uscat, nisipos, usor drenabil
Udare: acest tip de cactus necesita umezeala pe toata perioada anului.



Descriere:
In Brazilia, unde este habitatul sau natural, Schlumbergera sau Craciunita creste in padurile tropicale, in tufe mari. Este cultivata pentru frumusetea florilor sale tubulare de culori stralucitoare, care apar de obicei in preajma Craciunului.
Ingrijire:
Ca si alte specii de cactusi de jungla, schlumbergera nu trebuie niciodata expusa in plin soare pe perioada de vara. Plasata la o fereastra partial umbrita, unde sa primeasca o cantitate medie de lumina, este locul ideal pe timp de primavara, vara si toamna. Iarna poate fi lasata la soare, pentru ca razele slabe nu ii vor face rau.


Mugurii incep sa se formeze toamna devreme si inflorirea este grabita de zilele din ce in ce mai scurte. Odata ce planta a inceput sa inmugureasca nu o tineti intr-o camera in care se aprind surse de lumina artificiala dupa apus; fie mutati plantele intr-o camera intunecata pentru ca apoi sa le scoateti iar la lumina a 2-a zi, fie acoperiti planta cu o cutie de carton si o inlaturati a 2-a zi. craciunitaAceasta operatie trebuie inceputa toamna devreme si continuata pana se formeaza bobocii. Tratamentul acesta de scurtare a zilei de lumina trebuie inceput cu 6-8 saptamani inainte de Craciun, daca vreti ca schlumbergera sa infloreasca de sarbatori. Daca urmati aceasta rutina si totusi cactusul nu infloreste, inseamna ca planta fie sta in prea multa umbra, fie intr-un mediu cu temperatura ridicata. Ea are nevoie sa stea intr-un loc racoros in saptamanile de dinainte de inflorire.
Dupa ce s-au format florile, asezati permanent planta intr-un loc luminos (nu in plin soare). Nu rasuciti ghiveciul in perioada in care se formeaza bobocii, pentru ca se pot desprinde; ei sunt mici, iar lipsa de lumina ii va face sa se rasuceasca si sa cada. Alte cauze sunt: curentii de aer, schimbarile bruste de temperatura, radacinile uscate sau imbibate cu apa, aerul excesiv de uscat sau cultivarea plantei intr-un ghiveci mult prea mare.
Planta infloreste numai daca timp de cateva luni inainte de sezonul de iarna nu i se schima amplasarea, de aceea se mai numeste si "nu ma deranja".

Schlumbergera este o varietate formata din incrucisarea mai multor specii salbatice. Florile sunt exotice, cu petalele rasucite si stamine mai proeminente.

Varietatea de culori a florilor este foarte mare, de la alb, roz, rosu purpuriu, violet, portocaliu si galben. Varietati nou create dar tot mai populare au flori de un rosu intens, roz, roz-portocaliu si aurii.

Tulpinile arcuite atarna fiind recomandate din acest motiv ghivecele suspendate. Tulpinile sunt formate din segmente, turtite, asemanatoare, cu marginile crestate sau dintate, cu mici areole la noduri si la capatul fiecarui segment. Areolele terminale sunt usor mai alungite si din ele se formeaza florile dispuse fie singular, fie in pereche.

Schlumbergera, numita popular si cactusul crab sau homar datorita formei tulpinilor, poarta flori roz inchis, rosii, portocalii sau albe. Perioada de inflorire dureaza din toamna, mai precis din noiembrie, pana in iarna, in ianuarie-februarie, cand zilele sunt scurte. Din luna octombrie si pana la caderea florilor planta nu se va muta din loc! Planta poate atinge dimensiuni de 30-45 cm.

Spinii de pe acesti cactusi sunt redusi la tepii de pe marginile segmentelor ce alcatuiesc tulpinile. Acesti tepi sunt inofensivi si planta poate fi manuita fara probleme.

Se uda din abundenta si se inlatura excesul de apa care se aduna in farfuria ghiveciului. Intre udari lasati pamantul din ghiveci sa se usuce putin. Daca aerul din camera este foarte uscat, asezati un vas cu apa in apropierea ghiveciului. Tratati planta cu un fertilizator cu concentratie mare de potasiu, lunar, pe toata perioada anului.

Planta se inmulteste usor prin segmente de tulpina recoltate la inceputul verii, lasate o zi sa se cicatrizeze putin si apoi introduse in nisip sau compost pentru a prinde radacini.

Planta mai este cunoscuta popular si sub denumirea de "Nu ma deranja" deoarece bobocii cad foarte usor cand planta e mutata. Caderea bobocilor poate avea numeroase cauze cum ar fi: schimbarea intensitatii luminii, modificarea brusca a temperaturii sau udarea in exces sau in deficit in momentul formarii bobocilor.


Inmultire:

Craciunita este usor de inmultit, din tulpina, operatie care se face primavara sau vara astfel: se rupe o parte de tulpina cu 2-3 segmente, se lasa sa se usuce cateva ore, dupa care se planteaza intr-un ghiveci. Intr-un ghiveci mai mare se pot planta mai multe astfel de tulpini. Plantele puse la inmultit astfel trebuie tratate ca plante mature si in circa 4 saptamani vor incepe sa creasca.



La mine acum la sfarsit de noiembrie au inceput sa isi dea drumul la flori craciunitele.Intotdeauna incep primele sa se deschida cele corai.Mai am albe si rosii.Le tin toata vara in balcon pe un raft pe perete unde nu le bate soarele direct dar au lumina suficienta, sunt ferite de curenti de aer si de pe la sfarsit de septembrie incep sa creasca boboci.Cum geamurile stau deschise la balcon complet pana pe la un 10 noiembrie, noaptea e destul de racoare in balcon.Cand vad ca s-au pornit destui muguri florali si anume le aduc in dormitorul meu in jur de 20 octombrie, pentru ca in balcon e prea frig si nu vor dezvolta pana la inflorire toti boboceii.Le pun pe marginea geamului meu orientat spre rasarit unde au lumina solara berechet.Le ud cand este nevoie cautand pamantul cu degetul.Le supraveghez atent intrucat folosind caloriferul  in camera se usuca pamantul mai repede.Plantele din poza care o vedeti sunt inradacinati din lastari  mari adevarat in primavara asta.Era cat pe ce sa pierd florile care au inceput sa se rupa in crengute si sa cada.Crengutele le-am pus in apa, au inradacinat si apoi in pamant.Uite ca deja au pornit boboci, asa mi-am salvat craciunitele.Era sa le pierd intrucat iarna trecuta le-am lasat in balcon si a fost totusi prea frig pentru ele, si de aceea prin martie au inceput sa imi cada crengute din planta mama.

2013















2012












Azi 08 dec 2011




Flori din alti ani









Ultima editare efectuata de catre Didina Sava in Lun Ian 27, 2014 7:46 pm, editata de 7 ori

Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Violetele africane

Mesaj  Didina Sava la data de Vin Noi 25, 2011 1:22 am

Violetele africane




Violetele de Parma (Saintpaulia sau Violetele Africane) sunt plante de apartament delicate si foarte indragite, deorece pot inflori pe tot parcursul anului. Pentru aceasta, insa, trebuie sa le acordati atentie si rabdare. Contrar opiniei general impartasite ca sunt plante pretentioase, violetele pot fi crescute foarte usor. Trebuie numai sa le cunosteti.
In primul rand retineti ca sunt mari iubitoare de lumina, insa nu trebuie expuse direct in bataia soarelui. Daca se intampla sa nu infloreasca, cel mai adesea este din cauza ca nu au suficienta lumina. In acest caz mutati-le in apropierea unei surse cu lumina artificiala: o lampa, o veioza sau intr-o camera cu lumina indirecta. Un al doilea aspect de retinut: violetele trebuie udate periodic, cu apa necalcaroasa (apa de ploaie, apa fiarta si racita), care trebuie sa aiba o temperatura constanta. Nu udati planta in partea de sus a ghiveciului, ci numai in cea de jos, in acest fel ea isi va lua cantitatea de apa necesara. Nu stropiti frunzele pentru ca sunt foarte sensibile si vor putrezi, iar planta se va pierde.
Eu tin violetele tot timpul anului pe marginea geamului de la dormitor care este orientat catre rasarit.Din 15 aprilie pana in 15 septembrie stau toata vara dupa transparente din alea de plastic albe care filtreaza razele soarelui directe dar lasa destula lumina.
eu le ud cu apa de la chiuveta care o tin in dormitor in sticlute din acelea de suc cu
"biberon" Prin acel dispozitiv apa curge in ghiveci unde vreau eu, cat de incet vreau eu si uite asa nu risc sa stropesc frunzele care se pateaza daca sunt udate cu apa.Pun ingrasamant lichid pentru flori cu flori intr-o sticla de doi litru (un capacel).Cu aceasta apa ud violetele o data pe luna. O data la doua luni in apa de udat pun topsin un fungicid sistemic care are rolul de a le proteja de eventuale boli (mucegaiuri, patarea frunzelor si a florilor, fainare,putregaiul cenusiu etc)
Violetele de parma se tin in ghivece mici. Nu se uda abundent pentru a nu le putrezi radacina.Udarea trebuie sa se faca cand pamantul este uscat, nu abuza de apa.( se cauta cu degetul)
Daca ai cumparat (sau primit) de la florarie o violeta inflorita si vrei sa o pastrezi va trebui sa o muti imediat intr-un vas un pic mai mare(chiar daca are flori) unde pe langa pamantul ei care este foarte usor -pt transport -vei adauga pamant de florarie.Se preseaza bine si se uda moderat.Violetele care nu se pun odata aduse acasa intr-un pamant serios au sanse mici sa traiasca, intrucat pamantul acela in care le-ati cumparat, se usuca foarte repede, cand il uzi se imbiba cu prea multa apa si de aceea trebuie sa mutam violetele intr-un vas mai mare in care sa adaugam pamant cumparat la punga din florarie.



Violete din colectia mea de-alungul anilor












2011 primavara


















2011 toamna







azi 08 dec 2011






Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

LĂMÂIUL

Mesaj  Didina Sava la data de Joi Mar 15, 2012 6:28 am

LAMAIUL

Familie: Citrus

Descriere:

Originile lamaiului sunt invaluite in mister, dar unele surse afirma ca el este adus din India. Ca majoritatea citricelor, ramurile lamaiului au tepi; frunzele sunt eliptice, ascutite, de culoare verde-inchisa pe partea superioara si mai deschise pe partea inferioara. Florile sunt albe, cu tente purpurii. Fructul lamaiului are coaja galbena, iar cantiatea de seminte depinde de varietate (unele, cum sunt lamaile Armstrong, nu au seminte deloc).

Cultivare si ingrijire:

Lamaii sunt o specie de citrice care sunt sensibile la frig. Varietatile de lamai s-au adaptat bine la orice tip de pamant, atata timp cat acesta are un bun drenaj. Cultivarea in pamant greu, lutos este problematica. Din cauza sensibilitatii la frig, lamaii trebuie amplasati in casa intr-o zona orientata spre sud sau sud-est.

Lamaiul se adapteaza si la niveluri relativ scazute de lumina, dardaca vreti ca arbustul sa infloreasca si sa faca fructe, atunci asigurati-i cat mai multa lumina. Daca nu puteti plasa arbustul intr-un loc in care sa beneficieze de lumina naturala, folositi o sursa de lumina artificiala. Legat de umiditate, mai ales iarna trebuie sa luati masuri speciale: o tava cu apa asezata in vecinatatea ghiveciului este o idee foarte buna. Stropirea frunzelor nu este foarte efectiva in ceea ce priveste ridicarea gradului de umiditate, dar poate ajuta la indepartarea prafului de pe frunze.

Pamantul. Lamaii sunt in general cultivati in climate calde si uscate, iar pamantul in acele zone este arid, nisipos si fin, dar fertil. Ca planta de interior, lamaiul are nevoie de un compost asemanator, dar mult mai fertil. Turba simpla nu este neaparat potrivita pentru ca mentine umezeala si se aduna in jurul radacinilor, asa ca trebuie sa o amestecati cu o patre egala de nisip care sa ajute la drenaj. Nu uitati ca radacinile trebuie sa respire, asa ca e bine sa utilizati si pietricele.

Ghiveciul. Dupa cum am mentionat, radacinile lamaiului trebuie sa respire, asa ca ghivecele de plastic sunt contraindicate. Cele mai bune containere sunt, de departe, ghivecele de teracota. Alegeti unul care sa nu fie decorat cu modele pictate, pentru ca acestea inpiedica circulatia aerului. Ghiveciul nu trebuie sa fie foarte mare, pentru ca lamaiului ii place sa stea mai inghesuit; daca ghiveciul este prea mare, pamantul nefolosit de radacini va retine apa si va danuna copacului.

Inainte de a planta lamaiul trebuie sa spalati bine ghiveciul pentru a inlatura pamantul vechi, uscat si evenetualele particule. Un alt pas important este sa scufundati ghiveciul inainte de a-l folosi, timp de 10 minute, in apa curata. Daca nu faceti acest lucru, atunci cand veti uda lamaiul (la fel se intampla cu orice planta) pamantul se va indeparta de peretii ghiveciului pentru ca teracota va absorbi toata apa; data ormatoare cand veti uda, apa se va scurge in zona libera dintre pamant si peretele ghiveciului, fara sa ajunga la radacinile plantei.

Udarea. Lamaiul iubeste apa, dar prefera sa fie udat din abundenta la timpul potrivit si apoi lasat pana se usuca putin pamantul. Udati bine arbustul, lasati sa absoarba apa, apoi repetati actiunea 10 minute mai tarziu, astfel ca pamantul sa fie bine imbibat cu apa. Dupa aceasta, nu mai udati pana cand pamantul nu e uscat la suprafata. Nu uitati ca apa de udat trebuie sa fie la temperatura camerei.

Tratarea cu fertilizator. Lamaii trebuie tratati cu o substanta fertilizatoare care se amesteca in apa, si care trebuie folosita in perioada de crestere, o data la trei udari. Este recomandat sa aplicati si o substanta care incurajeaza dezvoltarea foliajului, de trei ori pe toata perioada de crestere. In fiecare primavara lamaiul trebuie sa primeasca un "tonic" compus din saruri si minerale esentiale, care pot fi gasite la magazinele de specialitate. Citricele sufera din cand in cand de deficienta de magneziu, care duca la ingalbenirea frunzelor, mai ales a nervurilor.

Temperatura potrivita. Lamaii nu tolereaza inghetul, cand isi pierd toate frunzele - in conditii normale acestea nu cad pentru cativa ani. La temperaturi mai mici de 13°C lamaiul intra in repaus. Sunt putine sanse ca un arbust care a inghetat putin sa aiba mult de suferit - ii vor creste iar frunze, desi vor trece chiar si 12 luni pana sa isi reia culsul normal de dezvoltare. Arbustii care au fost atinsi serios de inghet si care nu arata nici un semn de vegetatie timp de 8 saptamani sunt cu siguranta deja morti. Temperatura optima pentru lamai pe perioada de iarna este de 13-18°C, dar in timpul verii acestea pot urca si pana la 35°C.

Inflorirea. Lamaii infloresc de obicei primavara, prin ramurile tinere sau cele mai batrane. Odata ce au aparut fructele mici, sa nu fiti dejamagiti cand veti vedea ca 95% din ele vor cadea fara motiv - este un lucru normal. Un lamai mic, de 90 cm inaltime, poate duce pana la sfarsit numai 3-4 fructe din sezonul trecut si din anul in curs. Unii copaci au in acelasi timp fructe coapte, fructe pe jumatate crescute si/sau noi si flori, pentru ca o lamaie se coace intr-o perioada de 8-18 luni, adica pe mai mult de un sezon.

Daca lamaiul este mare va trebui probabil sa legati ramurile pe un suport, pentru ca sa nu se rupa.

Taierea lamaiului consta numai in scurtarea ramurilor foarte lungi, dezordonate, sau a ramurilor tinere, incurcate. In rest nu are necesita taieri speciale de incurajare a infloririi, pentru ca acestea apar in mod normal, la capatul ramurilor. Taiati in asa fel incat ramurile sa fie destul de scurte si puternice pentru a putea tine fructele. De asemene, centrul copacului trebuie sa fie mai putin dens, ca sa patrunda lumina.

Inmultirea:
1. Seminte - scoateti samanta din fruct, spalati-o bine si plantati-o cat mai curand posibil intr-un ghiveci cu pamant, la 0,5-1 cm. Cu lumina, pamant cald si umezeala, samanta va incolti in sapte zile de la plantare. Pe masura ce creste, aveti grija sa inlaturati ramurile adiacente tulpinii, care cresc sub 20 cm de la nivelul solului. Unul din dezavantajele cultivarii lamaiului din samanta este ca trebuie sa treaca chiar si zece ani pana la aparitia primului fruct, fata de trei ani, cat dureaza la lamaii obtinuti prin butasire.
2. Butasi.


Simptome de suferinţă

• dacă frunzele sunt mici, de culoare deschisă, gălbuie mai ales în jurul nervurilor – este lipsă de azot şi se va administra 50 g azotat de amoniu la plantele din vase mari;

• dacă frunzele se brunifică începând de la vârf spre margine şi încep să cadă mai ales în perioada înfloritului este semn că planta nu are fosfor, se va administra 80 g de fosfor la plantele din vase mari;

• dacă frunzele sunt foarte mari şi încep să se decoloreze şi să se brunifice sau apar pe suprafaţă puncte de clei este semn că planta are nevoie de potasiu; se administrează 50 g de potasiu la plantele din vase mari;

• dacă ramurile lămâiului sunt exagerat de lungi iar fructele cad de mici este lipsă de cupru; se fac stropiri cu sulfat de cupru 1%;

• dacă frunzele mai vechi de la baza lămâiului se îngălbenesc şi cad este semn că lămâiul are nevoie de magneziu. Această suferinţă apare, în general, în cazul solurilor prea uşoare – se administrează 50 g sulfat de magneziu la vasele mari sau schimbăm pământul din ghiveci.


Azi 14 martie 2012 mi-a înflorit pentru prima oară lămâiul meu de 3 ani.Smile
Miroase aşa frumos floricica aceasta!





Acum o luna si jumate v-am aratat prima floare facuta de lamaiul meu de 4 ani ca varsta si de 3 ani in casa mea.Astazi va arat primul fruct crescut din acea floricica. Intre timp a mai facut o floare care s-a polenizat si a inceput sa creasca fruct si de cateva zile au aparut si alte floricele pe ramuri.


Lamaia mea de o luna si jumate si jos langa steluta rosie o lamaie de cateva zile ( tocmai s-au scuturat petalele florii)



Orhideia mea alaturi de lamaiul meu cu doua lamai.Dupa cum se vede prima lamaie care a crescut din prima floare a copacelului inflorit in martie anul trecut (2012), a inceput sa se ingalbeneasca. Literatura de specialitate spune ca lamaiele se coc incepand cu luna a-IX-a de la inflorire






Ultima editare efectuata de catre Didina Sava in Mier Ian 16, 2013 8:54 pm, editata de 2 ori

Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Zamioculcas

Mesaj  Didina Sava la data de Mar Apr 24, 2012 1:52 am

Zamioculcas


Denumire stiintifica: Zamioculcas zamiifolia
Denumiri sinonime: Z. lanceolata, Z. Caladium zamiaefolium;
Denumiri comune: Zamioculcas, Planta ZZ (din engl. ZZ Plant);
Familie: Araceae;

Origine: Zanzibar

Aspect si prezentare

Introdusa in Europa in 1828, Zamioculcas zamiifolia , a cucerit rapid un loc important in categoria plantelor decorative exotice. Motivul, lesne de inteles, este aspectul deosebit al frunzisului, alcatuit din petioluri lungi si carnoase, pe care sunt dispuse 5 pana la 12 perechi de foliole ( frunze mici) groase si cerate, de forma ovala, culoare verde intens si aspect lucios.

Planta nu are tulpina aparenta, petiolurile frunzelor aparand direct din radacina rizomatoasa, ascunsa in pamant.

Conditii de ingrijire/cultivare

Considerata un urmas fidel al plantelor preistorice, s-a adaptat in decursul timpului, la o gama larga de vicisitudini climaterice, ajungand sa tolereze conditii de clima dintre cele mai diverse.

Desi apreciaza lumina intensa si se dezvolta exceptional in spatii insorite (cu cca 4-5 ore de soare dimineata), va tolera fara efort si o pozitie semi-umbrita ori cu lumina artificiala.

Si in privinta caldurii, accepta variatii mari de temperatura, dezvoltandu-se bine intre 18 si 24 grade Celsius, dar tolerand si ceva mai multa caldura. Desi vegetatia continua sa aiba loc si la temperaturi mai joase, cca 14-15 grade, planta intra intr-un usor repaus, incetinindu-si functiile, iar sub aceasta limita, risca sa inghete.

Nu este o planta setoasa, preferand mai degraba udari rare decat in exces. Vara o udare la fiecare 4-5 zile este suficienta. Cantitatea de apa, va fi redusa treptat, pe parcurs ce temperaturile scad. Ca regula generala, udarile se vor face numai cand pamantul din ghiveci s-a uscat pe o adancime de 4-5 cm.

Excesul de apa din sol este unul din cei mai mari dusmani ai plantei, care produce la inceput ingalbenirea frunzelor, putrezirea radacinilor si in final, decesul acesteia.

In schimb, apreciaza umiditatea atmosferica, necesitand uneori pulverizarea frunzisului, in special in zilele foarte calduroase.

Substratul de cultura trebuie sa fie foarte permeabil si sa nu se imbibe de apa. Un amestec de turba aurie, mranita si pamant de ericacee fiind alegerea ideala.

Per ansamblu trebuie sa i se asigure un pH neutru, intrucat excesul de calcar ii afecteaza dezvoltarea frunzisului.

Din primavara pana toamna tarziu, ii puteti administra lunar, in apa de udare, un ingrasamant lichid pentru plante verzi.

Inflorirea este nesemnificativa si se produce doar la plantele ce cresc in mediul natural, florile aparand sub forma unor spadice alburii.

Se inmulteste cel mai adesea prin divizarea tufelor si, mai rar, prin butasirea frunzelor. Ultima metoda este ceva mai dificila, necesitand conditii de micro-sera si o doza buna de rabdare. Inradacinarea butasilor se produce lent, putand dura chiar si 5-6 luni pana la aparitia unui varf de crestere.

Trucuri si sfaturi speciale

Iarna reduceti mult udarea, asigurandu-i un repaus la racoare dar cu lumina din belsug.
Nu pulverizati planta cu substante chimice de lustruire. Stergeti periodic frunzisul cu un burete moale, imbibat in apa calduta.

Exemplarul meu






Aceasta splendida floare am primit-o de ziua mea cand am implinit 40 de ani de la doua prietene dragi:Mihaela Nastasa si Dana Scriminti. Era o plantuta mica cu vreo sase ramuri de maximum 40 cm inaltime.Acum are peste 20 de ramuri, iar unele depasesc un metru inaltime. Anul trecut mi-a inflorit prima oara. Floarea este nesimnificativa, adevarat, intreaga maretie si frumusete a acestei plante consta ramurile si frunzele ei groase, suculente si cerate. Din ziua in care am primit-o sta pe biroul meu in spatele calculatorului in dreptul geamului.
Mihaela de cate ori o vede spune : "Doamne ce a mai crescut!... Didisoara floarea asta o sa te inghita" Very Happy Laughing Razz

Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Spatifilum sau Crinul pacii

Mesaj  Didina Sava la data de Mar Apr 24, 2012 2:15 am

Spatifilum sau Crinul pacii


Descriere: planta nu prea inalta (cca 50 cm), cu o tulpina scurta, subpamanteana, cu crestere in forma de tufa. De pe tulpina se dezvolta frunze lanceolate, cu varful ascutit, de culoare verde inchis, lucioase. Spatifilum infloreste avand o bractee alba, mare, asamanatoare unei petale, din care se dezvolta o inflorescenta cilindrica in forma de spic, colorata alb-crem, lunga de aproximativ 15 cm. Durata florilor poate ajunge la 7-8 saptamani incepand cu momentul aparitiei bobocilor.

Plantuta mea de Crinul Pacii








Ingrijire: Prefera locurile luminoase, dar ferite de razele directe ale soarelui care provoaca arsuri pe frunze. Vara temperaturile din camera pot varia de la 18°C la 30°C iar pe durata iernii intre 15-18°C. Curentii de aer si temperaturile scazute (5 - 10 °C) incetinesc considerabil cresterea plantei. Substratul, trebuie mentinut in permanenta umed iar daca este cald este necesara pulverizarea zilnica cu apa a frunzelor. De primavara si pana toamna, o data la 2-3 saptamani, se pot aplica ingrasaminte lichide, diluate in apa de udat. Transplantarea se poate face o data la 2 ani. Avand frunze late, acestea trebuie sterse periodic cu o carpa umeda pentru a inlatura praful, ocazie cu care vor fi inlaturati si o seama de daunatori care se adună în general pe partea inferioară a frunzelor. Iarna planta se aseaza intr-un loc mai luminos, dar ferita de razele directe ale saorelui si se uda cu moderatie.
Inmultire: Prin divizarea tufelor in timpul transplantarii.

Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Trifoiul decorativ de ghiveci-Oxalis

Mesaj  Didina Sava la data de Joi Mai 03, 2012 10:14 pm

Trifoiul decorativ de ghiveci- Oxalis



Link unde veti vedea foarte multe varietati de trifoi decorativ

http://www.bulbsociety.org/GALLERY_OF_THE_WORLDS_BULBS/GRAPHICS/Oxalis/Oxalislist.shtml


Origini: America de Sud, Africa de Sud si Asia.

Gabarit: Cele mai multe dintre specii nu depasesc 30 cm de inaltime. Planta are o tendinta evidenta de a invada f. repede locul in care este plantata.

Lumina si temperatura:
Instalati-o la lumina directa. Tolereaza un pic de umbra, dar abundenta florilor este data de lumina. Vara, temperaturile obisnuite din apartament, ii convin, chiar daca oxalisul are o preferinta pentru racoare, preferind temperaturi medii de 18° C.

Flori:
In general, florile apar din aprilie pana in octombrie cu conditia ca planta sa beneficieze de citeva ore de soare pe zi. Florile au 5 petale, se deschid ziua si se inchid seara. Florile pot fi solitare sau, cel mai adesea, grupate in inflorescente. In functie de specie, florile sunt numeroase si au diverse culori: roz, violet cu vene bleu, rosu inchis cu mijloc galben, roz-lila, albe, rosii, etc.
Pe masura ce florile se trec, rupeti-le.

Frunze:

Frunzele sunt trifoliate (compuse din 3 foliole, dar exista si specii decorative care au 4 foliole), asemanatoare cu cele de trifoi, dar se disting prin faptul ca foliolii formeaza o inima atunci cind foliolele se string, adesea seara sau in absenta soarelului. Frunzele au particularitatea de a se muta dupa lumina si se pot inchide de-a lungul nervurii centrale. Frunzele se tund de mai multe ori pe an,dupa prima inflorire de primavara, in august si prin noiembrie cand o pregatim de iernat

Fructe: capsule care se crapa longitudinal la maturitate.

Solul:
Folositi un amestec usor, compus din turba, pamint pentru flori de interior si nisip. Nu lasati apa in farfuria ghiveciului, deoarece tuberculii pot putrezi.
Plantele tinere se vor transplanta in februarie, imediat dupa ce au iesit din hibernare.
Plantele adulte nu se vor transplanta decit la 3 sau 4 ani.
In general, oxalisul este cultivat in ghivece suspendate. In acest mod, frunzele si florile sunt mai bine puse in valoare. Ghivecele poti fi scoase vara pe o terasa sau un balcon.

Udarea:
Vara udati-o generos, in asa fel incit pamintul sa fie umed in permanenta.

Ingrasaminte:
Folositi ingrasamint obisnuit pentru plante de interior o data pe saptamina, de primavara pina toamna.

Inmultire:
Oxalisul se inmulteste f. usor prin despartirea tuberculilor, in momentul transplantarii. Replantati citiva tuberculi intr-un amestec de turba, pamint de flori de interior si nisip.
Se mai poate inmulti prin seminte: semanarea se face primavara, semintele germinind f. usor la temperaturi de 16°C.

Conditii de iernare:
Toamna, taiati tijele cu frunze si flori de la baza si bagati planta in repaos, fara sa o udati. Tuberculii se pot conserva in ghiveciul lor, la intuneric.
Incepind cu luna februarie, scoateti ghiveciul la lumina din nou.
E de preferat ca temperaturile sa fie cuprinse intre 6°-12°C. (de ex.o pivnita)

Greseli de cultivare:
Singurele riscuri care privesc aceasta planta sunt sa o lasati sa se usuce vara sau sa ii putrezeasca tuberculii iarna.

Daunatori:
Paduchii rosii sau musculite albe

Toxicitate: usor toxica, desi tijele au un gust acrisor agreabil (contin acid oxalic).

Specii si varietati:

In jur de 800 de specii.
Oxalis adenophyilla- frunze albastre verzui, avind intre 9-20 de lobi, cu extremitatile usor incizate. Florile sunt f. numeroase, cu un diametru de 2-3cm, violete cu vene bleu.
Oxalis deppei- frunze cu 4 foliole verzi si cu o dunga transversala maro inchis. Florile sunt rosu inchis cu mijloc galben. Varietatea Oxalis deppei Iron Cross este cea mai cultivata, florile ei sunt rosii.
Oxalis hirta- este uneori cultivata in interior. Tijele sunt curgatoare si este f. convenabila pentru ghivece suspendate. Florile sunt roz sau violete, cu mijloc galben
Oxalis lasiandra- frunze verde aprins, florile roz-lila.
Oxalis triangularis- frunze cu 4 foliole purpurii, de forma triunghiulara, florile sunt de culoare roz.

Plantele mele: trifoias simplu roz si alb









Trifoi cu frunzele rosii si florile liliachii




Ultima editare efectuata de catre Didina Sava in Lun Aug 20, 2012 5:07 pm, editata de 3 ori

Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Cactusii

Mesaj  Didina Sava la data de Vin Mai 04, 2012 7:53 pm

Cactusii



Cactusii sunt plante cu tulpini suculente de forma cilindrica, globuloasa, ovoidala, ovala, turtita etc. Lungimea lor masoara de la cativa centimetri la 20-30 m, in locurile de origine.
Frunzele sunt transformate in spini (exceptie Peireskia). Pe suprafata tulpinii se afla numerosi muguri care la cactusi se numesc areole. Din areole iau nastere spinii, florile, ramificatiile laterale.
Florile sunt mari, la multe specii chiar uriase, de diferite forme, intens colorate si de durata scurta. Parfumul este prezent numai la cateva specii. Fructul este o baca ce contine numeroase seminte (la unele specii este comestibil).
Cactusii au crestere lenta. Perioada de inflorire este primavara si vara pentru majoritatea speciilor. Inflorirea este strans legata de ingrijirea acordata fiecarui tip de cactus.
Lumina intensa este absolut necesara pentru aceste plante. Ele trebuie plasate pe cat posibil la fereastra. Daca fereastra are expozitia sudica este cu atat mai bine. Aceleasi locuri insorite, dar racoroase si uscate, trebuie asigurate iarna. In acest sezon sunt suficiente temperaturi de 8-10°C ziua si 4-6°C noaptea.
Caldura putina corelata cu umiditatea redusa face ca planta sa treaca printr-o perioada de repaus care poate dura 4-5 luni. Nerespectarea repausului constituie cauza neinfloririi si dobandirii unui aspect necaracteristic, nefiresc.
Excesul de umezeala este foarte daunator, in special iarna, daca se asociaza cu temperatura scazuta. In lunile noiembrie-decembrie sunt suficiente 2-3 udari, in luna ianuarie nu se uda, udarea reluandu-se in februarie.
Cantitatea de apa si frecventa se cresc treptat, pe masura ce apar cresteri vegetative noi.
Vara, cactusii se trateaza ca orice planta. Incepand cu partea a doua a toamnei, pamantul se tine mai mult uscat decat umed, se da numai atata apa cat sa se previna zbarcirea.
Aerisirea camerei in care sunt asezati cactusii este obligatorie. Aerul statut este daunator plantelor.
Pamantul in care se cultiva cactusii trebuie sa lase apa sa se scurga bine si sa nu fie prea bogat in componente organice.
De exemplu, un amestec alcatuit din pamant de telina sau de gradina, pamant de frunze, turba fibroasa si nisip, la care se adauga spartura de ghivece, poate fi foarte bun.
Cactusii se inmultesc in mod obisnuit prin seminte si butasi. Semanatul se poate face oricand, dar cel mai bine este primavara.
In acest scop se folosesc ladite sau ghivece nu prea inalte si bine dezinfectate.
De asemenea, dezinfectia pamantului si chiar a semintelor cu hipermanganat de potasiu nu trebuie omisa. La udare este bine sa se foloseasca apa de ploaie. Repicarea rasadurilor se face numai daca sunt prea dese.
Momentul optim este la aparitia primelor rozete de spini. Abia dupa circa 6-8 luni, plantele sunt trecute in ghivece foarte mici, de 4-6 cm in diametru.
Butasirea este mai simpla si rapida. Ea se executa primavara si vara (mai-iulie). Se fac butasi de varfuri sau fragmente de tulpina sau pur si simplu se desprind lastarii de la baza plantei sau de pe ramificatiile mai mari. Dupa taiere, butasii nu se planteaza imediat. Ei se tin cateva zile sau saptamani intr-un loc calduros, aerisit si umbrit, pentru ca ranile facute sa se cicatrizeze (sa formeze crusta).
Dupa aceea se planteaza la circa 2 cm adancime pe substratul de nisip ceva mai grosier sau in perlit. La aparitia primelor radacini se face trecerea in ghivece cu pamant.
O alta metoda de inmultire a cactusilor este altoirea folosita insa numai la speciile care au un sistem radicular foarte slab si o crestere extrem de lenta.
De asemenea, la cactusi se fac o serie de altoiri decorative, in care caz este vorba de combinatii executate strict in scop ornamental (de exemplu: Peireskia cu Zigocactus, Cereus cu Echinocactus etc).
Metodele de altoire sunt: in despicatura, in copulatie si prin alipire. Cel mai bun moment pentru altoire este vara.

Lucrari de intretinere a cactusilor:

Pentru cactusi este deosebit de importanta asigurarea luminii, a caldurii dar si a umiditatii corespunzatoare. Cactusii care au culoare cenusie si spini tari si multi prefera locurile cu mult soare. Daca sunt asezeti intr-un loc cu multa umbra se vor alungii, si spinii vor ramane mici. In schimb cactusii de culoare verde deschisi cu spini mai putini nu suporta soarele putin de aceea se vor umbri usor.
Vara cand este soare si foarte cald cactusii se uda abundent. In zilele racoroase nu se uda sau se uda foarte putin. Apa prea multa duce la putrezirea radacinilor fiind predispus la atac din partea ciupercii Phytophtora omnivora.
Pe perioada de iarna (noiembrie - martie) cactusii vor intra in repaus. In aceasta perioada plantele nu vor creste si nu se vor dezvolta. In aceasta perioada temperatura trebuie sa fie scazuta (intre 6 si 10 grade Celsius), si umiditatea va fi redusa.
Dupa perioada de repaus cactusii se vor uda moderat. Ulterior pe masura ce se intra in perioada de vara cantitatea de apa necesara creste treptat atingand apogeul in lunile iunie, iulie si august.
Praful se va curata cu ajutorul unei pensule.
O alta lucrare de intretinere necesara cactusilor este aerisirea spatiului. a se proceda cu atentie deoarece iarna curentii de aer pot fi fatali.
Daunatorii si bolile cactusilor
Cei mai des intalniti daunatori sunt:
paianjenul rosu (inteapa si suge sucul celular)
nematodul radacinilor(traieste in radacinile cactusilor impiedicandu-i sa se hraneasca)
paduchii de frunze (ataca in colonii plantele tinere si lastarii)
tripsul (este un daunator periculos, in urma atacului sau pe plante apar pete maronii si albe)
paduchele lanos (este acoperit de un puf alb, ceros)
ramele (se hranesc cu radacinile cele mai tinere ale cactusilor)
melcii fara cochilie (ataca cactusii scosii afara vara)
Cele mai pericoase boli sunt: phytophtora omnivora si phytophtora parasitica ce duc la putrezirea radacinilor si a tulpinilor.
Boala ce face ravagii in perioadele reci este putregaiul cenusii produs de Botrytis cinerea.
O alta boala ce duce la putrezirea radacinii si a partii inferioara a tulpinii este Fusarium oxysporum. aceasta ciuperca poate ataca plantele si dupa 5 6 ani.

Cactusii mei din balcon















Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Begonia

Mesaj  Didina Sava la data de Mar Iun 12, 2012 9:13 pm

Begonia



Begoniile sunt capabile să vegeteze şi să înflorească tot anul. Totuşi în timpul iernii, este bine să fie menţinute în stare de semirepaus prin reducerea temperaturii la 14-15 °C şi udarea mai rar şi cu apă mai puţină. Moartea lentă a frunzelor, ce se poate produce în astfel de condiţii nu este o problemă deoarece, în primăvară odată cu intensificarea udării şi reluarea fertilizării, vor apare altele mai viguroase şi frumoase.



Acestor plante le place căldura: 20-25 °C în aer, 18-20 °C la nivelul rădăcinilor, minim 14 °C noaptea.

Preferă locurile luminoase fără soare direct, cu umiditate relativ ridicată, bine aerisite, planta fiind sensibilă totuşi la curentul de aer. Pământul se păstrează umed.

Îngrijirea Begoniilor:


În general begoniile nu necesită ghivece prea mari şi mai ales înalte. Este de preferat să se aplice îngrăşăminte bilunar, din primăvară până toamna.

Udările trebuie să fie moderate, aplicate cu grijă fără să se stropească frunzele , deoarece picăturile de apă provoacă pete cafenii.

ntre doua udări pământul de la suprafaţă se lasă să se usuce puţin. Iarna se udă rar.

Pulverizarea apei în aer este absolut necesară pentru creşterea umidităţii relative întrucât begoniile nu suportă aerul uscat.

Transplantarea se realizează primăvara ori de câte ori este necesar. Adeseori se înlocuieşte numai pământul de la suprafaţă.

Bolile şi Dăunătorii ce pot apărea la Begonie:

Făinarea (Oidium begoniae) este întâlnită frecvent. Pe dosul frunzelor apare o pudră albă. Combatere: evitarea căldurii excesive şi uscăciunii aerului, tratarea cu substanţe pe bază de sulf.

Mucegaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) afectează în general plantele tinere. Se previne prin evitarea excesului de umezeală şi o bună aerisire.

Boala bacteriană (Xanthomonas) se manifestă sub forma aşa ziselor pete de ulei pe frunze. Plantele bolnave se distrug.







Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Gloxinia

Mesaj  Didina Sava la data de Mar Iun 12, 2012 9:17 pm

Gloxinia

Intalnita adesea in apartamente, pe pervazul ferestrelor, si parca nu indeajuns de cunoscuta, Gloxinia, originara din America Centrala si de Sud, atrage atentia prin florile sale.

Tulpina este groasa, carnoasa, atingand 20-25 cm inaltime, iar fruzele si ele groase, cu peri, au aspect rotunjit si catre varf ascutit, intocmai unei inimi. Florile sunt colorate divers, des intalnite fiind in gama roz- rosu - violet. Adesea florile sunt si albe.

Gloxinia iubeste lumina, dar nu bataia directa a soarelui. In timpul verii se uda abundent, iar plantarea se face intr-un amestec de pamant de frunze, nisip si turba.

Inmultirea se realizeaza prin seminte, primavara, la o temperatura in jur de 22 grade Celsius sau prin butasi de frunze care pot sa faca radacini intr-un substrat de turba si nisip sau in apa.
Originare din Brazilia (aproximativ 20 specii cuprinde acest gen), sunt cunoscute mai mult prin hibrizii lor, proveniti in majoritate din spesia Sinningia speciosa. Sunt plante erbacee cu crestere in forma de tufa joasa, cu frunze mari oval-lanceolate, cu marginile neregulat dintate si ondulate, nervurile pronuntate, de culoare verde catifelata. Florile, sustinute de pedunculi lungi, sunt mari, in forma de clopot ce priveste in sus, cu petale in partea superioara sub forma unor lobi in numar de 5. culorile predominante ale florilor sunt roz, rosu, violet in combunatie cu alb curat sau galbui. Mai rar se intalnesc cele cu flori albastre sau bleu si galbui si albe curat. Sunt, de asemenea, relativ rare soiurile unicolore. Gloxiniile sunt plante tuberoase, care vegeteaza primavara si vara. La sfarsitul lui septembrie, frinzele si lujerii mor, iar tuberculii se stratifica in nisip sau se introduc impreuna cu ghivecele intr-un loc intunecos si uscat. Temperatura optima pentru perioada de odihna este de 10-12oC. Vom readuce plantele la lumina pe la jumatatea lunii februarie pentru ca la inceputul lunii martie sa reintre in vegetatie. Mai inainte, insa, vom desprinde usor pamantul de tuberculii pe care-I vom planta, nu prea adanc, direct in ghivece de 14 cm diametru. Ghivecele vor trebui sa fie mai joase si largi. O putem inmulti si prin butasi de frunze, intregi sau portiuni. Vom alege in acest scop, frunzele maturizate luate de la tufele aproape de inflorire (cam la sfarsitul lunii aprilie si, mai tarziu, in decursul intregii veri). Frunzele, destinate butasitului, se taie cu un petiol de 1 cm (nu mai mare deoarece putrezeste) si se infig in nisip, in conditii de temperatura de aproximativ 24-25oC. Dupa cca 20-25 de zile, la capatul lastarului incepe sa se formeze un tubercul mic. In acest moment vom transplanta frunza intr-un pamant usor. Catre toamna, vom obtine un tubercul mare. Un amestec de pamant potrivit pentru inradacinarea frunzelor de Gloxinia este: pamant de frunze, turba si nisip. De asemenea, se pot inmulti prin sectionarea tuberculilor, dupa ce acestia au fost, mai intai, fortati, pentru a se putea observa bine mugurii. Mai folosita este, insa, inmultirea prin seminte. Semanarea se face primavara timpuriu, intr-un amestec de 20% turba rosie maruntita, 50% pamant de frunze, 15% mranita(bine putrezita) si 15% nisip. Temperatura de cca 22oC. se acopera cu sticla, care, indata ce semintele rasar, se indeparteaza. Cand plantele au 1-2 frunze, cam la 1-1 ½ luna de la semanat, se face primul repicat la distanta de 2/2 cm, in acelasi amestec de pamant. Dupa inca doua repicari, care se vor face la distante de respectiv ¾ si 5/6 cm, la 20-24 zile dupa ultimul repicat, gloziniile se trec la ghivece de 7 cm intr-un amestec de 50% turba rosie, 50% pamant de frunze cu adaos de nisip. Se va mai face un schimb sau doua la ghivece de 10-12 cm diamtru. Gloxiniile, mai mult ca alte plante, sunt exigente in ceea ce priveste ingrasamintele care se vor aplica din 14 in 14 zile. In timpul infloririi, plantele se vor uda abundent, dar nu in exces si se adapostesc de razele puternice ale soarelui. Nu se vor pulveriza deoarece atat florile cat si frunzele se pateaza. Gloxinia pretinde aerisiri dese, dar facute cu atentie, cu grija de a o feri de curentii de aer. Gloxinia este o planta care dureaza multi ani, tuberculii ei atingand dimensiuni mari. Si in legatura cu acesta, cu cat tuberculul este mai mare cu atat inflorescenta este mai bogata.




Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor: 2619
Localizare: Iasi
Data de inscriere: 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus

- Subiecte similare

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum