Ultimele subiecte
» „Flori de piatră-Bijoux" albumul II-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Ieri la 5:31 am Scris de Didina Sava

» Mihaela Moşneanu
Vin Feb 23, 2018 8:30 am Scris de Mihaela Moşneanu

» Decorațiuni din fetru
Mier Dec 27, 2017 3:19 am Scris de Didina Sava

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul I-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Lun Mar 13, 2017 5:15 am Scris de Didina Sava

» Heraclidul Alb roman semi-SF
Lun Iul 11, 2016 1:43 pm Scris de Varganici Costica

» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Sam Mar 19, 2016 2:03 am Scris de tyk

» Gustări şi aperitive
Lun Feb 01, 2016 8:59 am Scris de Didina Sava

» Dorina Neculce
Sam Mar 14, 2015 3:42 pm Scris de Dorina Ciocan

» Mihai LEONTE poetul armoniei si al optimismului...
Dum Noi 30, 2014 11:46 am Scris de Mihai LEONTE

Facebook





Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Site-uri preferate
Retete culinare
Reţele de socializare
Parteneri
forum gratuit

Emilia Pavel-60 de ani de etnografie şi 86 de ani de viaţă

In jos

Emilia Pavel-60 de ani de etnografie şi 86 de ani de viaţă

Mesaj  Didina Sava la data de Sam Apr 16, 2011 4:22 am


Emilia Pavel



Aurica Ichim-Conservator sef la Muzeul Unirii din Iasi-gazda evenimentului

Lăcrămioara Stratulat(Director general Complexul Muzeal National "Moldova") -Iasi şi Aurica Ichim

Grigore Elisei si Emilia Pavel



Aurica Ichim ,Mihaela Grajdeanu,Rodica Rodean si Marioara Visan


Emilia Pavel si Vasile Munteanu(directorul Directiei pt. Cultura si Patrimoniu)


Rodica Rodean,Emilia Pavel si Mihaela Grajdeanu




Emilia Pavel si Mihaela Grajdeanu,Didina Sava


Rodica Rodean, Grigore Elisei, Emilia Pavel, Maria Hatmanu, Aurica Ichim, Dan Hatmanu

Academicianul Valeriu Cotea ,Emilia Pavel si Didina Sava

Steliana Baltuta(Botosani),Lacramiora Stratulat,Teodosia Rotaru (Bacau),Emilia Pavel,Victor Munteanu

profesorul Ion Agrigoroaie,Aurica Ichim si Rodica Rodean


Valeriu Cotea,Grigore Elisei,Emilia Pavel,familia Maria si Dan Hatmanu



Nicolina Petrov, Mărioara Vişan,Mihaela Grăjdeanu,Didina Sava,Verona Corvin


Emilia Pavel şi Mihaela Grăjdeanu



Emilia Pavel şi Cornelia Apetroaie



Academicianul Valeriu Cotea si Emilia Pavel




Emilia Pavel si Victor Munteanu



Filomena si Daniel Corbu




Emilian Marcu si Constantin Chirila


Rodica Iftimie


Emilia Pavel şi domnul Grămada










Ultima editare efectuata de catre Didina Sava in Mar Apr 19, 2011 6:51 am, editata de 5 ori
avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3783
Varsta : 53
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Re: Emilia Pavel-60 de ani de etnografie şi 86 de ani de viaţă

Mesaj  Didina Sava la data de Sam Apr 16, 2011 7:10 am







avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3783
Varsta : 53
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Re: Emilia Pavel-60 de ani de etnografie şi 86 de ani de viaţă

Mesaj  Didina Sava la data de Sam Apr 16, 2011 7:17 am






avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3783
Varsta : 53
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Filmele de la manifestare

Mesaj  Didina Sava la data de Sam Apr 16, 2011 7:24 am


Emilia Pavel la 86 ani de viata de rasarit_de_zori

vorbeste Aurica Ichim-conservator sef la Muzeul Unirii Iasi si Victor Munteanu -Sef Muzeul etnografic al Moldovei


Emilia Pavel-60 de ani de etnografie-1 de rasarit_de_zori

Vorbeste Grigore Elisei-scriitor si jurnalist



Emilia Pavel-60 de etnografie-2 de rasarit_de_zori

Vorbeste academicianul Valeriu Cotea


Emilia Pavel-60 de ani de etnografie-3 de rasarit_de_zori

Vorbeste Maria Hatmanu


Emilia Pavel-60 de ani etnografie-4 de rasarit_de_zori

Vorbeste Daniel Corbu


Emilia Pavel-60 de ani etnografie-5 de rasarit_de_zori

Vorbeste:Teodosia Rotaru,Steliana Băltuţă,prof Ion Agrigoroaie


Emilia Pavel-60 de ani etnografie-6 de rasarit_de_zori

Vorbeste Rodica Iftimie si Vasile Munteanu



Emilia Pavel-60 de ani de etnografie-7 de rasarit_de_zori

Vorbeste Rodica Rodean si Aurica Ichim


Emilia Pavel-60 de ani etnografie de rasarit_de_zori

Vorbeste Lăcrămioara Stratulat



Emilia Pavel-60 de ani etnografie-9 de rasarit_de_zori


Ultima editare efectuata de catre Didina Sava in Sam Apr 16, 2011 9:48 am, editata de 1 ori
avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3783
Varsta : 53
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Mihaela Grăjdeanu

Mesaj  Didina Sava la data de Sam Apr 16, 2011 7:32 am

Canta Mihaela Grăjdeanu



Mihaela Grăjdeanu de rasarit_de_zori
avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3783
Varsta : 53
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Re: Emilia Pavel-60 de ani de etnografie şi 86 de ani de viaţă

Mesaj  Didina Sava la data de Sam Apr 16, 2011 10:28 am

Reputat etnograf şi etnolog, nume de referinţã în muzeologia româneascã, Emilia Pavel s-a nãscut în satul Popeşti, judeţul Iaşi, la 9 aprilie 1925. Dupã şcoala primarã, urmatã în satul natal, a continuat studiile la Şcoala Normală şi la Liceul de fete „Oltea Doamna”, absolvit în anul 1946, apoi la Facultatea de Istorie a Universitãţii „Al. I. Cuza”, finalizate cu Diploma de Stat, în iulie 1950.Din luna iulie 1951 a fost încadratã ca şef de secţie la Muzeul Etnografic al Moldovei, pe prima schemă de funcţionare care s-a aprobat muzeului
Prin planul de activitate al Muzeului, Emiliei Pavel i-a revenit sarcina de a constitui colecţia de port popular din Moldova, pe zone etnografice, colecţia de scoarţe şi ţesãturi ţãrãneşti din Moldova, ca şi obiceiurile populare, în special mãştile de Anul Nou. Astfel, a strãbãtut, la pas, indiferent de anotimp, toate zonele etnografice ale Moldovei, a discutat cu bãtrânii satelor, i-a convins sã doneze muzeului piese autentice de port popular, apoi a achiziţionat obiecte de mobilier ţãrãnesc, unelte pentru industria casnicã textilã, prese de ulei, teascuri de stors struguri, unelte agricole, grinzi de lemn din locuinţe, etc.
A contribuit la constituirea colecţiilor, la conservarea şi restaurarea pieselor, la etalarea, pe săli, a spectacolelor, participând la inaugurarea primului Muzeu Etnografic al Moldovei la Iaşi, la 16 februarie 1958.
A participat la sesiuni ştiinţifice şi simpozioane naţionale şi internaţionale, organizate de muzeele etnografice din ţară, de către institutele de profil ale Academiei Române, precum şi la Zilele Academice Ieşene, unde a prezentat rezultatele cercetărilor etnografice efectuate pe teren, în peste 100 de studii de specialitate, publicate în reviste, anuare, volume omagiale, etc
A luat numeroase premii naţionale şi internaţionale, a fost desemnată cetăţean de onoare a satului natal Popeşti (2004). Amintim:Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor categoria H desemnat de către preşedintele României (2004) , Medalia Mondială a Libertăţii acordată de către Institutul Biografic American (2006) , Diploma de excelenţă in cadrul Festivalului Folcloric Datini şi Obiceiuri de iarnă (2007),Medalia Jubiliara la aniversarea Centenarului Muzeului Astra Sibiu (2005), Numirea onorifică acordată de către Consiliul de publicaţie din cadrul Institutului Biografic American (2005)

“…doamna Emilia Pavel, cel mai de seamă etnograf din a doua jumătate a secolului trecut. Valoarea activităţii sale în cultura românească se va impune întotdeauna spiritului naţional. “
(Zoe Dumitrescu Buşulenga)

“ Emilia Pavel este o cercetătoare ştiinţifică reputată în domeniul artei ţărăneşti şi populare, ca şi al muzeologiei generale. “
(Romulus Vulcanescu)

“ Portul popular din zona Iaşi a costituit pentru mine o foarte agreabilă surpriză...Dvs, vă afirmaţi tot mai mult, spre marea mea bucurie, drept o pasionată etnografă, care şi-a găsit adevărata ei vocaţie.” ( Petre Caraman)

„Cu un temperament impetuos, o vocaţie autentică şi nesfârşite energii harice, Emilia Pavel a adunat o comoară patrimonială, reprezentativă, spectaculoasă, care v-a străluci în lume atâta timp cât va exista simţire românească.” (Daniel Corbu)

„ Emilia Pavel, etnograful despre care Iordan Datcu, unul dintre corifeii etnografiei, scrie că face parte din elita domeniului, distingându-se prin faptul că-şi întemeiază studiile şi judecăţile de valoare pe probe relevante, grăitoare, a rămas o viaţă cu satul în suflet.”

„Emilia Pavel şi-a dedicat întreaga viaţă, adăugând picătură cu picătură în patrimoniul cultural al ţării, monstre de port popular de rară valoare, fără de care am fi fost mai săraci sufleteşte.”
(Ion Bălteanu)
avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3783
Varsta : 53
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Re: Emilia Pavel-60 de ani de etnografie şi 86 de ani de viaţă

Mesaj  Vasilica Ilie la data de Sam Apr 16, 2011 11:01 am

La multi ani, doamna Emilia Pavel! Va doresc multa sanatate, bucurii, pace si lumina, sa fiti inconjurata de oameni buni, cu iubire in suflet si sa aveti aceeasi mina pe care o vad aici, in aceste fotografii si la 120 de ani!!!
avatar
Vasilica Ilie

Numarul mesajelor : 183
Varsta : 65
Localizare : Bucuresti
Data de inscriere : 03/06/2009

http://poezii.biz, netlog

Sus In jos

Cu satul în suflet

Mesaj  Didina Sava la data de Lun Mai 30, 2011 12:02 pm

Cu satul în suflet
Emilia Pavel, etnograful despre care Iordan Datcu, unul dintre corifeii etnografiei, scrie că face parte din elita domeniului, distingându-se prin faptul că-şi întemeiază studiile şi judecăţile de valoare pe probe relevante, grăitoare, a rămas o viaţă cu satul în suflet. De loc din Popeşti, Iaşi, Emilia Pavel, deşi s-a urbanizat şi cărturărit în capitala Moldovei, devenind muzeograf şi numărându-se printre întemeietorii Muzeului de Etnografie al Moldovei, a continuat să rezoneze cu toată fiinţa sa cu lumea satului. S-a întâmplat asta pentru că n-a pierdut rădăcinile. A păstrat vie legătura cu spiritualitatea ţărănească, cu universul rural, deoarece a simţit încă din copilărie că sintagma blagiană a veşniciei născute la sat nu-i doar o zicere măiastră, memorabilă, ci s-a ivit dintr-o realitate ce-a plăsmuit-o. Blaga n-a făcut decât să dea rostire poeticească unei substanţialităţi profunde şi genuine. Emilia Pavel a avut norocul să se scalde în aceste ape preacurate ale tradiţiei. Copilăria şi tinereţea s-au boltit sub semnele acestei mitologii, care i-a impregnat trăirea şi i-a marcat ireversibil codul genetic. A fost parcă sortită să se îndeletnicească cu studiul culturii populare. O respira prin toţi porii făpturii sale. Şansa i-a surâs şi s-a întâmplat fericit ca în anii ’50 ai veacului trecut să prindă viaţă un vis mai vechi, acela al creării unui muzeu etnografic la Iaşi. Intrarea sa în echipa care urma, la capătul unor cercetări laborioase, să strângă tezaurul încă bogat în comori de artă populară din satele Moldovei, s-a petrecut în modul cel mai natural cu putinţă. A bătut atunci Moldova în lung şi lat, a intrat în sute de case, a stat de vorbă cu multă lume şi s-a întors la Iaşi cu valori inestimabile, care, altfel, s-ar fi pierdut iremediabil. În acelaşi timp, a dobândit o mare cantitate de informaţie de la cei pe care i-a intervievat şi i-a fotografiat. Odată muzeul deschis, în paralel cu deplasările de teren ce şi-au urmat cursul într-un ritm de ceasornic, Emilia Pavel s-a consacrat reflecţiunii asupra ceea ce văzuse şi auzise. O meditaţie menită să integreze aceste tezaure în sistemul de valori ale culturii noastre populare. A înţeles dintr-o ochire că era o urgenţă, probele fiind tot mai ameninţate cu dispariţia odată cu modernizarea accelerată a societăţii. În 1969 a reuşit să orchestreze observaţiile sale într-un prim şi substanţial tom intitulat Portul popular din zona Iaşi. Era o cuprindere de adâncime a unui fragment dintr-un corpus mai amplu, cel al vestimentaţiei tradiţionale din Moldova, cu ramificaţiile ei de munte şi podiş. Un exerciţiu premergător sintezelor ce vor veni, prevestit de preocuparea statornică de a privi această arie folclorică într-un context regional şi chiar naţional. Într-o succesiune firească s-a înscris apoi un alt demers asemănător, referitor la un aspect spectacular şi spectaculos, cel al jocurilor cu măşti, cercetate într-un segment al întinsei şi policromei lor existenţe. A fost vorba de Jocuri cu măşti din zona Iaşi, carte apărută in 1971. Aceste studii, cu o mare bogăţie de argumente şi o armătură teoretică adecvată, au impus-o pe Emilia Pavel drept un specialist de marcă, un expert în arta populară românească, cum o cataloghează Iordan Datcu. Datorită acestei reputaţii a fost chemată să facă parte din grupul de cercetători al Academiei Române, condus de Romulus Vulcănescu, care a întreprins între 1967 şi 1971 investigaţii complexe, integrale, de cultură şi civilizaţie în zona în care urma să se construiască Hidrocentrala de la Porţile de Fier. Acest stagiu a fost premers de cel de la Bicaz din anii 1954-1959. De asemenea, Emilia Pavel a participat la alte numeroase cercetări de teren în diferite colţuri ale României, în Oltenia, Banat, Muntenia. Aceste şederi prelungi şi investigaţii meticuloase i-au prilejuit o cunoaştere a întregului şi i-au îngăduit perceperea mai nuanţată a particularului.
Astfel a fost în stare să dea treptat, treptat, măsura acestei capacităţi hermeneutice în cărţile pe care avea să le publice ulterior şi care au însemnat o abordare de sinteză a unor întinsuri ale creaţiei populare româneşti. Este ceea ce demonstrează convingător volumul Măşti populare moldoveneşti, apărut în 1975 şi Portul popular, 1976, ambele prefaţate de Romulus Vulcănescu. De aici s-a trecut la viziuni mai largi, la încercări atotcuprinzătoare. În această direcţie se înscrie Scoarţe şi ţesături populare, 1989, cu un cuvânt înainte tot de Romulus Vulcănescu şi cele două ediţii de Studii de etnologie românească, din 1990 şi 2006, ultima cu o predoslovie semnată de Zoe Dumitrescu Buşulenga. Aceste contribuţii, dincolo de materialul documentar bogat şi de mare preţ, au revelat fineţea analizei şi ştiinţa surprinderii caracterului de generalitate al elementului particular. Emilia Pavel nu s-a cantonat doar în înregistrarea faptică a componentelor culturii populare întâlnite în neobositele ei expediţii, ci s-a lansat cu pricepere şi fler în decriptarea tâlcurilor mai ascunse, cărora a încercat şi a reuşit să le stabilească fiinţarea şi rosturile în câmpul spiritualităţii rurale.
Acest efort îşi dă măsura deplină în cartea ce-i încunună activitatea de spornic şi dăruit etnograf. Valori etnografice româneşti în imagini, apărută la Editura Princeps Edit în 2009, tipăritură bogat ilustrată, un veritabil album de artă. E vorba de o cunună şi o operă sumă. Aici sunt aşezate într-o adevărată frescă toate fragmentele din abordările sectoriale de până acum. Şuviţele se împletesc, firele ca de pâraie se varsă într-o albie mai de mai mare deschidere. Priveliştea e cea a satului cu părţile lui de arhitectură, vestimentaţie, decoraţiuni, ţesături, jocuri. Este matricea păstrătoare, cum afirmă Emilia Pavel, a sufletului original al etnicităţii noastre. Din aglutinarea de detalii, unele din păcate repetitive, descrise cu o admirabilă acribie, arta populară românească se conturează într-o vedere convingătoare şi ni se luminează în toată splendoarea originalităţii sale. Descrierile amănunţite, având ca suport cercetarea riguroasă a pieselor şi spusele creatorilor sau depozitarilor, reliefează multiplele, aproape nesfârşitele, forme de expresie ale simţirii româneşti, ale duhului nostru, ce se revendică a fi unice. Pledoaria Emiliei Pavel, susţinută în special cu exemple din Moldova, dar însoţite şi de dovezi fotografice şi din restul României şi de peste Prut, priveşte un climat ce înglobează diversitatea, fiind totodată, un de nepreţuit constituent al spiritualităţii universale. Când s-a dedicat slujirii ca la altar a etnografiei româneşti,Emilia Pavel a păşit în acest domeniu fascinant cu sentimentul unei trăiri intense, vii, similară, potrivit zisei lui Henri Focillon, cu starea de spirit a artei populare de la noi, care după remarca francezului, nu era o relicvă, ci trăire. Studierea acestui fenomen a fost în cazul Emiliei Pavel o ardenţă, o asumare mistuitoare. Arta noastră populară, în ciuda constatărilor optimiste ale lui Focillon, a ajuns a fi o relicvă. Una însă care dăinuie şi prin lucrarea cercetătorilor de felul Emiliei Pavel. Aceasta s-a grijit de păstrarea pentru eternitate a dovezilor strânse în ani şi ani şi puse cu devoţiune în valoare.
Valori etnografice româneşti dă dimensiunea străduinţelor săvârşite statornic, fără surle şi tobe, dar cu iubire contopitoare. Calitatea tipăriturii, superbele ilustraţii color, conferă acestei cărţi a cărţilor Emiliei Pavel, cum îndreptăţit subliniază Iordan Datcu, prefaţatorul ediţiei, atributele unei opere bibliofile. Un merit indiscutabil revine Editurii Princeps Edit, preocupată de tipărirea unor opere fundamentale, de care cultura noastră are atâta nevoie. Valori etnografice româneşti în imagini face parte dintr-o astfel de serie.

martie 2010-Grigore ILISEI
sursa:
http://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/dacia089_13.php
avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3783
Varsta : 53
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Re: Emilia Pavel-60 de ani de etnografie şi 86 de ani de viaţă

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum