Forumul Prieteniei
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.
Ultimele subiecte
» „Flori de piatră-Bijoux" albumul II-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Icon_minitimeLun Mar 25, 2024 6:38 pm Scris de Didina Sava

» Decorațiuni din fetru
Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Icon_minitimeLun Dec 28, 2020 3:35 pm Scris de Didina Sava

» Roxana Elena Sava-lucrari de arta plastica personale
Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Icon_minitimeJoi Ian 16, 2020 8:12 pm Scris de Didina Sava

» Mihaela Moşneanu
Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Icon_minitimeVin Feb 23, 2018 6:30 pm Scris de Mihaela Moşneanu

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul I-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Icon_minitimeLun Mar 13, 2017 3:15 pm Scris de Didina Sava

» Heraclidul Alb roman semi-SF
Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Icon_minitimeMar Iul 12, 2016 12:43 am Scris de Varganici Costica

» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Icon_minitimeSam Mar 19, 2016 12:03 pm Scris de tyk

» Gustări şi aperitive
Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Icon_minitimeLun Feb 01, 2016 6:59 pm Scris de Didina Sava

» Dorina Neculce
Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Icon_minitimeDum Mar 15, 2015 1:42 am Scris de Dorina Ciocan

Facebook- Flori De Piatră Bijoux
https://www.facebook.com/floridepiatrabijoux/
Căutare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Site-uri preferate
Retete culinare
Reţele de socializare
Parteneri
forum gratuit

Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi

In jos

Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Empty Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi

Mesaj  Didina Sava Mar Mai 31, 2011 10:21 am

PROF. UNIV. DR. GHEORGHE LIXANDRU- 88 ani
Născut la 28 septembrie 1922 în comuna Moldoveni judeţul Ialomiţa (locuitorii Moldovenilor de azi sunt urmaşii moldovenilor lui Vasile Lupu rămaşi pe acele meleaguri în urma conflictului din 1639 la Nenişori cu ostaşii lui Matei Basarab) a urmat cursurile şcolii generale de şapte clase în satul natal şi liceale la diverse şcoli medii cu profil teoretic (Ploieşti) sau agricol (Valea Călugărească; Armăşeşti- Ialomiţa, Roman). După participarea activă la evenimentele celui de al doilea război mondial şi-a continuat pregătirea în învăţământul
superior la Facultatea de Agronomie din Iaşi (1946-1950), unde, apreciindu-i-se conduita şi temeinica pregătire a fost încadrat preparator la aceeaşi facultate încă din ultimul an de studenţie (1.01.1950), promovat în curând asistent (1950-1952), apoi şef de lucrări (1952-1970), conferenţiar (1970-1978) şi
profesor până în 1987 când a fost pensionat pentru limită de vârstă, dar menţinut în continuare ca profesor consultant şi conducător de doctoranzi.
Activitatea didactică i-a atras meritat apelativul “profesorul” pentru temperamentul echilibrat, tactul pedagogic, prestanţa de înaltă ţinută universitară şispiritul de responsabilitate civică în buna pregătire a viitorilor ingineri agronomi şi horticultori. Însuşirile cutezătoare înăscute şi cele dobândite în lupta cu cerinţele
începutului de carieră l-au favorizat în eforturile de elaborare şi multiplicare sau editare a unor cursuri de nivel corespunzător profesiei şi etapelor respective, din care menţionăm:
“Amelioraţii agricole” (1971, 275 p.),Agrochimie” (1975, 540 p.),
“Lucrări practice de agrochimie” (1976, 290 p.), “Agrochimie” (1985, 497 p.),
“Agrochimie” (!990, 390 p., coordonatorul lucrării),
“Principii fundamentale de ştiinţa solului. I. Formarea, evoluşia, fizica şi chimia solului” 376 p.),
“Sisteme integrate de fertilizare în agricultură” (2003, 315 p.), ultima actualizată şi reeditată în 2006 (357p.).
Prin bogăţia informaţilor de specialitate, includerea în text a unor rezultate obţinut din propriile cercetări şi prin adaptările la cerinţele contemporane, cursurile-manuale constutuie şi azi surse importante de instruire în învăţământ şi în practica agronomică.
O semnificaţie aparte pentru ştiinţa solului din ţara noastră prezintă volumul “Principii fundamentale de ştiinţa solului” (Editura Dosoftei, Iaşi, 1997), având ca autori pe Nicolae Bucur şi Gheorghe Lixandru. Deşi prof. N. Bucur nu a redactat un curs destinat tiparului (fiind chiar refractar unui asemenea demers spre a nu tenta
studentul la delăsare), d-l Lixandru, în admiraţia celui care-i îndrumase primii paşi în cunoaşterea solului ca mijloc de producţie în agricultură şi-i fusese conducător al tezei de doctorat, şi-a asumat nobila şi dificila misiune de a reconstitui opera didactică a mentorului său. Dificultatea a constat în faptul că dispunea doar de lapidarele sale însemnări din vremea când îl însoţea pe profesor la orele de curs în calitate de asistent, de unele note disparate rămase pe masa de lucru a celui prematur dispărut dintre contemporani şi de genialele idei risipite de profesor prin viu grai în amfiteatre, în şedinţe sau în discuţii ocazionale de interior sau de teren. În asemenea condiţii este de admirat implicarea d-lui Lixandru, nu numai sentimentală ci cu adevărat profesională în reconstutirea masivă a textului cărţii, în introducerea unor capitole personal elaborate, în actualizarea şi stilizarea întregului conţinut într-o concepţie modernă. Este un gest lăudabil de recuperare şi reabilitare a unei personalităţi ce risca, pe nedrept, să se piardă în memoria colectivă.
Activitatea ştiinţifică a d-lui Lixandru, extinsă ca volum (peste 200 titluri de specialitate pură şi peste 100 de cronici, recenzii, note, evocări biografice etc) şi de o rară rigoare a conţinutului, l-a consacrat printre specialiştii de distincţie în domeniul ştiinţei solului, îndeosebi al agrochimiei. Consemnăm aici principalele domenii pe care
le-a abordat, cu precădere cele în care a aduds contribuţii originale:
Cartarea pedologică şi studiul fertilităţii solurilor din câteva regiuni ale Moldovei (Câmpia colinară a Jijiei şi Bahluiului, Câmpia înaltă a Covurluiului, Colinele Tutovei, Valea Siretului, Depresiunea Ozana-Topoliţa, Depresiunea Dornelor), adesea în calitate de colaborator al profesorului Bucur, dar şi cu contribuţii
personale privind ameliorarea solurilor şi utilizarea lor raţională.
Cercetări privind “toleranţa la salinitate” a planatelor cultivate şi “halofilia” plantelor din pajişti naturale în vederea valorificării superioare a solurilor saline şi alcalice, cercetări efectuate sub conducerea prof. N. Bucur şi considerate printre primele din ţară şi chiar din lume în această anvergură.
Stabilirea consumului specific de elemente nutritive la plantele cultivate, proces diferenţiat în funcţie de factorii naturali (sol, climă) şi antropici, d-l Lixandru fiind printre primii din ţară cu asemenea preocupări, începând cu teza de doctorat şi continuând cu alte asemenea studii.
Sporirea fertilităţii solurilor prin experimentarea unor noi amendamente şi sortimente de îngrăşăminte minerale şi organice, inclusiv cu izotopi radioactivi, una dintre direcţiile dominante ale activităţii domniei sale şi în care a creat o adevărată “şcoală” la Universitatea Agronomică din Iaşi.
Folosirea ca îngrăşământ agricol a nămolurilor reziduale zootehnice şi a celor rezultate de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti, ca o completare specială a direcţiei anterioare de cercetări, şi care i-au atras autorului lăudabile aprecieri la scară naţională şi internaţională.
De semnalat în acest context contribuţiile sale la cercetarea influenţei pe care o au îngrăşămintele organice sau minerale asupra însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solului, repercursiunile acestor însuşiri asupra mărimii şi calităţii recoltelor.
În privinţa cercetărilor efectuate cu privire la folosirea ca îngrăşământ sau amendament a reziduurilor zootehnice, orăşeneşti sau industriale remarcăm colaboararea îndelungată cu Universitatea “Justus Liebig” din Giessen şi participarea cu lucrări la diverse simpozioane naţionale şi internaţionale.
În afară de direcţiile fundamentale şi aplicative de pură specialitate, d-l Lixandru s-a distins şi prin preocupări de factură militant-socială sau chiar meditativ filosofică. Din prima categorie menţionăm lucrarea intitulată “Riscul utilizării îngrăşămintelor chimice în afectarea ozonosferei Pământului” (1988), cu efectele sale negative care se referă pe de o parte la subţierea pătuturii de ozon din atmosferă, pe de alta la accentuarea fenomenului de seră, inclusiv în acţiunea de poluare a solului; sau lucrările ce se referă la “agricultura biologică” (1989) al căror conţinut constituie o pledoarie pentru îmbinarea procedeelor de lucru practicate în sistemul de agricultură
convenţională cu cele din aşa-numita agricultură biologică.
Între meditaţiile ştiinţific-filosofice ale domniei sale atrag atenţia în mod deosebit articolele “Predezagregarea – o ipoteză cosmogonică” (1980) şi “Originea sării din mări şi oceane (1993). Ambele pleacă de la două articole ale mult stimatului său înaintaş în domeniu, Haralambie Vasiliu, autorul pe care-l omagiem în rândurile de
faţă încercând să demonstreze cu noi argumente ştiinţifice că opiniile predecesorului său îşi păstrează veridicitatea şi în confruntarea cu teoriile contemporane privind compoziţia atmosferei Pământului primitiv, în sensul că aceasta ar fi conţinut un procent ridicat de gaze reducătoare şi ar fi fost lipsită de oxigen. Atmosfera menţionată ar fi evoluat lent către alta mai slab reducătoare şi cu mai mult oxigen, ceea ce a
înlesnit apariţia vieţii pr Pământ. În plus, ipoteza predesagregării explică cel mai convingător originea sărurilor din apele mărilor şi oceanelor contemporane, precum şi cantităţile imense de roci sedimentare apărute în stadiul pregeologic al evoluţiei planetei Pământ.
Bogata şi valoroasa activitate didactică şi ştiinţifică a d-lui Lixandru a fost recompensată prin cooptarea ca membru al Societăţii Internaţionale de Ştiinţa Solului, Membru al Societăţii Naţionale Române pentru Ştiinţa Solului, Membru Cooptat al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Preşedinte al Societăţii de Istorie şi
Retrologie Agrară Filiala Iaşi, membru al colectivului de redacţie a Revistei Ştiinţifice “V. Adamachi” Iaşi şi membru specialist în diverse comisii de omologare a îngrăşămintelor, de supraveghere a folosirii lor raţionale etc.
Prof. univ. dr. N. Barbu
Articol scris pentru rubrica “Aniversări” a revistei “Ştiinţa Solului”, Bucureşti, 2007.

Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Carte_11
Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Carte_12
Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Carte_13
Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Carte_14

Semnalam proaspata aparitie a monografiei " Armăşeşti-Vatră ialomiţeană de istorie şi învătământ agronomic. Evocări şi amintiri"
http://www.evenimentul.ro/articol/aparitie-editoriala-7.html
Gheorghe Lixandru-profesor de agrochimie la Universitatea de Stiinte Agricole Iasi Carte_15
Didina Sava
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 4282
Varsta : 58
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

https://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum