Ultimele subiecte
» „Flori de piatră-Bijoux" albumul II-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Cernăuţi sau Mica Vienă Icon_minitimeDum Iul 14, 2019 6:19 pm Scris de Didina Sava

» Mihaela Moşneanu
Cernăuţi sau Mica Vienă Icon_minitimeVin Feb 23, 2018 6:30 pm Scris de Mihaela Moşneanu

» Decorațiuni din fetru
Cernăuţi sau Mica Vienă Icon_minitimeMier Dec 27, 2017 1:19 pm Scris de Didina Sava

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul I-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Cernăuţi sau Mica Vienă Icon_minitimeLun Mar 13, 2017 3:15 pm Scris de Didina Sava

» Heraclidul Alb roman semi-SF
Cernăuţi sau Mica Vienă Icon_minitimeMar Iul 12, 2016 12:43 am Scris de Varganici Costica

» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Cernăuţi sau Mica Vienă Icon_minitimeSam Mar 19, 2016 12:03 pm Scris de tyk

» Gustări şi aperitive
Cernăuţi sau Mica Vienă Icon_minitimeLun Feb 01, 2016 6:59 pm Scris de Didina Sava

» Dorina Neculce
Cernăuţi sau Mica Vienă Icon_minitimeDum Mar 15, 2015 1:42 am Scris de Dorina Ciocan

» Mihai LEONTE poetul armoniei si al optimismului...
Cernăuţi sau Mica Vienă Icon_minitimeDum Noi 30, 2014 9:46 pm Scris de Mihai LEONTE

Facebook- Flori De Piatră Bijoux
https://www.facebook.com/floridepiatrabijoux/
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Site-uri preferate
Retete culinare
Reţele de socializare
Parteneri
forum gratuit

Cernăuţi sau Mica Vienă

In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Cernăuţi sau Mica Vienă

Mesaj  Didina Sava la data de Lun Noi 22, 2010 9:16 am

Cernăuţi este un vechi oraş românesc . Cernautiul este atestat pentru prima data, impreuna cu orasul Iasi, printr-un hrisov emis de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun la 8 octombrie 1408, prin care domnitorul acorda un privilegiu comercial negutatorilor din Liov, document care se gaseste – ca atitea altele – la Muzeul de Stat de Istorie din Moscova (1).
Dupa ce a fost staroste de Cernauti (1619 – 1621), Miron Barnovschi obtine dregatoria de pircalab de Hotin (1621 – 1622), inainte de a prelua domnia Moldovei (1626 – 1629).
Cernautiul facea parte din Moldova de 415 ani (1359 – 1774) aflat astăzi sub administratie ucraineană (după invadarea Bucovinei de nord de către trupele sovietice, orasul Cernăuţi a fost atribuit Ucrainei). Poreclit si "Mica Vienă", Cernăuţiul e un loc modern plin de fumuseţi naturale şi arhitectură de influenta austriaca ,multe monumente sculptate, parcuri verzi şi pieţe primitoare. Râul Prut trece prin oraş.
Atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), negustorilor din Lemberg (azi Lvov), începând cu 1775, orașul a făcut parte din Imperiul Habsburgic.
Regiunea istorică Bucovina (germ. Buchenland, "ţara de fagi"), devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austro-Ungar, cuprinde un teritoriu acoperind astăzi zona adiacentă oraşelor Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Siret şi Vicovu de Sus din România, precum şi Cernăuţi şi Storojineţ din Ucraina.

Nordul Bucovinei face astăzi parte din regiunea Cernăuţi din Ucraina. Locuit de români din cele mai vechi timpuri, teritoriul Bucovinei a făcut parte din voievodatul Moldovei, fiind apoi anexat de Austria în 1775. Devine Ducatul Bucovinei în 1849, unindu-se ulterior cu celelalte provincii româneşti în România Mare la 15 / 28 noiembrie 1918, pentru ca, după cel de-al doilea război mondial, partea sa de nord să fie ocupată de U.R.S.S., ajungând, după destrămarea acesteia, parte a Ucrainei (regiunea Cernăuţi).

Pînă în 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind înainte o parte din Ţara de Sus a Ţării Moldovei. Ca realitate istorică şi ca nume de teritoriu, Bucovina începe să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic, dăinuind vreme de 144 ani, între 1774 şi 1918.

Odată cu debutul administrării habsburgice, denumirea de Bucovina este adoptată oficial. Totuşi, numele nu se impune decât treptat, o vreme continuându-se şi utilizarea în paralel a unor denumiri mai vechi: Ţara de Sus/Ţara Moldovei, Plonina, Cordon/Cordun şi Arboroasa. (Acest ultim apelativ este reafirmat de un grup de studenţi români de la Cernăuţi (Ciprian Porumbescu, Zaharia Voronca, Constantin Andreevici Morariu), care au înfiinţat societatea cu acelaşi nume în 1875).

Recensământul din 1776 a reliefat faptul că Bucovina era slab populată, numărul de locuitori fiind de ca. 70.000, dintre care 85,33% români, 10,66% slavi şi 4% alţii. În 1918 a devenit una din regiunile dezvoltate ale Regatului Român. Până în anii 1940, în Bucovina trăiau membri ai multor etnii: germani, evrei, armeni, lipoveni, huţuli, polonezi etc., convieţuind într-o recunoscută armonie cu populaţia majoritar românească.

Statutul de autonomie în imperiu

Din punct de vedere politic, până în 1848, bucovinenii aveau doar 8 reprezentanţi din partea lor, deputaţi, în parlamentul de la Viena; aceştia aveau drepturi egale, participau la dezbateri, iar cuvântările celorlalţi parlamentari le erau traduse în limba română. La 13 februarie 1848, înaintând un memorandum Vienei, o delegaţie a bucovinenilor cere mai multă autonomie prin unirea sub coroana Austriei şi crearea unui ducat românesc, iar "împăratul să poată purta şi titlul de mare duce al românilor". Astfel, la 4 martie 1849, ei obţin un statut de autonomie a Bucovinei în Imperiul Austriac, la titlurile imperiale ale împăratului Franz Josef adăugându-se şi acela de mare duce al Bucovinei.

Este creată Dieta ducatului Bucovinei, care se întruneşte pentru prima oară la 6 aprilie 1861. În cadrul acestei instituţii erau reprezentate toate minorităţile, iar românii deţineau majoritatea. Preşedintele dietei, Eudoxiu Hurmuzachi, devine astfel mareşal al Bucovinei.

Prin rezoluţia imperială din 26 august 1861, Bucovina primeşte dreptul de a avea drapel propriu (culorile erau albastru şi roşu, dispuse vertical, având la mijloc stema Bucovinei), stemă (reprezentând capul de bour), precum şi toate drepturile adiacente statutului de Ducat al Imperiului Austriac.

Unirea cu România

După prăbuşirea monarhiei austro-ungare, Consiliul Naţional al Bucovinei, întrunit la 28 noiembrie 1918, hotărăşte în majoritate unirea cu România. Voturile majoritare au venit din partea românilor, germanilor, evreilor şi polonezilor, iar cele împotrivă, doar din partea minorităţii ucrainiene. Trupele române intră în teritoriu, consfinţind actul şi zădărnicind manevrele militare ale Galiţiei ucrainiene. Unirea Bucovinei cu România este astfel recunoscută oficial, în 1919, prin tratatul de la Saint Germain.În iunie 1940, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietică. În 1941, forţele române, aliate la Axă, recuceresc nordul Bucovinei. Acesta este reocupat însă de Armata Roşie în anul 1944, rămânând până astăzi în componenţa Ucrainei. Legătura dintre nordul Bucovinei, acum ucrainian, şi sudul său, rămas în componenţa României, se pierde treptat, din pricina reorientării demografice prin infuzia populaţiei slavofone, a scăderii populaţiei româneşti, rămasă doar în câteva zone compacte şi, în general, a vicisitudinilor istoriei de care acest teritoriu a avut parte.

Istorie

În evul mediu timpuriu, pe partea opusă a Prutului faţă de actualul oraş a existat un mic castel Ţeţina, distrus de tătari. Aparent, locuitorii rămaşi în viaţă au decis reconstruirea localităţii pe partea sudică a râului, considerată mai uşor de apărat. Atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), negustorilor din Lemberg (azi Lvov), începând cu 1775, oraşul a făcut parte din Imperiul Habsburgic. La recensământul din acel an au fost numărate în oraş 338 de familii. Autorităţile imperiale au colonizat la Cernăuţi populaţie de limbă germană, atât germani, cât şi evrei. În anul 1849 Cernăuţiul a devenit capitala Ducatului Bucovina, instituit prin Constituţia Austriei din 4 martie 1849. Cei şase primari pe care i-a avut oraşul între 1864 şi 1914 au fost: un polonez, un armean, doi germani şi doi evrei. În anul 1875 a fost înfiinţată Universitatea Cernăuţi, o instituţie de învăţământ superior renumită în tot Imperiul Austro-Ungar. Când Austro-Ungaria s-a dezmembrat în 1918, Cernăuţiul a devenit parte a României. În iunie 1940 a fost ocupat de Armata Roşie a URSS, împreună cu nordul Bucovinei şi alocat Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. După destrămarea URSS, a devenit parte a Ucrainei.
Cea mai mare parte a populaţiei Cernăuţiului a fost transferată în restul Uniunii Sovietice imediat după instaurarea regimului comunist. În locul celor deportaţi, au fost aduşi etnici din toate republicile sovietice socialiste, care nu aveau nici o legătură cu oraşul Cernăuţi şi cu cultura sa.


Ultima editare efectuata de catre Didina Sava in Lun Noi 22, 2010 12:27 pm, editata de 1 ori
Didina Sava
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3950
Varsta : 54
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Imagini din Cernăuţi

Mesaj  Didina Sava la data de Lun Noi 22, 2010 9:41 am

Primaria orasului Cernăuţi
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau27
Inscrisul domnesc a lui Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432) cu privire la prima atestare documentara a existentei orasului Cernăuţi-1408 -2010= 602 ani de existenta

Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau28
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau29
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau25

Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau26
Didina Sava
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3950
Varsta : 54
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Re: Cernăuţi sau Mica Vienă

Mesaj  Didina Sava la data de Lun Noi 22, 2010 12:17 pm

Muzeul de arta

Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau30
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau31

Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau32
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau33
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau34
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau35
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau36
Teatru central din Cernauti

Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau38
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau39
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau43
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau44

Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau41
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau37
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau40

Monumentul din Cernăuți al eroilor (sovietici) căzuți în al doilea război mondial

Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau45
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau46

Catedrala Mitropolitana

Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau47

Placă instalată în cinstea domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun, pe timpul căruia Cernăuţiul este atestat pentru prima oară

Cernăuţi sau Mica Vienă Clip_224

Potrivit unei inscripţii din oraş, Cernăuţiul era pe vremuri măturat cu tufe de trandafiri, iar librării avea mai multe decât brutării

Cernăuţi sau Mica Vienă Clip16

Casa lui Aron Pumnul, unde a locuit o perioadă și Mihai Eminescu (strada Aron Pumnul nr. 19)
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau48

Bustul lui Mihai Eminescu in curtea casei lui Aron Pumnul

Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau49
Mormantul lui Aron Pumnul

Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau50
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau51


Didina Sava
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3950
Varsta : 54
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Universitatea din Cernauti

Mesaj  Didina Sava la data de Lun Noi 22, 2010 12:25 pm

In fostul Palat al Mitropoliei ortodoxe din Cernăuţi, functionează in prezent Universitatea din Cernăuţi.Printre cele mai frumoase edificii ale orasului , resedinta mitropolitilor Bucovinei, sfintita in 1882 si construita in stil mauro-bizantin, de catre arhitectul ceh Iosif Hlavka. Resedinta Mitropolitana gazduia biserica Seminarului Teologic si Facultatea de Teologie, iar in partea centrala se afla Sala Sinodala, unde a avut loc istoricul eveniment de la 28 noiembrie 1918, cind s-a proclamat Unirea cu Romania.
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau52
Printre cele mai frumoase edificii ale orasului trebuie amintita resedinta mitropolitilor Bucovinei, sfintita in 1882 si construita in stil mauro-bizantin, de catre arhitectul ceh Iosif Hlavka. Resedinta Mitropolitana gazduia biserica Seminarului Teologic si Facultatea de Teologie, iar in partea centrala se afla Sala Sinodala, unde a avut loc istoricul eveniment de la 28 noiembrie 1918, cind s-a proclamat Unirea cu Romania.
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau55
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau56
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau57
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau58
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau59
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau60
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau61
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau62
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau63
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau64
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau65
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau66
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau67
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau68
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau69

Parcul dendrologic din spatele universitatii

Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau70
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau71
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau72

Biserica facultatii de teologie din cadrul universitatii

Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau73
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau74
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau75
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau76
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau77
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau78
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau79
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau80
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau81
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau82
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau83
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau84
Cernăuţi sau Mica Vienă Cernau85

Didina Sava
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3950
Varsta : 54
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Muzeul etnografic din Cernauti

Mesaj  Didina Sava la data de Lun Noi 22, 2010 4:36 pm

Didina Sava
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3950
Varsta : 54
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Catedrala Mitropolitana din Cernauti

Mesaj  Didina Sava la data de Lun Noi 22, 2010 6:24 pm

Cernăuţi sau Mica Vienă Cerna109
Cernăuţi sau Mica Vienă Cerna110
Cernăuţi sau Mica Vienă Cerna111
Cernăuţi sau Mica Vienă Cerna112
Cernăuţi sau Mica Vienă Cerna113
Cernăuţi sau Mica Vienă Cerna114
Cernăuţi sau Mica Vienă Cerna116
Cernăuţi sau Mica Vienă Cerna117
Cernăuţi sau Mica Vienă Cerna118
Cernăuţi sau Mica Vienă Cerna119
Cernăuţi sau Mica Vienă Cerna120
Cernăuţi sau Mica Vienă Cerna121
Didina Sava
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3950
Varsta : 54
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Orasul Cernauti la 600 de ani

Mesaj  Didina Sava la data de Lun Noi 22, 2010 6:25 pm

Cernautiul este atestat pentru prima data, impreuna cu orasul Iasi, printr-un hrisov emis de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun la 8 octombrie 1408, prin care domnitorul acorda un privilegiu comercial negutatorilor din Liov, document care se gaseste – ca atitea altele – la Muzeul de Stat de Istorie din Moscova (1).
Dupa ce a fost staroste de Cernauti (1619 – 1621), Miron Barnovschi obtine dregatoria de pircalab de Hotin (1621 – 1622), inainte de a prelua domnia Moldovei (1626 – 1629).
Cernautiul facea parte din Moldova de 415 ani (1359 – 1774), iar din anul 1774 s-a aflat sub stapinirea Imperiului Habsburgic, pina la destramarea acestuia in 1918. În perioada 1918 – 1940, respectiv 1941 – 1944, orasul Cernauti s-a aflat in componenta Romaniei. Dupa anul 1944, Bucovina de Nord care includea si orasul Cernauti intra in componenta Uniunii Sovietice. Începind cu anul 1991, orasul Cernauti face parte din statul ucrainean, devenit independent dupa destramarea Uniunii Sovietice.
Asezat pe malul drept al Prutului, este centrul operatiunilor militare intre domnitorii Moldovei si regii Poloniei, care-si disputau stapinirea Pocutiei.
Sub stapinire austriaca, Cernautiul s-a dezvoltat repede, transformindu-se intr-un oras cu aspect european. La 1 septembrie 1866 este inaugurata calea ferata care leaga Cernautiul de Viena si nu dupa mult timp imparatul Franz Joseph I infiinteaza Universitatea din Cernauti, ca un cadou facut bucovinenilor cu prilejul zilei sale de nastere. Cernautiul este electrificat in anul 1896 si primul tramvai electric este pus in miscare un an mai tirziu, in anul 1897, iar canalizarea orasului a fost introdusa in 1895 (2).
Printre cele mai frumoase edificii ale orasului trebuie amintita resedinta mitropolitilor Bucovinei, sfintita in 1882 si construita in stil mauro-bizantin, de catre arhitectul ceh Iosif Hlavka. Resedinta Mitropolitana gazduia biserica Seminarului Teologic si Facultatea de Teologie, iar in partea centrala se afla Sala Sinodala, unde a avut loc istoricul eveniment de la 28 noiembrie 1918, cind s-a proclamat Unirea cu Romania. Lista poate fi continuata cu Primaria din Piata Centrala, Catedrala Ortodoxa, Teatrul Dramatic, construit in 1905 de catre arhitectii vienezi F. Fellner si H. Helmer, fostul Palat Cultural al Romanilor, Camera de Comert si Meserii (astazi Universitatea de Medicina), Filarmonica de Stat etc. Toate aceste monumente arhitectonice vorbesc despre istoria acestui oras, care prin frumusetea si originalitatea lui a fost considerat „Mica Viena“. Trebuie sa spunem ca orasul Cernauti a fost saracit de anumite monumente, printre care amintim Monumentul Unirii, inaugurat la 11 noiembrie 1924 in prezenta familiei regale si a guvernului roman, opera sculptorului Burca si a arhitectului ?tefanescu. Un alt monument disparut dupa 1944 este bustul imparatesei Elisabeta a Austriei. Bustul lui Schiller se afla in fata Teatrului National, iar dupa Unire in gradina Casei Germane. În parcul Arboroasa se afla bustul lui Eminescu, dezvelit in 1933.
Cernautiul fiind oras academic, este firesc sa amintim citeva dintre personalitatile care au trait si activat in perioada austriaca: Mihai Eminescu, fratii Hurmuzaki, Silvestru Morariu, Dimitrie Onciul, Ciprian Porumbescu, Epaminonda Bucevschi, Aron Pumnul, I. G. Sbiera etc.
La Cernauti, in perioada stapinirii austriece functionau doua consulate – cel roman si cel rus – iar in perioada interbelica au existat nu mai putin de sapte consulate: austriac, cehoslovac, german, olandez, polon, suedez si francez. Bucovina cu centrul ei Cernauti si multinationalitatea ei a constituit o regiune culturala unica in felul ei.
Interesant este sa urmarim evolutia demografica a Bucovinei. În secolul al XVI-lea Bucovina era populata numai de romani. Ucrainenii fugari din Galitia s-au asezat cu timpul in partile Nistrului si ale Ceremusului printre romani dupa 1774, ca sa scape de recrutari (3). Structura demografica in perioada de ocupare austriaca a fost mult viciata de metodele de inregistrare. Pina in anul 1880, in Austria recensamintul se facea dupa limba materna, iar dupa 1880 dupa limba de conversatie. Conform acestei legi, romanii care traiau printre neromani trebuiau sa declare limba cu care se intelegeau cu neromanii, si nu limba lor natala. Asa se face ca mii de romani au fost trecuti pe listele ucrainenilor. Statisticile oficiale din 1916 aratau ca in ciuda avalansei de ucraineni veniti din Galitia in Bucovina, numarul romanilor intrecea pe cel al ucrainenilor. Chiar si evreii erau trecuti ca fiind ucraineni. Recensamintul din 1910, reflectat si de harta etnografica realizata de Ion Nistor, arata urmatoarea situatie: romani – 273 254, ucraineni – 305 101, iar evrei nu existau. Dar recensamintul facut dupa religie scoate in evidenta 102 919 evrei, in timp ce dupa limba de conversatie ei nu exista (4).
Se poate spune ca trei au fost elementele majore de deznationalizare a populatiei romane din Bucovina: cel german, cel polon si cel ucrainean. Germanizarea a fost conceputa prin colonizarea teritoriului cu populatie de origine germana, germanizarea intregului aparat administrativ si domanarea vietii economice si culturale. Polonizarea Bucovinei a inceput odata cu trecerea acestui teritoriu in componenta Pocutiei in anul 1786. În acea perioada Bucovina a fost invadata de elemente galitiene, printre care amintim profesori, preoti, functionari si meseriasi poloni, dar si foarte multi negustori evrei. Ucrainizarea a fost provocata de saracia si presiunea Bisericii Romano–Catolice din Pocutia asupra populatiei ucrainene care a venit in masa in Bucovina, fiind favorizata si de arendasii galitieni, care importau zeci de mii de muncitori ucraineni ca mina de lucru ieftina (5).
Dupa anul 1775, marii boieri din Bucovina se refugiaza in ?arile Romane. Printre ei amintim pe: Iordache si Lupu Bals, George Beldiman, Ion Cantacuzino, Constantin Catargiu, Alexandru Neculce, Nicolae Roset, Antioh Stroici, Constantin si Ionita Sturdza, Andrei Donici si altii. Ramin in Bucovina Vasile Bals si Hurmuzachestii, iar printre mazili si razesi se numara cei din familiile Flondor, Grigorcea si Zotta. Acest exod a avut urmari pagubitoare pentru ca mosiile au ajuns in mina arendasilor straini.
Prima scoala primara romaneasca functioneaza incepind cu anul 1844, in conditiile in care nu existau parohii si preoti catolici in localitatea respectiva.
În anul 1848 Cernautiul devine capitala intelectuala a tuturor romanilor prin refugiul unui insemnat numar de revolutionari romani. În aceste conditii, Eudoxiu Hurmuzachi intocmeste celebrul memoriu care a dus la autonomia Bucovinei (prin separarea de Galitia), fiind declarata ducat si legiferata prin Constitutia din 1849.
Între provinciile aflate sub stapinire straina, Bucovina a contribuit, raportat la numarul populatiei, cu cel mai mare numar de luptatori in Razboiul de Independenta. Aproape 1% din totalul romanilor din Bucovina a luptat in Armata Romana (45 de ofiteri, dintre care 20 au murit pe cimpul de lupta). Un studiu al lui Nicolae Gramada indica urmatorul tribut de singe: 13 851 de morti si 3064 de raniti (6).
Singura aparatoare a drepturilor romanilor dupa 1774 a fost Biserica Ortodoxa, cu toate ca avea puteri limitate. Mitropolia Bucovino-Dalmatine a dus la intarirea elementului slav in biserica bucovineana si slabirea legaturilor cu credinciosii din Transilvania. Institutul Teologic (1827 – 1875) din Cernauti si Facultatea de Teologie din 1875 au jucat un rol important in cultura Bucovinei, dar si in viata intregii ortodoxii. Subordonarea canonica si administrativa Mitropoliei Sirbesti din Carlovit – 1783 – a avut un efect negativ asupra credinciosilor ortodocsi romani din Bucovina. În aceste conditii limba slavona a cistigat teren in cadrul bisericii bucovinene, dar mai mult, limba romana a fost treptat inlocuita cu limbile germana si polona. A sosit timpul sa spunem ca marele ierarh Silvestru Morariu a fost acela care a consolidat scolile romanesti, dar a contribuit si la redesteptarea constiintei nationale a romanilor bucovineni. La indemnul sau s-au infiintat asociatii studentesti, iar preotii oficiau numai in limba romana slujbele. Unii preoti au cladit cu mijloace proprii biserici si scoli romanesti si s-au ingrijit de starea economica a populatiei romanesti, au infiintat banci si cooperative de consum. Se poate spune ca in Bucovina toate confesiunile s-au bucurat de toata libertatea, inclusiv evreii, care aveau sinagogi in toata Bucovina, mai mult, la Vijnisa functiona un Institut Talmudic Jesivat Bet Israel.
În 1936 Cernautiul avea doua muzee: Muzeul Mitropolitan, initiat de mitropolitul Silvestru Morariu, care ilustra cultura si trecutul Bucovinei, si Muzeul Bucovinei, cu specific bucovinean (7).
În Bucovina nu a existat o prapastie intre intelectuali, tarani si muncitori, ultimii s-au bucurat de stima si respectul intelectualilor. Au aparut cu timpul reviste speciale editate de intelectuali destinate satului bucovinean. ?aranilor bucovineni nu le lipsea dragostea de citit.
Dupa 1850 scolile ortodoxe din Bucovina trec sub conducerea Bisericii Ortodoxe, dar cu toate acestea multi bucovineni au fost nevoiti sa invete in Transilvania, cum au fost cazurile lui Zaharia Vorona, S. Fl. Marian, filologul Vasile M. Burla si pictorul Epaminonda Bucevschi.
Asa se face ca apar personalitati ca Ion Gh. Sbiera (1836 – 1916), care a fost numit in 1875 profesor de limba si literatura romana la Universitatea din Cernauti, unde a functionat pina in anul 1906. Membru al Academiei Romane, a publicat Codicele Voronetean in anul 1885. A initiat o istorie culturala si literara, din care au aparut doua volume la Cernauti in 1904. Scriitorii bucovineni au avut o inclinare spre literatura populara. Simion Florea Marian (1847 – 1907), bun cunoscator al folclorului romanesc, a realizat o opera de cercetare inca neegalata de mult timp, fiind considerat de Hasdeu in 1881 singurul etnograf roman. Ion I. Nistor, membru al Academiei Romane, a fost profesor de istorie la Universitatea din Cernauti, avind o preocupare indreptata spre istoria Moldovei si a relatiilor ei cu vecinii. Ilie E. Toroutiu, membru al Academiei Romane, editeaza Convorbirile literare la Bucuresti, dar trebuie mentionata colectia de scrisori care face obiectul celei mai valoroase lucrari de studii literare, intitulata Studii si documente literare, in 13 volume. Dimitrie Onciul (1856 – 1923) face studiile la Cernauti, unde audiaza cursurile de limba romana ale prof. Ion. Sbiera si este considerat pe buna dreptate ca parintele istoriografiei romanesti, devenita stiinta pe baza metodei critice; va fi primit in Academia Romana in anul 1905 si va fi presedintele acesteia in perioada 1920 – 1923 (Cool.
Un rol important in instruirea tineretului bucovinean l-au avut bibliotecile din Cernauti. Prima biblioteca publica a fost deschisa la 29 septembrie 1852, fiind constituita din donatiile romanilor, si care in 1875 devine Biblioteca Universitatii din Cernauti. La initiativa lui I. G. Sbiera si cu aprobarea lui Aron Pumnul a luat fiinta Biblioteca elevilor romani din Cernauti, care va trece in 1871 sub patronajul Societatii pentru Cultura (9).
Tot la Cernauti, in 1869 va avea loc primul concert al elevilor de la Liceul Romanesc si in acelasi an au fost jucate piesele lui Vasile Alecsandri si V. A. Urechia de catre actorii trupei Mihail Pascaly. În 1898 a avut loc la Cernauti premiera bucovineana a operetei Crai nou.
La Teatrul National din Cernauti, infiintat in anul 1925, au activat personalitati ale vietii teatrale de prima marime, precum: Victor Ion Popa, Misu Fotino, Jules Cazaban, Nicolae Sireteanu, Grigore Vasiliu Birlic etc. Scenografia si decorurile au fost semnate de fascinantul pictor Gheorghe Löwendal (10).
In 1937 Petru Luta organizeaza cea mai mare retrospectiva a pictorului Epaminonda Bucevschi, participant al serbarilor de la Putna din 1971 si care are meritul de a fi realizat primul portret in marime naturala al lui Stefan cel Mare fara barba si care se gaseste in custodia Muzeului de Istorie din Roman.
Ca participant al aniversarii a 600 de ani de atestare a orasului Cernauti, pot spune ca am fost impresionat de restaurarea unor cladiri si strazi principale care au oferit cadrul sarbatoresc acestui eveniment multicultural. Trebuie sa amintim si contributia Institutului Cultural Roman, care a facilitat aparitia unui Album omagial inchinat Cernautiului la 600 de ani de atestare. Meritul de a fi initiat si ingrijit acest album apartine doamnei Alexandrina Cernov, membra de onoare a Academiei Romane, si prof. dr. Ilie Luceac, ambii din Cernauti. Tot cu acest prilej a fost emisa si o medalie care are pe o fata stema Moldovei cu indicarea celor 600 de ani de atestare a Cernautiului, iar pe revers imaginea lui Alexandru cel Bun, Domnul Moldovei (1400- 1432).
Bucovina ramine in constiinta noastra in veci un pamint romanesc, leagan al primilor domnitori ai Moldovei.
Radu Motoc
Didina Sava
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3950
Varsta : 54
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Re: Cernăuţi sau Mica Vienă

Mesaj  Ovidiu Raul Vasiliu la data de Mar Noi 23, 2010 8:44 am

Am citit un roman intitulat Osândă şi izbândă, despre Miron Barnovschi. A fost martirizat la Istanbul. La Cernauţi da, pământul este românesc.. Rădăuţi, Popăuţi, Milişăuţi, Cernăuţi..sunt nume din aceeaşi familie. Bunicul meu este din Cernăuţi. Am fost şi eu acolo unde s-a şcolit Eminescu în copilăria lui. Spiritul său era acolo. El s-a plimbat pe unde a poftit, ca un zeu: şi la Marea Vienă şi la Mica Vienă şi peste tot. Se plimbă şi acum.
Ovidiu Raul Vasiliu
Ovidiu Raul Vasiliu
moderator bloguri

Numarul mesajelor : 728
Varsta : 43
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 28/08/2010

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Re: Cernăuţi sau Mica Vienă

Mesaj  Dorina Ciocan la data de Mar Noi 23, 2010 9:25 am

um material dens și documentat...multumim pentru prezentare
Dorina Ciocan
Dorina Ciocan
moderator bloguri

Numarul mesajelor : 1067
Varsta : 55
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 11/11/2009

http://cititordeproza.ning.com/profile/dorinaciocanhttp://www.fa

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Re: Cernăuţi sau Mica Vienă

Mesaj  Vasilica Ilie la data de Mar Noi 23, 2010 10:29 am

Am citit textele, am admirat imaginile din Cernauti. Am fost frapata de arhitectura cladirilor vechi care s-au mentinut, bisericele, catedrala, picturile si frescele din nauntru lor.Va felicit ca ati facut o asemenea vizita in Cernauti, ca ati putut sa admirati aceste frumuseti si ca ati intalnit romani minunati acolo! Cu prietenie, Vali
Vasilica Ilie
Vasilica Ilie

Numarul mesajelor : 183
Varsta : 66
Localizare : Bucuresti
Data de inscriere : 03/06/2009

http://poezii.biz, netlog

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Istoria continuă să sângereze la Cernăuţi

Mesaj  Rodica Rodean la data de Mar Noi 23, 2010 12:23 pm

Istoria continuă să sângereze la Cernăuţi

De Vlad Stoicescu
Treizeci de kilometri, 66 de ani şi o istorie cusută pe viu despart România de un oraş pierdut undeva la graniţa dintre uitare, neputinţă şi frustrare.
Astăzi, doar clopotele mănăstirilor sucevene mai anesteziază, din când în când, distanţa până la Cernăuţi. Dincolo de Vama Siret, peste întinderile Bucovinei, plutesc mii de fantome: 31 de litere ale unui alfabet aproape uitat, fagii tăcuţi din Codrii Cosminului, domnitorii vechii Moldove şi nişte secole sudate de crucile ruginite pe care stau, împotriva timpului şi a timpurilor, nume româneşti.
Cernăuţiul e un oraş, o provincie şi o rană. A fost, pe vremuri, o poezie şi mai mult decât atât. I se spunea „mica Vienă” şi era al treilea oraş (ca populaţie) al României interbelice, după Bucureşti şi Chişinău. O universitate, zece cinematografe, opt consulate străine, unsprezece bănci, peste douăzeci de biblioteci şi douăsprezece spitale strâng, în cifre reci, povestea fascinantă a unuia dintre cele mai importante centre urbane din România monarhică.
În oraşul de astăzi, capitala provinciei cu acelaşi nume, istoria aceasta se rosteşte şoptit. Cernăuţiul a aniversat, în 2008, 600 de ani de la prima atestare documentară a aşezării, printr-un hrisov emis de Alexandru cel Bun. Fondatorul a fost uitat (oamenii locului îi zic Olexandr Dobryi), actul domnesc respiră în prezent aerul unui muzeu din Moscova, iar în România despre Cernăuţi se mai vorbeşte doar la extreme: cu patos şi cu resemnare.
“Acasă” se rosteşte în şoaptă
La treizeci de kilometri de Vama Siret, „mica Vienă” e paradoxul perfect. Un oraş străin, trăindu-şi viaţa pe malul Prutului, plătind nesfârşitul tribut unei istorii-bisturiu. Şi totuşi, la Cernăuţi, vorbind româneşte, rişti oricând să fii înţeles. Aproape 20% din populaţia acestui oraş cu 250.000 de locuitori are rădăcini româneşti.
Recensămintele Kievului vor trage, oricând, cifra aceasta în jos: aici, românii şi moldovenii sunt atât de diferiţi încât vor fi încadraţi mereu în categorii etnice diferite. Atât de diferiţi încât până şi Eminescu e la Cernăuţi un clasic în două literaturi: cea românească şi cea moldovenească. Atunci când, vreme de şase secole, stai la răscrucea marilor interese, reinterpretările nu mai miră.
Ceva doare însă la Cernăuţi mai tare. România i-a uitat pe etnicii de aici. A făcut-o, mai întâi, din raţiuni de stat. Continuă astăzi să o facă din motive neclare pentru miile de oameni cu buletin ucrainean şi rădăcini dincolo de Siret. Pentru Bucureşti, ei sunt doar nişte străini. Au nevoie de vize şi de un întreg proces juridic care să le valideze dreptul de a trece linia spre ceea ce încă numesc „acasă”.

MATEMATICA DESTINELOR

Şase secole. Şi o înmormântare: amintirile
Arhitectural, Cernăuţiul este, fără a abuza de epitete, un oraş impecabil. Centrul vechi al Bucureştiului e doar o tentativă provincială pe lângă statura imperială a clădirilor de aici. Cele şase secole pe care oraşul le-a aniversat în 2008 şi-au lăsat amprenta: o istorie fabuloasă, dată pe repede înainte în secolul de dominaţie habsburgică, plus sumele consistente investite în urmă cu doi ani pentru renovarea faţadelor îngălbenite de vreme. Din punctul acesta de vedere, Ucraina poate oferi oricând o lecţie României.
Mai mult, deşi de la distanţă s-ar putea crede atlfel, toleranţa nu e un cuvânt uitat în Cernăuţiul de astăzi. Oraşul e un amalgam de culturi, iar oamenii au învăţat pe de rost reţeta convieţuirii paşnice. Probleme apar în provinciile din vecinătatea Cernăuţiului, mai ales la Ternopol, acolo unde grupările naţionaliste au o ură genetică faţă de tot ceea ce etichetează ca fiind un pericol la adresa statalităţii Ucrainei. La Cernăuţi însă, etnicii români nu visează la un buletin românesc, ci doar la eliminarea vizelor.
În rest, se mulţumesc cu micile relicve istorice, cicatrici ale timpului trecut pe trupul unui oraş care, deşi străin, nu şi-a pierdut de tot memoria. În capătul dinspre Piaţa Centrală (fostă Piaţa Unirii) a oraşului, strada Olga Kobyleanska (fostă Iancu Flondor, pe care cernăuţenii cu origini româneşti preferă să o numească Strada Domnească) e flancată de o clădire. Pe laterale, în fier forjat, scrie cu litere de-o şchioapă: BCR.
Pe străzile încâlcite care duc spre Universitatea din Cernăuţi (fosta Reşedinţă Mitropolitană), călătorul atent poate citi, pe suprafaţa metalică a gurilor de canal, inscripţii familiare: „societatea română”. În contrapartidă, Monumentul Unirii, inaugurat în 1924 la Cernăuţi în prezenţa familiei regale, a dispărut de mult din Piaţa Centrală, iar în locul său se ridică astăzi statuia lui Taras Şevcenko, poetul naţional al Ucrainei.
Ceva a rămas însă pe loc, nu departe de zona centrală a oraşului, la fosta Reşedinţă Mitropolitană. Aici, pe 28 noiembrie 1918, într-o sală îmbrăcată în marmură, Bucovina se unea cu România.

CAP ŞI PAJURĂ

Armele identităţii: universitatea şi limba
Clădirea care găzduieşte Universitatea din Cernăuţi este o bijuterie construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe unul din cele mai înalte dealuri ale oraşului. Complexul architectural a fost ridicat între 1864 şi 1882, sub îndrumarea cehului Josef Hlavka. La vremea respectivă a fost cel mai costisitor proiect al Imperiului Austro-Ungar, înghiţind 1.7 milioane de guldeni.
Curtea interioară e încercuită de clădiri pe trei laturi (foto mai jos), dispunerea conţinând în centru Palatul Mitropolitan, în stânga Biserica celor Trei Ierarhi şi clădirea care astăzi găzduieşte Catedra de Filologie Română, iar în dreapta vechea Casă Parohială (cu un acoperiş absolut superb, ornat în stil bucovinean, şi un turn cu ceas care stă mărturie pentru istoria de toleranţă a oraşului – pe cupola sa tronează o cruce, iar la baza ei, de jur împrejur, e Steaua lui David).
La origini reşedinţă a mitropoliţilor, complexul academic de astăzi e dovada neclintită a luptei pentru identitate dintre români şi ucraineni din ultimii 150 de ani. În perioada interbelică, universitatea a purtat numele regelui Carol I şi, sub bagheta rectorală a istoricului Ion Nistor, se transformase în bastionul politicilor de românizare ale Bucureştiului. Istoria are însă şi revers: după cel de-al Doilea Război Mondial, ucrainenii au aplicat aceeaşi metodă. Rezultatele se văd astăzi.
Rodica Rodean
Rodica Rodean

Numarul mesajelor : 548
Varsta : 66
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Re: Cernăuţi sau Mica Vienă

Mesaj  Vasilica Ilie la data de Mar Noi 23, 2010 12:46 pm

Completari binevenite si destul de pertinente iar imaginile superbe au intregit aceste randuri. Felicitari fetelor: Didina, Rodica si Mara! Va fericesc pentru ca ati vazut asa ceva! cu aceeasi prietenie, Vali
Vasilica Ilie
Vasilica Ilie

Numarul mesajelor : 183
Varsta : 66
Localizare : Bucuresti
Data de inscriere : 03/06/2009

http://poezii.biz, netlog

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty multumiri!

Mesaj  victoria preotesescu la data de Mar Noi 23, 2010 12:59 pm

multumiri pentru postarile despre CERNAUTI!
D-NELOR RODICA RODEAN.VASILICA ILIE SI D-NA DIDINA SAVA....NU NEEAPARAT IN ORDINEA ACEASTA....TOATE IMI SUNT DRAGI , CU ACEEASI ADMIRATIE SI RESPECT PENTRU DANSELE!
BASARABIA,PAMANT ROMANESC!


victoria preotesescu
victoria preotesescu

Numarul mesajelor : 61
Varsta : 67
Localizare : Valea Mare, Dambovita
Data de inscriere : 13/06/2009

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Re: Cernăuţi sau Mica Vienă

Mesaj  Marioara Visan la data de Mier Noi 24, 2010 9:14 am

Multumim mult Vasilica, eu inca nu am postat nimic din aceasta minunata excursie pentru ca sunt atat de prinsa de frumusetea locurilor incat nu stiu ce sa postez, dar voi face totusi un slide cu ce mi-a placut in mod deosebit.
Marioara Visan
Marioara Visan

Numarul mesajelor : 384
Varsta : 63
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 20/09/2009

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Re: Cernăuţi sau Mica Vienă

Mesaj  Didina Sava la data de Joi Noi 25, 2010 8:40 pm

Didina Sava
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3950
Varsta : 54
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Cernăuţi sau Mica Vienă Empty Re: Cernăuţi sau Mica Vienă

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum