Forumul Prieteniei
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.
Ultimele subiecte
» „Flori de piatră-Bijoux" albumul II-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească" Icon_minitimeLun Mar 25, 2024 6:38 pm Scris de Didina Sava

» Decorațiuni din fetru
Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească" Icon_minitimeLun Dec 28, 2020 3:35 pm Scris de Didina Sava

» Roxana Elena Sava-lucrari de arta plastica personale
Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească" Icon_minitimeJoi Ian 16, 2020 8:12 pm Scris de Didina Sava

» Mihaela Moşneanu
Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească" Icon_minitimeVin Feb 23, 2018 6:30 pm Scris de Mihaela Moşneanu

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul I-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească" Icon_minitimeLun Mar 13, 2017 3:15 pm Scris de Didina Sava

» Heraclidul Alb roman semi-SF
Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească" Icon_minitimeMar Iul 12, 2016 12:43 am Scris de Varganici Costica

» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească" Icon_minitimeSam Mar 19, 2016 12:03 pm Scris de tyk

» Gustări şi aperitive
Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească" Icon_minitimeLun Feb 01, 2016 6:59 pm Scris de Didina Sava

» Dorina Neculce
Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească" Icon_minitimeDum Mar 15, 2015 1:42 am Scris de Dorina Ciocan

Facebook- Flori De Piatră Bijoux
https://www.facebook.com/floridepiatrabijoux/
Căutare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Site-uri preferate
Retete culinare
Reţele de socializare
Parteneri
forum gratuit

Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească"

2 participanți

In jos

Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească" Empty Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească"

Mesaj  Didina Sava Mier Mai 04, 2011 1:08 pm

Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească"


DIVERSE ÎNVĂŢĂTURI CORECTE ŞI ÎNVĂŢĂTURI GREŞITE

-Se mantuiesc cei care nu cred in Sfanta Treime ?
Nu se mantuiesc, pentru ca toata temelia credintei noastre este Dumnezeu in Trei Fete preaslavit: Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Asa vedem ca de la inceputul credintei, Dumnezeu Tatal S-a sfatuit cu Fiul si cu Duhul Sfant, zicand asa: „Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra!" (Facere 1; 26). Si in toate lucrurile cele mai importante Sfanta Treime lucreaza impreuna.
-De ce nu se mantuiesc sectantii?
Iata de ce nu se mantuiesc sectantii: intai, pentru ca ei au devenit hulitori ai Duhului Sfant, necinstind pe Sfanta Treime, in diferite feluri. Pentru ca, odata ce au lepadat Sfintele Taine, Soboarele ecumenice si Crezul, inseamna ca au lepadat toata invatatura Mantuitorului, iar ca dovada este faptul ca la nici o secta nu s-a ajuns la marimea sfinteniei, ca sa se faca vreun sfant. Nici chiar pe Maica Domnului n-o considera sfanta si nu o preacinstesc. Deci, sunt destule motive pentru care ei nu se mantuiesc.
-Cine sunt urmasii Apostolilor?
Urmasii Apostolilor sunt: arhiereii, preotii si diaconii. Acestia sunt autoritatea bisericeasca, pe care i-a lasat Domnul Hristos sa conduca Biserica pana la sfarsitul veacurilor ! Numai acestia se pot numi Apostoli, purtatori ai Duhului Sfant si propovaduitori ai Evangheliei.
Fiecare treapta din Taina aceasta a Preotiei are rolul ei. Prima treapta este diaconia si are si rolul de propovaduire, dupa cum au avut si cei sapte diaconi de la inceputul crestinismului; si ei se numesc apostoli, pentru ca si ei au primit Duhul Sfant prin punerea mainilor arhieresti. Apoi preotia si arhieria.
-Daca vreun animal de pe langa casa se imbolnaveste, il putem unge cu sfintenii, si cu ce anume?

Crestinii pot stropi cu agheasma vitele sau grajdurilor vitelor, cat si in casele in care locuiesc.
-Prescurile, cine poate sa le faca si in ce conditii le fac?
Desi nu este precizat nicaieri in mod clar, prescurile este bine sa le faca femei mai in varsta si vaduve, si daca nu se gaseste poate sa le faca si una tanara, dar sa fie spovedita si impartasita. Aluatul se face din faina apa, drojdie si sare, altceva nimic pentru prescurile de la altar. NU se unge tava in care se coc cu ulei. Pentru artosul de la litie, din ajunul sarbatorilor, se poate adauga untdelemn, anason, chimen zahar, iar in zilele de dulce se poate face ca si cozonacul. Iar pistornicul este deja sfintit prin forma lui de cruce si numele Domnului Iisus Hristos sculptat.
-Cei ce au purtat baiere sau alte obiecte descantate, ce pot face pentru ispasirea acestor pacate?
In primul rand sa se faca spovedanie buna, ascultand sfaturile preotului.
-Ce este deochiul? Se descanta? Ce rugaciuni se fac?
Deochiul este o ispita de la diavolul, prin care el nadajduieste sa-l faca pe om sa greseasca cu ceva inaintea lui Dumnezeu, adica sa-l faca sa apeleze la descantece. In cazul acesta nu este bine sa se descante (descantecele sunt practici vrajitoresti), ci sa se spuna rugaciunea Tatal nostru. Daca deochiul se repeta, trebuie sa mergem la preot si sa-i cerem sa ne citeasca rugaciunea speciala.
-Florile din Vinerea Mare, florile de la Sfintele Moaste, de la hramuri, salcia de la Florii, frunzele de nuc de la Rusalii cand se usuca, ce facem cu ele ?
Acestea se ard pe o vatra curata.
-Cand si daca se cere scoaterea particelelor si ce reprezinta?
Particelele se scot pentru anumite probleme: necazuri, boala, castigarea celor de trebuinta si folos, dar si pentru multumire. Desi in cartea de slujbe (Liturghier) se spune ca particelele nu se dau credinciosilor, parintele Argatu dadea credinciosilor aceste particele, dar le spunea ca se pot manca doar dupa ce au postit minimum 24 de ore.
-La metanii se saruta pamantul sau se face semnul Sfintei Cruci cu degetele pe pamant?
La metanii nu se saruta pamantul si nici nu se face semnul Sfintei Cruci cu degetele pe pamant. Este un obicei fara rost, scornit de babe care nu cunosc credinta. In schimb se atinge pamantul cu fruntea.
-Putem sa ne cumparam singuri icoane? Ne putem inchina si la icoane nesfintite, sa le tinem ca tablouri? Cum procedam cu icoanele catolice? Icoanele se pot sfinti cu Agheasma Mare? Dupa Sfanta Impartasanie este interzisa sarutarea icoanelor, mana preotului? Icoanele le putem sterge de praf si cum?
E bine ca fiecare crestin sa aiba ambitia sa cumpere singur icoanele sau macar una sa fie cumparata de el, sa le tina la rasarit, chiar daca nu sunt sfintite; iar cand se face o sfestanie roaga preotul sa sfinteasca si icoanele. Iar cele catolice, care sunt mai mult tablouri, le putem pune pe peretii ceilalti. Dupa Sfanta Impartasanie, in ziua aceea nu este bine sa sarutam icoanele, mana preotului, decat daca s-a intamplat cumva sa fi mancat sau baut ceva dupa ce ne-am impartasit. Nu insa o inghititura-doua, cum este anafora luata dupa ce ne impartasim sau gura de vin bauta uneori, ci asa incat toata Sfanta Impartasanie sa se fi dus de pe buzele si din gura noastra. Sarutarea altor persoane nu este recomandata. Icoanele, e bine sa se stearga de praf cu o carpa moale, curata, pe care o intrebuintati numai pentru stergerea prafului de pe lucrurile sfinte, icoane, cruci, sticle cu agheasma, cutiile cu anafora, iar persoana care sterge sa fie curata in zilele acelea.
-Ce se intelege prin desfranare trupeasca, dar sufleteasca? Ce inseamna desfranare, preadesfranare, onanie, sodomie, gomorie, malahie, zoofilie ?
Desfranarea si curvia sunt acelasi pacat. Curvia este atunci cand omul nu-si infraneaza trupul si inainte de cununia la biserica cade in pacatul acesta. Preacurvia se numeste atunci cand unul dintre cei doi e casatorit, sau amandoi care fac pacatul sunt casatoriti fiecare. Onania sau malahia poate fi si acelasi pacat. Onanie vine de la o persoana din Vechiul Testament care se chema Onan. Acesta isi varsa samanta afara, ca sa nu faca copii. Pacatul acesta este foarte practicat in ziua de astazi, cu ajutorul prezervativului sau fara. Trebuie stiut ca fara voia omului se intampla periodic la tineret ca in somn sa aiba scurgere, fie printr-un vis, fie ca a baut lichide multe sau a privit reviste sau filme erotice. Cand se intampla spontan, fara interventia omului nu se socoteste pacat; se face pocainta, se zice Psalmul 50, se fac metanii si se curateste de pacat. Dar cand intervine omul sa provoace acest pacat se numeste onanie sau malahie sau masturbare si aceasta se canoniseste - 40 de zile nu are voie sa se impartaseasca si sa faca pocainta cu metanii. Pacatele sodomiei si gomoriei se faceau in cele doua cetati pe care le-a ars Dumnezeu cu foc, Sodoma si Gomora. Oamenii traiau unii cu altii, barbat cu barbat, femeie cu femeie, sau barbat cu femeie intrebuintand dosul sau gura. Unii se amestecau cu animalele de tot felul (zoofilie). Desfranare sufleteasca facem atunci cand am parasit pe Dumnezeu si ne lipim sufletul de lume si de politica.
-In cazuri de nedreptatire, putem apela la tribunal, la judecata ?
E bine sa se evite lucrurile acestea, pentru ca se ajunge la cheltuiala si la mai multe pacate, dar daca sunt cazuri grave trebuie descurcate de autoritati.
-Daca un sectar ne ofera o Biblie sau alte carti de-ale lor, le primim ?
Nu le primim.
-CE ESTE ACEEA INCHINACIUNE?
Daca dupa ce am facut semnul crucii ne plecam trupul inainte, pana ce mana ajunge la pamant, am savarsit o inchinaciune sau metanie mica.
-CUM SUNT ACELEA METANII (MĂTĂNII)?
Daca dupa ce am facut semnul crucii cadem in genunchi, plecandu-ne apoi capul pana la pamant, am savarsit o metanie mare. Acest gest este semnul supunerii noastre totale catre Dumnezeu, semnul infrangerii mandriei cugetului nostru si al caintei pentru pacatele noastre.
In privinta zilelor in care se face aceasta slujba, exista obiceiuri care difera de la o zona la alta. Este bine insa ca Sfestania sa se faca in post sau in zi de post, cat si in zi de duminica si sarbatoare.
-CE ESTE SFINTIREA CASEI? CAND SE FACE ACEASTA?
Sfintirea casei se face atunci cand cineva se muta intr-o casa, fie ca e constructie noua sau nu. Se face intai slujba Agheasmei celei mici (Sfestania). Pentru sfintirea casei este nevoie de un pahar sau 1 litru de ulei si un bat de chibrit infasurat la un capat cu vata sau un bat din acela pentru urechi. Cu ele preotul face semnul Sfintei Cruci pe peretii camerelor. Din uleiul ramas puteti pune atat in mancare, cat si in candela. Nu este necesara faina la acesta slujba.
-IN ZILELE DE VINERI PUTEM SPALA?
In aceste zile putem spala. Obligatoriu este in aceste zile postul, atat cel de mancare, cat si cel trupesc, adica nu trebuie sa se impreuneze sotii. Sa nu spalam si sa nu coasem sau sa nu lucram in zilele de miercuri si vineri face parte din capitolul "de la babe citire". Este bine sa nu va luati dupa ce zice unul si altul, ci doar dupa ceea ce gasiti scris in carti.
-Dacă ai avorturi şi vrei să ţi se ierte, să te împărtăşească preotul peste un mormânt proaspăt prin urechile unei foarfeci ruginite.
Aceasta este Preoţii nu fac aşa ceva niciodată, căci nici nu este Sfântă Taină, ci vrăjitorie curată. Sfânta Împărtăşanie nu se dă prin urechi de foarfeci ruginite, sau peste morminte, ci în Sfânta Biserică, eventual la patul bolnavului.
-Când te muţi la casă nouă, dacă nu ai cocoş nu este bine. Trebuie să-ţi cumperi cocoş pentru că acesta când cântă alungă dracii din curte.
Nu-i adevărat. Cocoşul este cu treaba lui şi dracii cu treaba lor. Ce poate fi mai important pentru o casă nouă decât binecuvântarea lui Dumnezeu, sfeştania, care trebuie făcută cel puţin o dată pe an. Dar cei care se mută într-un apartament nou, unde vor tine cocosul?
-Să nu te uiţi noaptea în oglindă.
Uitatul în oglindă nu are nici în clin nici în mânecă cu problemele şi necazurile din viaţă. Nu ni se schimbă viaţa datorită unui gest nevinovat. Nu ne merge rău de la un astfel de gest, ci din pricina păcatelor noastre ne merge rău uneori. Mântuirea noastră depinde de faptele făcute faţă de Dumnezeu şi semenii noştri, fapte după care vom fi judecaţi.
-Este păcat mare să pierzi metaniile de la mână.
Metaniile în sine nu au nici o valoare sau putere spirituală. Ele sunt obiecte care ne amintesc de rugăciunea: "Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul(a)". Dacă le-am pierdut, nu-i nimic; să nu ne pierdem credinţa sau sufletul, pentru că Iisus spunea: "Ce poate da omul în schimb pentru sufletul său" (Matei 8;34-38).
-Dacă-ţi cade un fir de păr din cap nu trebuie aruncat deoarece Mântuitorul a spus că toate firele de păr din cap sunt numărate şi ca atare trebuie puse în sicriu sub cap pentru că Mântuitorul ne va întreba de ele la ziua judecăţii.
Iisus spunea: "Iar dacă ochiul tău te sminteşte, scoate-l şi aruncă-l că e mai de folos să ajungi fără un ochi în rai, decât cu amândoi în iad" (Matei 18;8-9). La judecata de apoi, Iisus nu ne va întreba de firele de păr, ci de faptele noastre bune sau rele. De fapt, nu ne va întreba nimic, căci: "Sfinţii vor judeca lumea" (1 Corinteni 6;2), ne vor alege după faptele noastre, cum despart păstorii caprele de oi. Nu pierdeţi timpul adunând firele de păr, mai bine "adunaţi fapte bune", aprindeţi candela, tămâiaţi şi amintiţi-vă unde aţi pus cartea de rugăciuni şi Psaltirea.
-Lumânările trebuie tămâiate înainte de a fi aprinse.
Lumânarea este un simbol şi o jertfă, (simbolizează lumina dumnezeiască pe care o dorim şi în viaţa aceasta, şi în viaţa viitoare şi este şi o jertfă adusă lui Dumnezeu). Se tămâie icoanele, se tămâie prin casă, dar n-am mai pomenit să tămâiem lumânările.
-Copiii până la vârsta de doi ani nu au voie sa vadă animalele ca să nu se facă animale.
Omul s-a născut om şi om va muri. Copiii de la ţară se nasc şi cresc între animale şi nu păţesc nimic. Însuşi Iisus s-a născut în peşteră înconjurat de animale, a călătorit până la 2 ani cu asinul şi nu s-a întâmplat nimic rău. Ori credeţi că-L ţinea Fecioara Maria legat la ochi !?! (Luca 2;6-12; Matei 2;13-15).
-Femeia gravida să nu se uite la pisică deoarece va naşte copilul păros.
Zicala românească "Ce semeni aceea răsare" este adevărată. După ce ai semănat poţi da cu orice, nu va ieşi din grâu secară sau invers. Starea sufletească a femeii se va întipări în sufletul noului născut. Fiţi buni şi veţi avea copii buni!
-Să nu-i tai copilului unghiile când este mic pentru că apoi când se va face mare va fi hoţ.
Dacă nu tăiem unghiile copilului când este mic, s-ar putea să se zgârie pe faţă, se poate lovi cu unghiile în ochi, şi atunci vom regreta faptul că plecăm urechea la învăţăturile greşite ale unora. Obiceiurile nu se moştenesc, ci se învaţă, Iisus spunea că sluga va face ce vede stăpânul făcând, iar copilul va face ce fac părinţii. Sunt şi alte cauze care duc la îndeletniciri rele, dar feriţi copiii de ele. Trupeşte, spălaţi-i, tăiaţi-le unghiile şi nu se va întâmpla nimic rău, ba din contră vor fi mai sănătoşi. Cel mai mult contează dacă-i creştem în credinţa ortodoxă, dacă îi împărtăşim la fiecare 40 de zile până la 7 ani, iar după vârsta de 7 ani, spovedanie şi împărtăşanie cel puţin de patru ori pe an. Duminica să meargă la biserică, să postească măcar miercurea şi vinerea, să se roage în fiecare dimineaţă şi seară, să-i ferim de televizor.
-În Săptămâna Patimilor nu avem voie să spălăm.
Dacă am putea să priveghem toată săptămâna ar fi foarte bine. Dar, pentru că trebuie să mâncăm, trebuie să şi muncim, ne şi murdărim, deci trebuie să spălăm chiar şi în această săptămână.
-Dacă se strică vreun aparat electronic din casă trebuie făcute descântece cu ceapă.
Duhurile rele intră doar în suflete şi nu în obiecte sau în legume. Obiectele nu au suflet, iar cel ce se ceartă cu un obiect sau cu orice lucru neînsufleţit, cu sine se ceartă căci este neîndemânatic sau neatent în folosirea lor.
-Dacă ai făcut avort sau desfrânare, numai după 25 de ani de la săvârşirea păcatului mai ai voie să mergi la mănăstire.
După săvârşirea unui asemenea păcat, mergi cât mai repede la un preot duhovnic şi după spovedanie el îţi va da un canon după gravitatea păcatului, fiindcă nu toţi bolnavii se vindecă luând acelaşi medicament. Este o minciună sfruntată că nu mai ai voie să mergi la mănăstire, fiindcă aşa cum spitalul este pentru bolnavi, tot aşa Bisericile şi Sfintele Mănăstiri sunt pentru pocăinţa celor păcătoşi. Dacă mergeţi la mănăstire, Dumnezeu "vă va număra paşii", adică va fi multă bucurie în cer şi în sufletul dumneavoastră.
-Să nu duci gunoiul din casa lunea şi nici după ce se Iasă întunericul.
Pe vremea Mântuitorului zilele nu aveau nume, ci se numărau (întâia, a doua, a treia, etc). Într-o singură zi era oprită munca, în ziua Domnului. Anumite persoane au adăugat unele restricţii, pentru că nu aveau dumnealor chef să facă acea lucrare lunea sau mai pe înserat.
-Când copilul este mic şi este bolnav, pentru a se vindeca trebuie vândut pe geam şi să-i pună alt nume pentru a nu-l recunoaşte bolile; dacă nu este răscumpărat pe lumea cealaltă nu mai este al părinţilor.
Acest obicei nu numai că nu are nici un fel de legătură cu Sfânta Tradiţie Ortodoxă, dar ne şi intrigă prin aceste "poveşti la un pahar".
-N-ai voie să-i zici unui animal "săracul de el" că apoi pe lumea cealaltă îl mănânci.
Mai bine l-am mânca pe lumea aceasta, pentru că acolo sufletul nu mai mănâncă şi nu mai bea.
-Dacă tai unghiile unui bătrân şi le laşi în casă înseamnă că laşi sărăcie.
O, nu, nu-i adevărat, nu laşi în casă sărăcie, ci eventual mizerie.
-Dacă vrei să blestemi pe cineva care ţi-a făcut rău trebuie să mergi la „Biserica Neagră" si să-ţi facă preotul o "slujbă întoarsă".
În toată ţara, nu există Biserica Neagră, afară numai de cea din Braşov. Şi apoi preoţii nu fac "slujbe întoarse", nu blestemă, ci se roagă să vină binecuvântarea lui Dumnezeu peste toată lumea. (Am aflat, spre surprinderea mea, că "slujba întoarsă" ar însemna ca preotul să se roage îmbrăcat cu veşmintele pe dos, la miezul nopţii, cu lumânările întoarse cu capul în jos şi să blesteme pe cel care a făcut răul).
-Daca bate grindina trebuie să băgăm talismanul sub streaşină şi acesta va sparge grindina. Dacă vine un cutremur trebuie să băgăm talismanul sub streaşină.
Talisman, prin definiţie, înseamnă un obiect sau o carte considerat de către superstiţioşi ca fiind înzestrat cu o forţă magică, supranaturală şi având puterea de a da ajutor celor care îl poartă. Oare poate avea o carte puterea lui Dumnezeu? Oare ne-a botezat talismanul, ne-a cununat talismanul, ne iartă păcatele talismanul, ne împărtăşeşte talismanul? Nu, ci doar Hristos, prin preot în Duhul Sfânt. Talismanul este o carte ca oricare alta, fără nici o putere. Mai sfântă este Biblia, şi tot se cutremură casele în care ea se află. Se dă prea multă importanţă unei cărţi lipsită de orice adevăr.
-În candela se pune ulei numai dintr-o sticlă neîncepută.
În candelă se pune ulei curat din orice sticlă, începută sau neîncepută, după cum în Sfânta Biserică punem din aceeaşi sticlă până o terminăm. Nu uleiul contează. Moise nu spune nimic despre aceasta.
-Este păcat să dai flori duminica.
Dacă suntem invitaţi la o nuntă Duminica şi ducem un buchet de flori tinerilor căsătoriţi, păcătuim oare? Dacă mergem Duminica în vizită la o familie, cu un buchet de flori în mână, păcătuim oare? Dacă ducem Duminica la Sf. Liturghie flori pentru a fi puse în biserică, păcătuim oare? ... Categoric nu. Aceasta e curată superstiţie.
-Când îţi iese preotul în cale îţi merge rău.
Dacă-ţi iese doctorul în cale te şi îmbolnăveşti? Dacă-ţi iese frizerul în cale îţi cade părul din cap? Dacă-ţi iese mecanicul în cale ţi se strică maşina? .. Şi atunci când îţi iese preotul în cale cum o să-ţi meargă rău? Roagă-te lui Dumnezeu să nu te întâlneşti cu diavolul. Dacă îţi iese preotul în cale bucură-te că ai ocazia să-l întrebi ceva sau să-i mărturiseşti ceva. De fapt celor buni şi înţelepţi poate să le iasă şi Satana în cale că tot bine le merge, iar celor răi poate să le iasă şi Dumnezeu în cale că tot rău le merge.
-Când îţi taie pisica drumul îţi merge rău (trebuie să faci nu ştiu câţi paşi înapoi). Pisica e un biet animal fără raţiune şi care traversează drumul pentru că se întoarce probabil de la vânătoarea de şoareci. Nu ştie că întâlneşte un superstiţios, că s-ar întoarce din cale! Aşa că mai de grabă se întoarce superstiţiosul (să nu supere pisica), neştiind că animalele nu au putere spirituală, nu sunt duhuri şi nu pot influenţa viaţa oamenilor.
-Femeia gravida nu are voie să intre în Biserică.
Nu este adevărat. Iisus a oprit să intre în Templu (respectiv în Biserica de astăzi) pe cel care este neîmpăcat cu aproapele sau. "Dacă îţi vei aduce darul tău în altar şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, Iasă darul tău acolo înaintea altarului şi mergi întâi şi împacă-te cu fratele tău şi apoi venind, adu darul tău" (Matei 5;23-24). O femeie gravidă înseamnă binecuvântarea lui Dumnezeu peste ea şi peste familia ei şi tocmai acum are ea mai mare nevoie sa intre în Biserică atât pentru ea cât şi pentru "darul lui Dumnezeu" ce-l poarta în pântece. Oare Fecioara Maria după Buna Vestire nu a mai mers la rugăciune? Ba da!
-La masă (în timp ce mănânci), nu ai voie să citeşti pentru că îţi mănânci minţile.
Nu este adevărat, însă putem spune că fiecare lucru trebuie să-l faci la timpul lui. Cel înţelept va citi atunci când este vremea cititului, iar mesei îi va acorda atenţia cuvenita pentru o dieta sănătoasa. Cel fără de minte va face mai multe lucruri deodată: citeşte, mănâncă, se leagănă pe scaun, priveşte la televizorul instalat la bucătărie, este atent şi la discuţiile altora... şi de fapt nu face nimic, adică "şi-a mâncat minţile".
-Niciodată seara şi în ziua de luni sa nu dai nimic din casă că nu mai ai spor toata săptămâna. Să nu dai bani sau sa nu împrumuţi pe cineva cu bani în ziua de luni.
Oare, aşa să fie? Unde scrie că nu trebuie să facem fapte bune lunea? Zgârcenia este un păcat care îi stăpâneşte pe mulţi şi atunci au găsit diverse justificări: să nu dai niciodată din casa seara, nici în zi de sărbătoare, nici lunea ca-ţi merge rău toata săptămâna, nici marţea ca sunt trei ceasuri rele etc. Ori porunca lui Dumnezeu este aceasta: "Celui ce cere de la tine, dă-i; şi de la cel ce voieşte să se împrumute de la tine, nu întoarce faţa ta" (Matei 5;24); "împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casa ta pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Daca dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât, lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei" (Isaia 58;7-10). Să nu uităm că: MAI MARE FERICIRE ESTE A DA DECÂT A LUA.
-Să porţi mereu ceva pe dos (maioul, şosetele, cămaşa) ca să nu se lipească farmecele de tine.
Farmecele sunt lucrarea vrăjitoarelor. Ele există, dar citind din Vechiul Testament Cartea lui Iov, putem înţelege că Satana poate face rău, însă numai cu îngăduială şi numai cât îi îngăduie Dumnezeu: "Atunci Domnul a zis către Satan: "Iată, tot ce are el (Iov) este în puterea ta; numai asupra lui să nu întinzi mâna ta. Şi Satan a pierit din faţa lui Dumnezeu"(Iov 1;12). Deci farmecele sunt lucruri ale lui Satan şi ele nu se vor apropia niciodată de omul cel bun şi corect, iar de cel ce face rău se vor lipi chiar de ar avea toate hainele îmbrăcate pe dos, aşa cum rezultă şi din cuvintele Sfântului Apostol Pavel în epistola către Romani: "Fiţi înţelepţi spre bine (faceţi numai bine) şi nevinovaţi la rău (să nu faceţi nimănui nici un rău). Iar Dumnezeul păcii va zdrobi repede sub picioarele voastre pe Satana" (adică, nu-i va îngădui diavolului să vă facă rău, chiar dacă cineva vă face farmece) (Romani 16;19).
-Nu este bine să-i cumperi copilului haine înainte de a se naşte.
Este o superstiţie şi se spunea aşa fiindcă nu se putea şti ce va fi copilul: parte bărbătească sau parte femeiască.
-Nu trebuie să te întorci din drum că nu-ţi merge bine.
Prima calitate a memoriei este uitarea, şi de fapt este un dar deosebit pe care îl avem de la Dumnezeu. Dacă n-am uita, n-am putea să primi noi informaţii în creierul nostru. De foarte multe ori uitarea este o binecuvântare, ca în cazul în care ne moare cineva drag. Dacă plecând la piaţă ai uitat portofelul cu bani, trebuie să te întorci să-l iei, altfel nu vei putea cumpăra nimic. Numai că întorcându-te să-l iei, să umbli cu grijă, căci dacă răscoleşti toate plin de nervi sigur vei păţi multe necazuri.
Într-o zi de duminică am plecat spre biserică. Pe drum mi-am amintit că am uitat ceva. M-am întors şi am luat. Apoi din nou, în acelaşi loc mi-am dat seama că mai uitasem ceva. M-am întors iarăşi din drum. Crezând acum că am luat totul, culmea, în acelaşi loc mi-am adus aminte că uitasem încă ceva. M-am întors din nou şi ce credeţi? în casă mirosea a ars. Când mă uit mai bine, uitasem fierul de călcat în priză. Deci, uitarea nu a fost un ghinion, ci binecuvântare, lucrarea lui Dumnezeu care mi-a ajutat să nu găsesc la întoarcere casa făcută scrum.
-Vinerea să nu tai via.
Se spune ca Iisus este "strugurele cel copt din care curge vinul care mântuieşte lumea". Vinerea a fost ziua în care Dumnezeu Iisus Hristos S-a adus pe Sine jertfă în faţa lui Dumnezeu Tatăl şi Şi-a vărsat scumpul Său sânge prin jertfa de pe cruce, spălând păcatele neamului omenesc. Dar să nu amestecăm cele lumeşti cu cele sfinte. Vinerea (dacă nu este cruce roşie în calendar) este o zi obişnuită de lucru şi nu-i nici un păcat să tai via.
-Până la Dumnezeu te omoară (sau te mănâncă) sfinţii.
Aceasta este o vorbă nu numai greşită, dar chiar dăunează Sfintei noastre credinţe. Se bazează această zicală pe versetul: "Au nu ştiţi că sfinţii vor judeca lumea?" (1 Corinteni 6;2). Dar după cum se observă sfinţii vor judeca lumea, însă n-au omorât şi nici nu vor omorî pe nimeni, ba dimpotrivă se roagă, mijlocesc la Dumnezeu neîncetat pentru mântuirea noastră, fiind "casnici ai lui Dumnezeu".
-Dacă ai un singur brad în curte, să-l tai ca să nu rămâi singur.
Alta păcăleală. Într-o zi vei rămâne singur sau va rămâne singură, cum o vrea Dumnezeu. Bradul din curte sa nu-l tai, pentru că plantele şi mai ales arborii nu ne pot influenţa viaţa decât în măsura în care le folosim în tratamente naturale (seminţele, coaja, rădăcinile, etc). Cum poate acest brad sa ne aducă rău în familie, când Iisus spune: "Nici un fir din părul capului vostru nu va cădea fără ştirea lui Dumnezeu". BRADUL ÎN POPOR ESTE SIMBOLUL VIEŢII VEŞNICE.
-Dacă omori un şobolan, 7 ani ai ghinion.
Conform cu versetul biblic: "Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul" (Facerea1;28), omul este stăpân peste toate vietăţile pământului. Toţi cei cu suflet bun nu vor ucide prea uşor sau chiar deloc nici măcar o furnică, iar cei răi vor face aceasta din plăcere. Nu este bine! Dar dăunătorii îi putem omorî fără a avea pedeapsă (cât despre cei 7 ani de ghinion, nici vorbă să fie adevărat, nu este nici o legătură între şobolan şi ghinion).
-Pomul vieţii nu ai voie să-l ţii în casă pentru că atâţia oameni îţi vor muri din familie, câţi puişori îi ies pe tulpina.
Pomul vieţii a fost doar în rai. Orice altă plantă cu acest nume nu are nici o influenţă asupra vieţii noastre.
-La sfârşitul Sfintei Liturghii, când preotul zice "Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să vă apropiaţi", trebuie să faci trei paşi către preot ca să te mântuieşti.
Aceste cuvinte sfinte se rostesc de către preot adresându-se celor pregătiţi pentru a primi Sfânta Împărtăşanie (post, spovedanie şi să aibă binecuvântarea preotului duhovnic de a se împărtăşi). Ceilalţi nu se pot apropia de Sfântul Potir (adică nu se pot împărtăşi). Deci, nu prin cei trei paşi ne mântuim, ci prin Sfintele Taine (Spovedania, Împărtăşania şi celelalte).
-Ce se face cu anafora uscata, mucegaita?
Anafora, Sfantul Pasti ramase, sau alte sfintenii se ard; cenusa se arunca la un loc curat sau pe apa curgatoare. Mai putem sa ingropam acestea, cu atentie insa sa nu fie dezgropate de animale. Nu se face altceva cu ele. Nu se arunca la chiuveta deoarece ajunge in loc necurat (canalizarea).
- Cand si cum se ia anafora?
Anafora se ia in fiecare zi dimineata, numai pe nemancate. In duminici si sarbatori este bine sa mergem la biserica nemancati si anafura sa o luam la sfarsitul slujbei. In cazul in care suntem bolnavi si nu putem sta nemancati la Sf. Liturghie, putem lua anafora acasa si in duminici si sarbatori, dupa care mancam si mergem mancati la biserica. Aceasta insa trebuie sa fie o exceptie.
-Putem sa mancam anafora acasa cu supa sau alta mancare ca si cum ar fi in loc de paine?
Nu, nu e bine sa amestecam anafora cu mancarea. Anafora se ia inainte de a manca sau bea ceva.
-Nu este bine să iei anafura acasă, este mare păcat.
Anafura este o pâine binecuvântată în timpul Sfintei Liturghii, iar agheasma este apă sfinţită. De aceea se mănâncă întâi anafura şi apoi se bea agheasma. Dacă agheasma o luăm acasă şi nu este păcat, cu atât mai mult putem lua anafura.
-Se poate aprinde o singură lumânare pentru mai multe persoane sau doar o singură lumânare şi o singură persoană?
Nu este menţionat clar în nici una din cărţile de cult, dar cred că cel mai bine e lumânarea şi persoana.
- Ce este otpustul?
Otpustul este partea de incheiere a oricarei slujbe. E de 2 feluri: mic si mare. Ceea ce este scris in unele carti la sfarsitul acatistelor de exemplu, este valabil atunci cand acatistul este citit in biserica de catre preot. Cand citim acasa, nu e nevoie sa facem otpustul.
Mai putem sa zicem in incheierea rugaciunii asa: „Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ne si ne mantuieste pe noi, amin!" (de altfel acestea sunt cuvintele asa-numitului otpust mic). Nu este insa obligatoriu sa zicem, dar este bine.

Sursa: http://daniel71ro-intelepciune.blogspot.com/2011/01/superstitii-si-credinte-false-babisme_5899.html
Didina Sava
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 4282
Varsta : 58
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

https://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească" Empty DESPRE ÎNMORMÂNTĂRI ŞI POMENIREA MORTILOR, DESPRE OBICEIURI POPULARE GRESITE LEGATE DE ACESTEA

Mesaj  Didina Sava Mier Mai 04, 2011 1:25 pm

DESPRE ÎNMORMÂNTĂRI ŞI POMENIREA MORTILOR, DESPRE OBICEIURI POPULARE GRESITE LEGATE DE ACESTEA


Exista vreo randuiala de inmormantare sau pomeni, care se pot face de cand suntem in viata ?[/b]
Cei vii pot face fapte bune, pomenile celor morti, etc. Grija cea mai mare pe care trebuie sa o avem este sa ne gaseasca moartea cat mai pregatiti, fara pacate, caci degeaba vom plati la o suta de biserici si manastiri si daca moartea ne gaseste in pacate grele, pierdem mantuirea. Mantuirea nu se cumpara cu bani.
-Cate zile de la inmormantare se cara apa, de ce, unde si cate zile se tamaiaza ?
Aceste obiceiuri crestinesti intra tot in fapta milosteniei si e bine sa se faca pana la 6 saptamani (40 de zile); se cara apa la persoane neputincioase, la familii cu copii multi, apa pentru consum. Tamaierea se face ca un prinos de mila si dragoste pentru cei morti. Avand in vedere insa ca in vremurile noastre apa este la robinet in tot mai multe case, acest obicei poate sa nu se mai tina.
-E bine sa participam la inmormantarea celor care si-au luat viata singuri (sinucigasi, spanzurati, otraviti, taiati )? Dar sa primim de pomana de la ei ? Ce se poate face pentru mantuirea lor ?
Exista unele traditii la poporul roman in ceea ce priveste sinucigasii. Unele traditii zic ca e bine sa mergem la inmormantarea lor, a celor ce si-au luat viata singuri dar nu trebuie sa luam de pomana de la cei care dau pentru ei. Alte traditii spun ca pana la 7 ani nu se pot trece nici in pomelnic; dupa ce au implinit 7 ani se face slujba inmormantarii, cu toata randuiala cuvenita.
Asa s-a obisnuit în unele zone ale tării noastre si dacă vreun preot încearcă să schimbe acestea, întâmpină mari piedici din partea oamenilor. De ce ar fi necesară schimbarea? Deoarece Sfintele Canoane spun că cei care s-au sinucis se duc la cimitir fără preot; doar acolo la cimitir vine preotul si îi cântă "Sfinte Dumnezeule" când este băgat mortul în groapă. Tot Sfintele Canoane spun să nu li se facă pomeni si nu trebuie să participe nimeni la înmormântarea lor, iar dacă li se dă de pomană să nu primim pomana. Ei nu se trec niciodată pe pomelnic si nu trebuie să li se facă pomenile deoarece ei nu au nici o sansă să mai fie scosi din iad. Asa învată Sfintele Canoane si putem fi mai siguri că în acestea se spune adevărul, si nu în traditia poporului român.
-Dar la cei care au murit de moarte naprasnica (cutremur, inec, calcati de tren, de masina ) cum procedam, ce se face pentru mantuirea lor?
La acestia se procedeaza ca la un mort obisnuit , pentru ca ei nu s-au omorat singuri .
-Cei care au trait necununati la biserica, ce pot face pentru mortii lor?
Pentru cei ce au trait necununati la biserica si unul din dansii a murit, cel ramas face spovedanie curata, cu hotararea sa duca viata curata si poate sa faca toata randuiala cu rugaciuni si pocainta, iar cei care sunt in viata si le-a murit din neam: mama, tata, copil sau alte rude, se spovedesc, se cununa si apoi pot face randuielile celor morti, altfel nu au voie sa se atinga de pomana.
-Se dau 24 de metri de panza pentru a fi platite vamile ? Vamile se platesc? Cum?
Acesta este tot obicei babesc. Vamile nu se platesc in acest fel, ci se platesc cu pocainta si cu Spovedania.
-Daca inainte de a cunoaste credinta am furat ceva si persoana traieste sau a murit, cum procedam?
Daca pagubasul traieste sa-i dea lui sub o forma oarecare, pe masura valorii lucrului furat, daca nu traieste sa-i dea familiei, daca nu are cui sa-l faca milostenie .
-Daca un om moare plin de pacate, nespovedit, nepregatit, si moare in ziua de Pasti, in Saptamana Luminata, merge in Rai ? Dar daca moare in Saptamana Patimilor, merge in iad?
Acestea sunt vorbe babesti si nu trebuie crezute. Numai Dumnezeu stie acestesa.
-ESTE CORECTA ADMINISTRAREA SFINTEI IMPARTASANII LA PERSOANELE INCONSTIENTE?
Primirea Sfintei Impartasanii este strans legata de Spovedanie chiar si pe patul mortii. Cel care e inconstient nu mai poate face aceasta. De asemenea este legata si de vointa persoanei respective. Impartasania pe patul de moarte nu se refuza niciodata, cu conditia insa ca muribundul sa o ceara. Chiar daca a cerut Impartasania inainte de a fi inconstient, nu poate fi impartasit un muribund, deoarece devenind inconstient nu poate marturisi pacatele. Preotul trebuie sa fie cu luare-aminte la impartasirea muribunzilor inconstienti, pentru a nu comite chiar un sacrilegiu. Cel inconstient este ca si mort, iar canonul 83 al sinodului 6 Trulan spune: "Nimeni sa nu dea Euharistia trupurilor moarte, caci scris este: ( Matei 26 ; 26 ), insa trupurile mortilor nu pot sa ia, nici sa manance". Apoi Taina nu lucreaza de la sine si nu produce efecte fara voinata si efortul celui care o primeste. Chiar daca muribundul a fost unul din bunii credinciosi, dar este inconstient, nu se cade sa-i administram Sfanta Impartasanie, pentru ca vointa lipseste. Poate ca de la ultima Spovedanie, respectivul crestin a savarsit pacate pe care nici preotul, nici membrii familiei nu le stiu si nici cel in cauza nu le poate spune. Si, chiar de le-ar sti, marturisirea pacatelor si primirea Sfintei Euharistii nu se face prin intermediari, ci este un act de vointa si raspundere personala.
Membrii familiei trebuie in acest caz mustrati pentru lipsa de grija fata de cel in cauza si pentru neglijarea celor sfinte. Impartasirea nu trebuie lasata niciodata in ultima clipa a vietii. Ea nu trebuie sa se dea niciodata spre moarte, ci spre viata.
-SE POATE CUNOASTE EVOLUTIA STARII MURIBUNDULUI DUPA FELUL CUM "CADE" SFANTA IMPARTASANIE?
Se spune adesea ca, daca Impartasania sta pe varful linguritei, cel in cauza nu mai are mult de trait, iar daca sta spre coada linguritei va mai trai. Asemenea si daca Impartasania pluteste, cel in cauza va trai, iar daca se lasa la fundul linguritei, va muri.
Aceste interpretari nu au absolut nici un temei, ci sunt influente provenite din vrajitorie. Se stie ca Impartasania pentru bolnavi se pregateste o data pe an, in Joia Patimilor, la Sfanta Liturghie, si apoi se sfarama si se usuca marti in Saptamana Luminata. Cand se impartasesc bolnavii, se pun cateva faramituri intr-o lingurita, peste care se toarna vin, agheasma sau apa curata pentru a putea fi inghitita. Daca Impartasania va fi tinuta mai mult timp sau faramiturile vor fi mai mari, ele vor cadea la fundul linguritei. Daca dimpotriva vor fi mai mici sau se vor administra repede, vor pluti. De asemenea daca se toarna vin cu sticla in lingurita, faramiturile de Sfanta Impartasanie vor fi impinse in functie de locul de pe lingurita in care se tine sticla. Sau daca faramiturile sunt adaugate in lingurita dupa ce s-a turnat vinul, atunci vor sta in locul in care au fost puse. Aceste interpretari sunt rodul imaginatiei si sunt foarte amagitoare, Dumnezeu fiind „Stapanul vietii si al mortii" si doar El stiind clipa si ceasul mortii. Deci nu se cuvine sa facem ghicitorie cu Sfanta Impartasanie.
-ESTE CORECT SA NE IMPARTASIM PENTRU CEI MORTI NEIMPARTASITI?
Din punct de vedere liturgic, aceasta practica este o inovatie, caci nu este mentionata in nici o carte de cult. Din punct de vedere dogmatic, respectam principiul conform caruia Sfintele Taine se administreaza doar persoanelor vii. Simpla rostire a numelui celor decedati nu inseamna si impartasirea lor, sufletele lor imateriale neputandu-se impartasi cu ceva material, asa cum este Sfanta Euharistie.
Mai exista obiceiul ca, pe langa rostirea numelui celor morti, persoana care se impartaseste vine cu una sau mai multe lumanari in plus la impartasire sau chiar roaga pe preot sa rosteasca si numele celor decedati.
Obiceiul este neintemeiat, asa cum am amintit mai sus si din cauza lipsei vointei persoanei, si din cauza lipsei Spovedaniei. Apoi, cei care au murit nespovediti sunt in mare majoritate persoane care au fost certate cu Biserica. A considera ca putem lua Impartasania pentru persoane care n-au facut pocainta si nicicum n-o mai pot face, nu inseamna decat sa desconsideram Sfanta Taina a Spovedaniei. Ceea ce putem face pentru cei raposati este doar rugaciunea si milostenia, concretizate in slujbele pentru morti si "datul de pomana".
-CE IMPORTANTA ARE ROSTIREA DE CATRE PREOT, LA POMENIREA UNUI MORT, A CUVINTELOR "NESPOVEDIT, NEIMPARTASIT SI FARA LUMINA"?
Se mai folosesc si expresii ca "nepregatit", "negrijit" sau "fara lumina".
In Ardeal, acest obicei nu exista decat extrem de rar. Eram in anul 1994 la schitul Posaga din judetul Alba. Un crestin scria toate pomelnicele oamenilor. Cand i-am dictat nume de morti la care am adaugat, nestiutor fiind pe atunci, si aceste expresii, s-a oprit si ma privea mirat, apoi a explicat ca n-a mai auzit asa ceva.
La pomenirea raposatilor insa nu conteaza aceste adaosuri, ci rugaciunea pentru ei si milostenia. Dumnezeu ii stie ca au murit nepregatiti si nu este necesar sa-L mai avertizam inca o data asupra acestui fapt.
-Dacă ţi-a murit cineva, în primele 3 zile este păcat să mergi la cimitir.
Pe cei dragi îi vizitezi cât mai des. Mergând zilnic la mormânt, îţi vei arăta iubirea faţă de cel plecat din sânul familiei. Când spunea Iisus să lase morţii să-şi îngroape morţii, se referea la starea sufletească a acelora.
-Cel care moare duminica este iertat, pentru că ziua de duminică este sfântă.
Nu timpul când moare omul contează, ci cât de pregătit este pentru întâlnirea cu Hristos, adică, să fie spovedit şi împărtăşit. Dreptul poate muri oricând, căci va ajunge în rai, iar cel păcătos în iad, chiar dacă moare în ziua de Paşti.
-După săptămâna luminată, urmează chipurile săptămâna neagră în care nu se fac parastase.
Culoarea neagră, la noi, este asociată cu necazul şi patima. Săptămâna neagră e săptămâna patimilor. Atunci, nu rugăciunile pentru cei morţi sunt interzise, ci distracţiile şi petrecerile.
-Trebuie pusa lână în tron sub cel mort ca să se încurce sufletul şi să nu se facă strigoi. Să se pună 4 fuse în cele 4 colţuri ale coşciugului ca să nu se facă mortul strigoi. Trebuie măsurat sau legat sub formă de cruce sicriul sau corpul mortului cu o sfoara iar sfoara îngropata sub pragul casei. Mortul trebuie păzit să nu treacă pisica peste el sau pe sub el, că se face strigoi.
Am citit Sf. Scriptură de mai multe ori şi multe alte cărţi şi nu am găsit nimic scris despre strigoi. Sunt multe poveşti cu astfel de personaje, dar rămân poveşti şi nu se vor adeveri niciodată, aşa cum nici zmeii sau feţii frumoşi cu stea în frunte nu au fost văzuţi de nimeni: "Iar de basmele cele lumeşti şi băbeşti, fereşte-te şi deprinde-te cu dreapta credinţă" (1 Timotei 4;7).
-Să nu primeşti pomană de la femeia care n-a născut copii.
Naşterea de prunci este un dar de la Dumnezeu. Ca şi în cazul postului, cum spunea Sf. Ap. Pavel "cel ce mănâncă să nu-l osândească pe cel ce nu mănâncă, iar cel ce nu mănâncă să nu-l defăimeze pe cel ce mănâncă", primiţi de la oricine căci şi darurile voastre vor fi primite!
-Să nu atingi mortul cu mâna stângă. Dar cu mâna dreaptă avem voie să-l atingem?
-După ce te întorci de la înmormântare te speli pe mâini şi arunci de trei ori cu apa peste umăr, în spate.
Este foarte bine să te speli când vii de la orice lucrare, chiar şi de la mort, dar nu are rost să arunci apă înapoi peste umăr, că în mod sigur mortul a fost acoperit cu pământ şi nu vine după tine, iar dacă e să vină moartea n-o poţi alunga cu câteva picături de apă.
-Dacă ţii lumânarea cuiva care moare, cad păcatele lui asupra ta.
Lumânarea este semnul jertfei. O lumânare bine lucrată nu scoate fum, nu picură ceară, ci se transformă toată în lumină. Lumina este forma superioară de existenţă a materiei. De aceea Dumnezeu a făcut mai întâi lumina. Ţinând lumânarea cuiva este ca şi cum I-ai călăuzi. Aşa îl călăuzeşti la Sf. Botez spre viaţa în Hristos, la Cununie spre o viaţă de familie binecuvântată de Dumnezeu şi la înmormântare spre împărăţia cerurilor. Pe vremea Sfântul Apostol Pavel unii se botezau pentru cei morţi. Asta nu înseamnă că le luau ei păcatele.
-Să se pună o cruce acolo unde a murit un om în afara locuinţei (în câmp, pe marginea şoselei, pe marginea apei).
În toate timpurile şi în toate credinţele a existat convingerea ca este viaţă după moarte (nemurirea sufletului). De aceea locurile unde erau depuse trupurile moarte se marcau printr-un semn. Faraonii şi-au înălţat încă din viaţa piramide, necreştinii puneau la căpătâi cate o piatră mai mare, iar creştinii au pus "Semnul Fiului Omului", adică crucea. Acest semn sfânt se pune la mormânt pentru a atrage atenţia oamenilor sa nu profaneze acel loc, să nu împrăştie osemintele care se vor ridica din morminte la porunca lui Dumnezeu: "Domnul însă mi-a zis: prooroceşte asupra oaselor acestora şi le zi: oase uscate ascultaţi cuvântul Domnului! Voi pune pe voi vine şi carne va creşte pe voi; vă voi acoperi cu piele, voi face să intre în voi duh şi veţi învia şi veţi şti că Eu sunt Domnul" (Iezechel 37;4-6).
Însă crucea pusă acolo unde a ieşit sufletul nu are nici un rost pentru ca acolo nu a rămas nimic: trupul a fost dus la cimitir şi pus într-un mormânt, iar sufletul a fost luat de îngeri şi dus la cer în faţa Dreptului Judecător. Crucea este un semn creştinesc. Ea nu-l mântuieşte pe cel care o are şi nici nu-l osândeşte pe cei ce nu o are.
-Dacă unul dintre soţi a murit şi s-au blestemat între ei trebuie dezlegaţi prin rugăciuni şi în acelaşi timp trebuie trecut un cal alb peste mormântul celui decedat.
În cărţile de slujbă (Molitfelnic şi Agheasmatar) există rugăciuni de dezlegare de blesteme, dar ele nu sunt condiţionate de prezenţa vreunui animal. Şi apoi ce s-ar face laponii şi eschimoşii care nu au cai?
-Dacă moare un copil, când îl scot din casă, părinţii trebuie să tragă înapoi de sicriu şi să zică: Noi nu te lăsăm pe tine să pleci; tu lasă-ne pe noi să nu ne iei cu tine!
Cei îndureraţi de pierderea celor dragi, trag de coşciug nu pentru ca le este frica să nu moară şi ei, ci din părere de rău că pierd o fiinţă mult iubită. Chiar dacă zic ceva sau nu zic, cel mort nu poate hotărî nimic, fiindcă Stăpânul morţii şi al vieţii este Dumnezeu.
-Dacă moare un copil până la vârsta de 7 ani să nu-i dai lumânări sa le ducă morţilor tăi pentru că el nu ştie cum să le dea.
În primul rând oamenii ar trebui să ştie ca mortul nu duce lumânările noastre morţilor noştri pe numele cărora le-am aprins, ci aceştia primesc de la Dumnezeu mângâiere.
-Dacă a murit fără lumânare să nu-i faci pomană decât sâmbăta.
Unde scrie aşa ceva? Acesta este tot o "teologie băbească" fără nici un temei în Biblie sau în Sfânta Tradiţie. În general pomenile se fac sâmbăta pentru că atunci Domnul Iisus Hristos a fost în mormânt cu trupul. De multe ori auzim spunându-se despre cineva care a murit: "Maică, a murit cu lumânarea aprinsă, ¬a plecat cu lumina, s-a mântuit." "Dar cum a murit maică: spovedit, împărtăşit?" ,,O, nu maică! Cât m-am rugat eu de el şi n-a vrut în ruptul capului să se spovedească şi să se împărtăşească, ca nu-i suferea pe popi". "Dar la Biserica a fost Duminica? N-a călcat ăsta pragul Bisericii decât la Botez, la Cununie şi acum, la moarte pentru ultima data". "Dar păcate a făcut în viaţă?". "Maică, şapte hotare umbla; i-au plăcut mult beţia şi femeile". lată, oamenii trebuie să ştie că este bineplăcut să aprindem lumânarea. Dar lumânarea este doar UN SIMBOL (al luminii dumnezeieşti) şi O JERTFĂ (fiindcă dai nişte bani pe ea). Dacă are lumânare când moare nu neapărat se mântuieşte, iar dacă moare fără lumânare nu neapărat se osândeşte (mai ales dacă a avut o viata aleasă, creştinească).
Ziua în care se face pomana nu are nici cea mai mica importanţă. Pomana trebuie făcută după puterea materiala şi din tot sufletul.
-La mort să te duci neaparat cu două lumânări, una pentru mort şi una pentru înger.
Lumânarea simbolizează lumina adevărului şi a sfinţeniei, care este Dumnezeu, şi ne arată cum trebuie să fie viaţa oricărui creştin. Lumânarea poate avea şi alte semnificaţii. Atunci când se aprinde la citirea Sfintei Evanghelii simbolizează lumina adevărului care a străbătut întunericul necredinţei. La Botez se aprinde pentru luminarea sufletului celui botezat care vine de la întuneric la lumină, făcându-se fiu al luminii lui Hristos. La cununie cele doua lumânări pe care le ţin naşii simbolizează pe cei doi Sfinţi Arhangheli, Mihail şi Gavriil. La moarte, lumânarea simbolizează lumina pe care dorim să o aibă pe calea veşniciei. Mortului să-i ducem o lumânare dar îngerului nu, fiindcă el nu are nici un păcat (dacă ar avea păcat ar fi diavol).
-Niciodată seara şi în ziua de luni sa nu dai nimic din casă că nu mai ai spor toata săptămâna. Să nu dai bani sau sa nu împrumuţi pe cineva cu bani în ziua de luni.
Oare, aşa să fie? Unde scrie că nu trebuie să facem fapte bune lunea? Zgârcenia este un păcat care îi stăpâneşte pe mulţi şi atunci au găsit diverse justificări: să nu dai niciodată din casa seara, nici în zi de sărbătoare, nici lunea ca-ţi merge rău toata săptămâna, nici marţea ca sunt trei ceasuri rele etc. Ori porunca lui Dumnezeu este aceasta: "Celui ce cere de la tine, dă-i; şi de la cel ce voieşte să se împrumute de la tine, nu întoarce faţa ta" (Matei 5;24); "împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casa ta pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Daca dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât, lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei" (Isaia 58;7-10). Să nu uităm că: MAI MARE FERICIRE ESTE A DA DECÂT A LUA
-De câte ori trebuie să se tragă clopotele daca avem un mort bărbat sau daca avem mort o femeie?
Nu este scris nimic în cărţi la rânduiala slujbei Înmormântării referitor la de cate ori să se tragă clopotul la morţi, sau să se diferenţieze bătăile clopotului în funcţie de sexul mortului. Acestea sunt credinţe false.
-Putem face pomana de dulce in posturi sau in zilele de post?
Nu, nicidecum. Asa ceva nu se mai numeste pomana, ci chiar este pacat.
- Daca dam ceva de pomana, este obligatoriu sa facem cruce peste acel lucru sau acea mancare?
Nu este obligatoriu sa facem cruce deoarece milostenia noastra e primita si fara a fi insotita de anumite gesturi.
- Ce este ruperea unei cununi deasupra mortului?
Acest ritual are drept scop ruperea cununiei dintre soţ şi soţie, pentru ca cel rămas în viaţă să se poată căsători. Practica aceasta nu are nici un temei religios, dovedeşte lipsa de credinţă şi afectează direct învăţătura despre Taina Sf. Cununii.
- DE CE EXISTĂ TRUPURI CARE NU PUTREZESC?
Mai întâi trebuie să spunem că, trupurile care nu putrezesc pot fi de două feluri.
Există trupuri care nu numai că nu putrezesc, dar devin izvorâtoare de miresme şi chiar de mir; acestea sunt trupurile unor sfinţi care prin vieţuirea lor au fost cinstiţi de Dumnezeu. Astfel de trupuri creştinii le numesc sfinte moaşte, şi se cinstesc după cuviinţă.
Dar există şi trupuri care nu putrezesc din pricina fie a unor blesteme fie a unor păcate grele care au rămas nespovedite. Dacă se descoperă prin voie dumnezeiască astfel de cazuri, preoţii bisericii, fac slujbe de dezlegare pentru sufletul celui răposat.
- CE RITUALURI PĂGÂNEŞTI SE MAI PRACTICĂ LEGAT DE SLUJBA ÎNMORMÂNTĂRII?
- Păzirea ca mortul să nu se facă strigoi -- prin împungerea în inimă a unei ţepuşe şi/sau prin închiderea pisicilor din casă pe toată perioada cât stă mortul în casă.
- Ruperea legăturilor de la picioarele mortului -- pentru ca acesta să poată păşi pe lumea cealaltă.
- Conducerea pe ultimul drum cu fanfară şi orchestră -- pentru a crea o atmosferă pompoasă şi fastuoasă.
- Punerea diferitelor obiecte in buzunarul mortului (ac, aţă, bani etc) -- pentru ca să aibă pe lumea cealaltă.
- Trecerea cocoşului şi a găinii peste groapă -- pentru izgonirea duhurilor rele.
- Îngroparea morţilor in cavouri -- pentru a face din locul lor de veci o adevărată capodoperă.
- Ducerea la altar a unui cocoş alb -- ca jertfă pentru cei ce mor neîmpărtăşiţi.
- Pregătirea praznicului în zile de post cu mâncare de frupt -- zicând că mortul nu mai posteşte.
Toate aceste practici enumerate mai sus reprezintă abateri grave de la credinţa ortodoxă şi trebuiesc înlăturate pentru că denaturează învăţătura de credinţă a Sfintei noastre Biserici.
- ESTE CORECTĂ EXPRIMAREA "A TRECUT ÎN NEFIINŢĂ"?
Această exprimare nu este corectă deoarece cuvântul nefiinţă este echivalent cu ideea de inexistenţă, neant. Noi ştim că sufletul omului este scânteie dumnezeiască care nu moare niciodată.
- CARE POMENI SUNT PRIMITE ÎNAINTEA LUI DUMNEZEU?
Nu sunt primite pomenirile celor care trăiesc în păcate grave, celor certaţi, şi celor care fac pomana din bani furaţi.
- DE CE SECTARII SPUN CA NOI NU MAI PUTEM ŞI NU MAI SUNTEM DATORI SĂ NE RUGĂM PENTRU CEI ADORMITI?
Într-adevăr, sectarii exclud posibilitatea intervenţiei celor vii pentru cei morţi, spunând că Dumnezeu va judeca pe fiecare în parte, invocând textul din 2 Corinteni 5,10 "Pentru că toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată a Lui Hristos, ca să ia fiecare după cele ce a făcut prin trup, ori bine ori rău." Că Dumnezeu va răsplăti fiecăruia după faptele lui este foarte adevărat, dar că posibilitatea de a ne ruga pentru cei morţi este exclusă nu poate fi adevărat. Cum putem argumenta acest lucru?
Noi vedem că în Sfânta Scriptură se pune mare preţ pe rugăciunea unora pentru alţii: "Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceţi cereri, rugăciuni, mijlociri, mulţumiri, pentru toţi oamenii;"(1 Timotei 2,1) iar la Iacov 5,16 se spune: "Mărturisiţi-vă deci unuia altuia păcatele şi vă rugaţi unul pentru altul, ca să vă vindecaţi că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului. "
Deci, dacă rugăciunile noastre folosesc celor vii, cum dar să nu folosească şi celor morţi de vreme ce sufletele lor trăiesc?
- ÎN VECHIUL TESTAMENT SE FOLOSEAU RUGĂCIUNILE DE MIJLOCIRE PENTRU CEI ADORMIŢI?
Da, şi în Vechiul Testament avem mărturii de rugăciune pentru cei adormiţi. Astfel, la Macabei cartea a doua "Drept aceea sfânt şi cucernic gând a fost, că a adus jertfă de curăţie pentru cei morţi, ca să se slobozească de păcat." (2 Macabei 42-46), iar Proorocul Baruh spune: "Doamne Atotţiitorule, Dumnezeul lui Israel, auzi rugăciunea celor ce au murit."(3, 4-5).

sursa: http://ortodoxia.md/piedici-in-calea-mintuirii/1340-superstitii-si-credinte-false-qbabismeq-conceptii-care-au-doar-aparent-legatura-cu-credinta-practici-inventate-si-qteologie-babeascaq-partea-v-
[b]
Didina Sava
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 4282
Varsta : 58
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

https://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească" Empty PREJUDECATI,SUPERSTITII...

Mesaj  anton paraschiva Vin Iun 03, 2011 9:42 am

anton paraschiva
anton paraschiva

Numarul mesajelor : 16
Varsta : 71
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 08/06/2009

http://www.ganoexcel.com.ro/2451

Sus In jos

Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească" Empty Re: Superstiţii şi credinţe false, "babisme", concepţii care au doar aparent legătură cu credinţa, practici inventate şi "teologie băbească"

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum