Ultimele subiecte
» Mihaela Moşneanu
Ieri la 8:03 am Scris de Mihaela Moşneanu

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul II-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Joi Noi 23, 2017 7:57 am Scris de Didina Sava

» Decorațiuni din fetru
Joi Iun 01, 2017 9:42 pm Scris de Didina Sava

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul I-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Lun Mar 13, 2017 5:15 am Scris de Didina Sava

» Heraclidul Alb roman semi-SF
Lun Iul 11, 2016 1:43 pm Scris de Varganici Costica

» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Sam Mar 19, 2016 2:03 am Scris de tyk

» Gustări şi aperitive
Lun Feb 01, 2016 8:59 am Scris de Didina Sava

» Dorina Neculce
Sam Mar 14, 2015 3:42 pm Scris de Dorina Ciocan

» Mihai LEONTE poetul armoniei si al optimismului...
Dum Noi 30, 2014 11:46 am Scris de Mihai LEONTE

Facebook





Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Web Trafic
Site-uri preferate
Retete culinare
Reţele de socializare
Parteneri
forum gratuit

Florin Stratulat-Paralelele Sufletului

Pagina 3 din 8 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

16092010

Mesaj 

Florin Stratulat-Paralelele Sufletului










Filmul prezentarii volumului "Paralelele Sufletului" a lui Florin Stratulat de catre Liviu Apetroaie


Paralelele Sufletului de Florin Stratulat
Încărcat de rasarit_de_zori. - Arts and animation videos.


Florin Stratulat
ÎncÄ�rcat de rasarit_de_zori. - Arts and animation videos.
avatar
florin stratulat

Numarul mesajelor : 339
Varsta : 53
Localizare : Moinesti-Bacau
Data de inscriere : 14/09/2010

Sus In jos

Distribuie acest articol pe: Excite BookmarksDiggRedditDel.icio.usGoogleLiveSlashdotNetscapeTechnoratiStumbleUponNewsvineFurlYahooSmarking

Florin Stratulat-Paralelele Sufletului :: Comentarii

avatar

Mesaj la data de Sam Feb 11, 2012 8:00 am  florin stratulat

Cât mi-e de frig, mi-e inima polară,
Rostesc cuvinte ce se sparg de ger,
În noaptea despărţirii bilunară
Nu mai am cum de soaţă să te cer.

M-am prefăcut în munte de zăpadă,
Nu-s primăvară dacă nu te am,
De te iubesc oricine-ar şti să vadă
Buchetul de mireasă de pe geam.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Lun Ian 30, 2012 10:17 am  florin stratulat

Pe cine vrei să păcăleşti, iubire
N-ai sentimente să mă faci să sufăr,
C-ai anulat şi ultima-ntâlnire
Am să te uit şi n-am să te mai supăr.

Sunt uluit de vorbele stilate
Rostite-n van cu foamea de favoare,
M-aş speria de-ar fi sinceritate,
N-ai mai fi tu şi n-ar avea savoare.

Cu firea mea de suflet nestatornic
Eu te-am iubit mai mult ca niciodată,
Cu sentimente m-am făcut datornic
Şi n-am plătit nici astăzi prima rată.

Să nu mă minţi, pentru ultima oară
Spune-mi deschis că-i gata şi nu-ţi pasă,
Zi-mi adevărul poate n-o să doară
C-am să-nţeleg şi-am să mă duc acasă.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Ian 15, 2012 6:18 am  florin stratulat

Un tren pensionat ca un erou
De-atâtea paralele străbătute,
Fu dirijat încet către depou
Să poată medita şi să mai uite.

Fiind în grabă îndosariat
Cu un antet citeţ în "vechitură",
I-a fost zvârlită-n anticariat
Deducţia că-i o ruginitură.

Fără să am răspunsuri la scrisori
Tot aşteptând o veste de la tine,
Am mers la trenul pufăind cu nori
Să-mi spună că mai eşti şi că ţi-e bine !

-Hei trenule, astăzi te rog ceva !
Să-mi spui de-a coborât a mea iubire,
S-au poate c-a văzut-o cineva,
Prin gara-n rătăcită-n amăgire.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Ian 12, 2012 10:53 pm  florin stratulat

Nu căuta s-aduni averi în viaţă
Podoabe scumpe fără de folos
C-ai să te pierzi şi-ai să te-afunzi în ceaţă
Amanetându-ţi sufletul fălos.

Când vei pleca şi s-a lăsa uitarea
Averea nu-ţi va valora vreun ban,
Vei fi un nimeni, pietre, depărtarea
Şi pentru nemurire-un biet profan.

Cu viaţa travestită în speranţă
Vei păcăli iluzii reci cu măşti,
Când s-o demaşti de-această aroganţă
Vei constata absentule, că eşti.

Anticipând în toate măreţia
Prin suflete transpuse de chirurg,
Ai să îngropi cu tine profeţia
Cu provocări de nuduri în amurg.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Ian 08, 2012 2:27 pm  florin stratulat

În stânga-i zid, în dreapta numai garduri
Sunt izolat şi nu mai pot să fug,
Captiv în piaţa asta fără standuri
Aştept ca să mă ardă iar pe rug.

Cad în genunchi să mă târăsc sub zile
De ghilotină astăzi pot scăpa
Dacă îngraş trădarea cu trei kile
Şi dacă tu vei vrea a mă ierta.

Din caldarâm miroase doar a sânge
Un mozaic cu pietre rubinii,
Am ochii seci şi nu mai pot a plânge
Căci am aflat că nu mai vrei să vii.

Un clopot surd de-atâta toleranţă
Izbeşte-n clipele cele de veci,
Am să mă duc că-s doar o aberanţă
Iar tu eşti liberă şi poţi să pleci.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Ian 07, 2012 12:33 pm  florin stratulat


slaba

Ultima editare efectuata de catre florin stratulat in Joi Ian 12, 2012 11:01 pm, editata de 1 ori

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Ian 07, 2012 12:32 pm  florin stratulat


slaba

Ultima editare efectuata de catre florin stratulat in Joi Ian 12, 2012 11:01 pm, editata de 1 ori

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Ian 07, 2012 8:34 am  Dorina Ciocan

La multi ani , Florin! am citit cu drag poemul. o revenire la romantismul caracteristic:))






Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Ian 06, 2012 11:42 pm  florin stratulat

Mă prăbuşesc prin universul hău
Şi mă înec în marea mea de vină,
Ce îmi lipseşte e surâsul tău
Şi că nu vrei să mă mai ţii de mână.

Mă zvârcolesc ca marea-n uragan
Când mă înalţă valul ce corupe
Ideea dragostei pierdută-n van
Ce limita amorului şi-o rupe.

Mi-nnăbuş inima într-un oftat
Şi o sufoc cu propria-i iubire,
Îi spun că are mult de aşteptat
Până suspină iar de fericire.

Inconştient de lumea-n ce eram
Am vrut să am puterea absolută,
Mi-am aşezat speranţele la geam
Şi m-am trezit pe un ocean c-o plută.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Dec 31, 2011 4:07 am  florin stratulat

ANUL NOU CE VINE,
CU ZILE SENINE,
TOT CU SANATATE
SI CU SPOR ÎN TOATE !
PLOI LA TIMP, NOROC LA PLUG
SANATATE SI BELSUG !
SA VA FIE CASA, CASA,
SA VA FIE MASA, MASA !
TOT CU MESELE ÎNTINSE
SI CU FETELE APRINSE !
SA FITI TARI CA PIATRA
SI IUTI CA SAGEATA !
SA FITI TARI CA FIERUL
SI IUTI CA OTELUL !
LA ANUL SI LA MULTI ANI !

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Dec 28, 2011 9:43 am  florin stratulat

Doar te-am dorit în taina din priviri
Şi te-am ascuns în suflet, rătăcire
Mi-aş fi dorit să scriu ca amintiri
Un manuscris cu pagini de iubire.

Ţi-am presărat aleile cu flori
Şi-am răsădit în poala-ţi numai parcuri,
Din vise risipite uneori
Am încropit pe la destine ţarcuri.

Am încercat s-amanetez viori
Să îmi salveze noapte din cuvinte,
Dar strunele murit-au către zori
Când ai plecat privind doar înainte.

Polemici transparente pe parbriz
Într-un safari peste continente,
Mi-a întărit iubirea mea cu iz
Că te-am iubit şi fără complimente.

De-o fi să mă transform în matinal
C-un pol magnetic numai de iubire,
Voi atârna de el un litoral
Cu soarele bonom în devenire.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Dec 25, 2011 1:34 am  florin stratulat

Reţetă pentru un an bun:

- Se iau 12 luni şi se curăţa foarte bine de amărăciune, mândrie, ură, invidie, frică, irascibilitate şi stress.
- Se împarte fiecare lună în 28 – 31 zile, după caz, astfel că proviziile să ajungă exact 1 an!
- Fiecare zi se prepară separat: 1 parte muncă,1 parte linişte, 1 parte veselie şi umor.
Se mai adaugă 3 linguri optimism,1 linguriţă toleranţă, o priză de bun simţ şi … o picătură de speranţă!
Peste aluatul astfel obţinut se toarnă apoi dragoste din belşug!
Preparatul gată făcut se împodobeşte cu un bucheţel de curaj şi încredere în sine.
- Se serveşte zilnic, cu bucurie, la o ceaşcă de cafea înviorătoare şi cu încredere inepuizabilă în Dumnezeu!
Prezenta reţetă nu se compensează, ea este gratuită şi se transmite liber, însoţită de LA MULŢI ANI !

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Dec 23, 2011 1:12 am  florin stratulat

Aş vrea să fiu o urmă pe omăt
Sub paşii tăi, să ştiu c-o să mă doară,
Cu-al tău parfum să pot să mă îmbăt
Când m-oi topi la tine-n primăvara.

Să mă prefac o flacără de dor
În palma ta, să-ţi luminez în seară,
Cu stele să-ţi pavez un coridor
Excaladând doar muntele de ceară.

Te-aş săruta pe strune c-un arcuş
Vioara mea, tu palidă romanţă,
Aş face trepte-n munte la urcuş
Ca la iubiri sa dau mereu prestanţă.

Şi dac-ar fi să mă usuc de dor,
În lipsa ta, m-aş aşeza la masă,
Şi ca sa fie totul mai uşor
Ţi-as construi din epitete-o casă.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Dec 22, 2011 2:37 pm  florin stratulat

Aş vrea să-mi încep azi o carte
Să-mi las la o parte trufia,
Să pot străluci mai departe
Când vreau să-mi ascult poezia.

S-o scriu cu mesaj la prefaţă
Şi simplu să-mi fie cuvântul,
C-o strofă s-arăt că în viaţă
Scrâşnind mi-am păstrat jurământul.

Să fie din trei manuscrise:
Destinul, norocul, menirea.
Din pagini rămase nescrise
Compun actul patru: iubirea!

Şi ce n-am ştiut şi se-nvaţă
Să fie trecut la erată,
Un mic codicil la postfaţă:
Mereu indecis viaţa toată.

"Nu poţi rezista cu infuzii"
Aşa mi se-ncheie şi cartea,
Trăiesc un sonet cu perfuzii
Căci nimeni nu ştie ce-i moartea.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Dec 21, 2011 10:13 pm  florin stratulat

Un lujer ca o rază de lumină
A răsărit şi a murit instantaneu,
I-am mai zărit lumina lui divină
Pierdută-n universul visului ateu.

Cu pâlpâiri muiate în smaralde
S-a transformat din galaxie în atol
Arzând într-un recif cu stele calde
Ca la final să lase cerul şi mai gol.

Trecând prin sită pulberea stelară
Tot colectând pepite de meteoriţi,
Mi-ai apărut în infinita seară
Mireasă boreală, vrând să te măriţi.

M-am îmbătat pe loc fără idee
Trăgând o duşcă din trăscăul selenar
Având itinerar Calea Lactee
Buimac pe o orbită fără vreun habar.

Timid, azi îi schiţez la timp cadastru
Să reuşesc să-l îngrădesc cât mai uşor,
Când voi putea să-ţi dau în dar un astru,
Atunci, poate voi vrea cu tine să mă-nsor.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Dec 21, 2011 10:12 pm  florin stratulat

Prin zile de derivă fără cârmă
Gândind la tot ce-n viaţă am avut,
Am învăţat perfect mersul pe sârmă
Şi am făcut din toate-un început.

Târându-mă prin propria sudoare
Am levitat atât cât am putut,
Nu am crezut c-atât de tare doare
Dar le-am croit la toate-un început.

Mereu captiv în jungla laşităţii
Să evadez la viaţă m-am zbătut,
Ca-n nări să am aroma libertăţii
Mi-am asumat la toate-un început.

Dintre iubiri pierdute în uitare
Numai de una-n viaţă am ştiut
Şi-n amintirea zilelor cu soare
Aş vrea din nou s-o iau de la-nceput.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Lun Dec 05, 2011 8:56 am  Didina Sava

Am plăcerea să vă anunţ şi să vă invit la lansarea noului volum de versuri al Dorinei Ciocan Neculce- "Surâsul meu gothic "care va avea loc sâmbătă 10 decembrie 2011 la ora 11 în Galeriile Pod Pogor-fiul.

Lansarea este organizată de Muzeul Literaturii Române Iaşi şi Societatea "Junimea '90" a carei membră este şi autoarea volumului.

Lansarea volumului va avea loc în cadrul întâlnirii colocviale cu tema ESTETICA GOTICĂ ŞI ECOURI MODERNE ce îl are ca invitat pe criticul literar profesor doctor Nicolae Creţu

Momentul artistic al întâlnirii va fi oferit de Alex Marinescu care va susţine un recital de muzică gotică interpretată la orgă.


Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Noi 30, 2011 3:37 am  florin stratulat

Cum s-a născut fiul meu Vlad?

-Mamă, da voi nu veniţi deloc pe la mine ?
-În ianuarie anu' asta am concediu că aştept sa nască Mihaela, dar o sa vin pe la tine.
Pe vremea aceea nu toate mergeau pe roze, o aveam deja pe Raluca era o jumătate de împlinire, fusese un an de chin şi strălucire; pe cât era de frumoasă pe atât era de ţipătoare, a făcut un an,.. am reusit să-mi ameliorez programul zi-noapte…
Dar nu Ralu e acum aici, ci întâmplarea de a nu se pierde obişnuitul şi obişnuit era şi fiul meu nerabdător…
Am mers la mama mea la Ardeoani..!

Când a văzut nora cu burta la gură cred ca i-a plăcut, deh!
Fiul ei era tocmai super-viril si bărbat.
-Ce să-i dea mama, o tot alinta !
-Nimic, mănâncă de toate şi e puternică.
S-a zvonit că Florin a venit cu soţia şi vecinele fără treabă îşi făceau vizite la mama iar ea emoţionată şi mândră o arăta pe nora ei.
Alături de noi era o familie de ingineri, familia Lăzăroiu, el agronom, semăna izbitor cu Richard Burtton, ea profesoară pe undeva in sătucurile apropiate..
Doamna Lăzăroiu era femeia perfectă, blondă cu ochii negri de tăciune, o frumusete aparte si exotică şi în singurătatea de acolo şi din viaţa ei.

Am inceput sa ne depănăm amintiri şi secrete, timpul parcă stătea în loc...
-Vezi că-i frig la fată spuse cineva deşi soba duduia , era decembrie…
Mama îi puse o pernă încălzită pe burta soţiei mele.

Am auzit un ţipăt scurt, m-a tras alături de gura ei şi mi-a şoptit:
-Florin, nasc!
Nimeni nu a crezut-o, nici măcar eu .

Văzând că situaţia sau gluma se îngroaşă înnebunit am anunţat”Salvarea” care nu putea ajunge decât la doi kilometri distanţa, nu putea trece podul de lemn putregăit de peste Tazlău.
Am găsit o Dacie şi ne-a dus până la podul pe care Salvarea nu il putea trece…!
Doar femeia blondă, doamna Lăzăroiu cu ochii negri m-a făcut să scriu ceva în amintirea ei, mi-a spus fără ca cineva să pună perna fierbinte, că în acea noapte voi fi tată.

....................................................................................

Pentru fiul meu, englez cu acte pot doar spera…
Pentru fiica mea italiancă, sunt împlinit !

.........................................................................................
Am ajuns la Maternitate şi fiul meu sătul de captivitate a ieşit fără ca lumea să fie pregătită, nu a mai aşteptat aparate de ras si alte chestii, doar a ieşit ca şi lumea asta întreagă…

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Noi 18, 2011 9:17 am  florin stratulat

S-a prefăcut iubirea mea-n cenuşă
Împrăştiată-n zeci şi mii de urne,
Îmi amintesc cum a ieşit pe uşă
Urmându-şi căutările nocturne.

Prepar balsam ca sufletul să-mi ungă
Să-mi potolesc durerile visării,
Aş vrea să fug ca noaptea să n-ajungă
Un sfetnic bun în cursa disperării.

Păşesc desculţ pe pulbere de stele
Îmi tălpi îmi intră cioburi de lumină,
Cristale curse-a lacrimilor mele
Un asfinţit de dragoste divină.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Noi 18, 2011 8:59 am  florin stratulat

Mai vreau să mai apari în calea mea
Iubito, într-o rază de lumină,
Să străluceşti pierdută ca o stea
În unicatul florilor de mină.

Aş vrea să tranzitezi prin gândul meu
Să mă-ncălzeşti de iarnă cu privirea
Şi dacă drumul nu-i atât de greu
Poate mi-asculţi poveşti cu fericirea.

De-ar fi să te ating în visul meu
Aş reuşi să-mi înţeleg coşmarul
Şi mi-aş palpa norocul mai mereu
Când am să văd pe strada iar coşarul.

Întoarce-te, te rog, în viaţa mea
Nu vreau să cred că asta e sfârşitul !
Şi dacă mâine vremea nu e rea
Să mai vedem odată răsăritul.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Noi 18, 2011 8:34 am  florin stratulat

Mai reci sunt nopţile şi parcă-s surde,
Tăcere abstinenta peste tot
Cu stelele ce ne privesc absurde
Şi-ar vrea să înţeleagă dar nu pot.

Nu mai sunt păsări să ne ciripească
Iar greieri-s tăcuţi ca un mormânt,
Natura-i toată transformată-n iasca
Iar vântul înteţeşte un descânt.

Ne-am inflamat cu ceata amigdale
Iar bruma ne-a zorit către fular,
Peste păduri cu ramurile goale
Luceşte luna plină ca un far.

Poate că mâine se va face iarnă,
Am să te-aştept chiar dacă n-ai să vii
Şi dacă cerul s-ar porni să cearnă
Am deveni fără să vrem copii.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Lun Noi 14, 2011 11:01 am  florin stratulat

Mi-nnăbuş plânsetul ca să te strig
Şi să separ suspinul de durere,
Dacă mă clatin speriat de frig
E că persistă teama de tăcere.

Azi mă deştept cu frică şi fior
Că sunt captiv în era glaciară,
C-o să-mi îngheţe şi cuvântul dor
Şi n-am să te-ntâlnesc în nicio vară.

Dintr-o iubire îngheţată tun
Fără răspunsuri şi neîmplinită,
Am devenit încet inoportun
Când tu n-ai mai dorit să fii iubită.

Din ochii mei vor picura mereu
Fulgi de ninsoare risipiţi pe stradă,
Sub geamul tău am să colind doar eu,
Iubitul tău, chiar omul de zăpadă.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Noi 10, 2011 9:18 am  Didina Sava

Dintre sute de poeme cu iubirea-ţi ferecate
O cascada se va naşte în amurguri dogorite
Versuri mii, fremătătoare şi de dor-nvolburate
Poezii de duh zidite, şi-n cerneluri împietrite



Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Noi 10, 2011 8:53 am  florin stratulat

Dintre zecile Veneţii
Cu iubiri de nedescris,
Am extras esenţa vieţii
Transformându-mă-n proscris.

Dintre zecile gondole
Şerpuind în infinit,
Ţi-am cules doar gladiole
Să nu uiţi că te-am iubit.

Dintre zecile de dealuri
Desluşite-n răsărit,
Am cules doar idealuri
Potolite-n asfinţit.

Dintre zecile de roze
Cu parfum de neuitat,
Azi adorm privind la poze
Şi mă mir că te-am visat.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Noi 10, 2011 8:52 am  florin stratulat

Ai să mă uiţi, doar asta ţi-ai propus
Şi-ai să te pierzi cu urmele uitării,
Aştept să văd dar n-ai nimic de spus
Şi simt că sunt vândut îndepărtării.

Mă potolesc cu vorbe de alint
Tot răsfoind într-un jurnal cu vise,
Sunt copleşit dar încă mă mai mint
C-ai să te-ntorci cu brizele promise.

Încă-mi înăbuş câte un suspin,
Gândindu-te alăturea de mine,
Mi-aleg din zilele pline de chin
Câte un dor cu împliniri senine.

Cât te iubesc şi dacă te mai chem,
Mi-am pus mereu această întrebare,
Cred că destinul sau poate-un blestem
Va da răspuns în viaţa viitoare.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Noi 10, 2011 8:32 am  florin stratulat

Dintre zecile Veneţii
Cu iubiri de nedescris,
Am extras esenţa vieţii
Transformându-mă-n proscris.


Dintre zecile gondole
Şerpuind în infinit,
Ţi-am cules doar gladiole
Să nu uiţi că te-am iubit.

Dintre zecile de dealuri
Desluşite-n răsărit,
Am cules doar idealuri
Potolite-n asfinţit.

Dintre zecile de roze
Cu parfum de neuitat,
Azi adorm privind la poze
Şi mă mir că te-am visat.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Noi 08, 2011 9:04 am  florin stratulat

E dimineaţă, îmi beau cafeaua,...
Aş fi băut-o cu tine, amândoi pe o terasă la malul mării, pe o terasă simplă pe un mal de mare sălbatec şi imposibil de frumos ca în răsăritul tău,.acel răsărit ce ţi se potriveşte mănuşa, singur, frumos şi sălbatec, cred că încă nu ştiu să iubesc şi arunc vorbe care dor crezând că fac bine, inima impulsivă copleşită de dragoste nu are răbdare, dar cine ar putea avea răbdare dacă te-ar vedea...
Aş vrea să bem cafaua la malul mării, iar în splendoare răsăritului să îmi rezem capul pe umărul tău şi să îţi privesc chipul radiind de fericire, să te mângâi cu privirea şi să te sărut lung, lung ca într-o nemuritoare pasiune şi sărutul nostru să se transforme în raze jucând feste ochilor noştri...
Aş vrea să bem cafeaua oriunde, oriunde ai fi şi ar fi minunat, nici nu-ţi poţi închipui ce minunat ar fi să te privesc şi să te mângâi pe mână iar ochii noştri să-şi şoptească cuvinte perverse...
Aş vrea să pot bea cafeaua cu tine veşnic şi nu mi-ar ajunge, zilnic şi tot ar fi puţin, toate vieţile în care le-aş putea avea şi tot ar fi infim, toate orele, minutele, secundele şi clipele şi tot nu m-aş sătura...
Aş vrea să pot să trăiesc să bem acea cafea vreodată, aş vrea ca tu să mă doreşti lângă tine la acea cafea...
Nu-ţi poţi imagina cum e să trăieşti din vise, cât de greu e să treci nopţile cu frământări şi neîmpliniri,cât de pustii sunt zilele când tu nu mă vrei...
E dimineaţă , îmi beau cafeaua singur neîmplinit, trist cu dor inimaginabil şi mă întreb pentru ce există dragoste în lume dacă nu se poate împărtăşi, pentru ce se îndrăgostesc doi oameni dacă nu sunt alături.
Dar nu eu am creat lumea să am răspunsuri, mi-aş întreba inima dar suferă şi tace, mi-aş întreba sufletul dar suspină şi nu-mi răspunde..
Te-aş întreba pe tine dar eşti atât de departe ...
Mâine e duminică frumoasă o vreau însorită însorită ţi-o trimit în dar..
Dar fără ochii mei din care plouă cu lacrimi nu as reusi s-o expediez...
Nu trebuie să te superi pentru gândurile mele, pentru suspinile mele, sunt sincere şi inocente şi să ştii că niciodată nu regret nimic, nu regret că te-am intanlit pentru că TU eşti ceea ce căutam şi dacă nu te găseam viaţa asta te căutăm prin tot universul aşa cum stelele îşi caută la infinit perechea şi tot te-aş fi găsit , te-aş fi găsit în tot ce străluceşte, în flori, în stele, pajişti şi lanuri de trifoi şi dacă nu te-aş fi găsit nici acolo ţi-aş fi inventat ochii tăi şi te-aş fi găsit acolo în infinitul lor atunci m-aş fi prefăcut în lacrima mângâindu-te pe obraz...

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Lun Noi 07, 2011 9:18 am  florin stratulat

Cum să vorbesc cu ochii tai de mare
Ce-ar trebui să fac să-i mai sărut,
Aş vrea să beau o lacrimă de sare
Să-ţi amintesc că totuşi n-a trecut.

Încă suspin după a tale buze
Cu şoaptele ce m-alintau mereu,
Simt amintiri ce vin să mă acuze
Când tu nu-mi vei mai spune: Dragul meu!

De-am asculta plângând a noastre umbre
Cât şi-au dorit ca noi să ne iubim,
De ne-ar vedea doar perspective sumbre
Ne-ar pedepsi fără ca noi să ştim.

Suntem fără să vrem două solstiţii
Prea egoişti să mai negociem,
Prea riguroşi cu-a noastre definiţii
Uitate-n acolada din sistem.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Noi 06, 2011 6:09 am  Dorina Ciocan

te-am citit cu drag Florin, amintindu-mi cum te-am adus în acest mic/mare Univers. mă bucur mult că te-am cunoscut

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Noi 05, 2011 3:07 am  florin stratulat

Nu am uitat ciudata întâmplare
Ce-mi stăruie în minte ca refren,
Eram doar noi şi-o gară oarecare
Când aşteptam tăcuţi acelaşi tren.

Era, nu am uitat, la ceas de seară
Dar anotimpul nu pot să-l reţin,
Când înflorise pentru-ntâia oară
Bobocul dragostei, foarte puţin.

Nu ne ştiam a noastre destinaţii
Iar trenul nu ni-l mai doream deloc,
De-am fi putut l-am fi oprit în staţii
În care timpul ar ramane-n loc.

De-atâta dor eu ţi-am atins un deget
Ai tresărit sfioasă ca un nor,
Ne sărutam în gând fără de preget
Şi-n vise surde noi făceam amor.

A fost, cum am mai spus, o întâmplare
Când am privit o clipă spre destin,
M-am îmbătat cu vise temerare
Şi m-am trezit în tren un clandestin.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Noi 04, 2011 9:34 am  florin stratulat

Plimbându-mă odată printre frezii
Cu gândurile mele-n absolut
Am învăţat comorile zăpezii
Şi ţi-am cioplit portretul tău în lut.

Cu visul prefăcut în vegetală
Mi-am răsădit sămânţa de trecut
Şi-am înflorit c-o singură petală
Când am uitat ce tare m-a durut.

Flămând mereu cu sete în cuvinte
Mi te-am chemat cu disperare-n glas,
Tu ai trecut privind doar înainte
Iar mie deznădejdea mi-a rămas.

De voi trăi să mă mai nasc odată
Şi-o să încep să mai iubesc, timid,
Am să te chem şi-am să te caut toată
A mea poveste, cântec insipid.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Noi 01, 2011 8:02 am  florin stratulat

Alerg în dimineţi fără culoare
Pe cerul cenuşiu nu-i nici o stea,
În amintirea zilelor cu soare
Mă lasă să te sun de ziua ta !

Când vântul scormoneşte şi ridică
Cu frunze parcă joac-ar cauta,
O să gândesc la tine ca amică
Şi-aş vrea să te aud de ziua ta.

De-ar ninge peste toate cu secunde
Şi cu zăpadă orele-ar toasta,
M-aş cuibări la tine-n pat de unde
Te-aş face fericită-n ziua ta.

S-au împlinit fără să vrem destine
Cu vise ce-n minciună ar posta,
Aş vrea să mă topesc în sân la tine
Să-mi fii pe veci cadou de ziua ta.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Lun Oct 31, 2011 9:21 am  florin stratulat

A început din toamna gri să plouă
Şi plânge după tine acum că ai plecat,
Tu ai găsit azi o iubire nouă
Şi-a noastre jurăminte pe dată le-ai uitat.

Ţi-am aşezat iubirea mea pe palmă
De ţi-o fi dor de mine să poţi să mă săruţi,
Am liniştit-o şi-am făcut-o calmă,
Cât locuieste-acolo tu n-ai putea s-o uiţi.

Azi am rămas să zăbovesc o clipă
Pe banca tapetată cu frunze de platan,
Se răzvrăteşte timpul cu risipă
Că te-am pierdut haotic şi te aştept în van.

Şi-o să mă-nchidă într-o colivie
Ca pasărea cu penele strălucitoare,
Care-a cântat mereu fără să ştie
Că dacă simte libertatea apoi moare.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Oct 20, 2011 8:03 am  florin stratulat

Încă petrec cu toamna în hamac
Dacă mi-e frig m-acoperă cu frunze,
Văzduhu-i plin de afrodisiac
Şi cu scrisori de la a mele muze.

Mă simt bătrân în cifre cu bacşiş
Dar îmi ignor creanţa mea stelară,
Îngădui viaţa prinsă pe furiş
Să fie calmă, să nu de-a pe-afară.

De frunze curse trotuaru-i plin
Mi-e teamă singur să păşesc pe ele,
Dac-aş putea le-aş umezi în vin
Şi-aş agita şampania de stele.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Oct 19, 2011 7:58 am  florin stratulat

Vara e pierdută, nu se mai întoarce
A fost expulzată fără nicio vină,
A plecat în grabă fără să-şi îmbarce
Razele de soare prinse-n carantină.

Mută de uimire tremură natura
Copleşită, goală, fără de cuvinte,
A pierdut veşmântul şi-a pierdut alura
De-a uitat şi marea cu nisip fierbinte.

Vesele-le raze pline de lumină
S-au topit în vremea prinsă de consorţiu,
Astăzi sunt blamate fără s-aibă vină
C-au vrut să se-ascundă într-un echinocţiu.

Păsările toate au plecat departe
Ne-au rămas doar vrăbii ciufulite, nude,
Toamna asta-i parcă un final de carte
Un ghem de mătase cu parfum de dude.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Oct 18, 2011 7:21 am  florin stratulat

Ca să primesc o ştire de la tine,
Voi angaja pe dat-un curier,
O să aleg destinul sau mai bine
Să vină vântul aventurier.

Am să-l trimit încet ca pe o briză,
O lacrimă sărată de-o săruţi,
Ca să ne-ncingă jocul fără miză
Şi să nu poţi în veci ca să mă uiţi.

De vor primi răspuns a tale gânduri
Şi voi afla în ele ce-ţi doreşti,
M-oi dumeri citind doar printre rânduri
Că tot ţi-s drag şi încă mă iubeşti.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Oct 15, 2011 9:17 pm  florin stratulat

Am fost pus la zid de patimi
Ce-au ştiut doar să mă fure,
Au umplut c-un râu de lacrimi
Gândurile noastre pure.

Dacă am cerut bineţe
Din atol de vis de mare,
Am vrut viaţa tinereţe
Ca iubirea mea de sare.

Gângurind azi prin secunde
Învăţ să vorbesc cu tine,
E cam greu că n-am de unde
Să te ştiu că-ţi este bine.

Când amorul meu de criză
Va veni şi îmi va cere,
Voi fi singur pe-o banchiză
Cu o morsă de tăcere.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Oct 12, 2011 11:01 am  florin stratulat

Din când în când mai iau o aspirină
Să-mi potolesc eterna mea migrenă,
Mă strânge-n chingi perceptul meu de vină
Ca pe-o mireasă simplă fără trenă.

Aşa îmi duc trăirile în noapte
Fără să pot visa măcar o floare,
M-adoarme dimineaţa cea de lapte
Ca pe-un copil cu buclele de soare.

Cuvintele mi se topesc discrete
Se-năbuşesc şi tac formând suspine,
Ar vrea să sune dar rămân inerte
Ca un vagon abandonat pe şine.

Azi viaţa mă inculpă pentru multe
Aruncă cu noroi fără de jenă.
Cum pot să fiu imun pentru insulte
Când mă confrunt mereu cu o migrenă?

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Oct 12, 2011 10:41 am  florin stratulat

Hai toamnă cu miros de mandarin
Mă iartă şi mă spală de păcate,
Trăiesc în zvârcoliri de cristalin
Miop, arid, cu pleoapele uscate.

Te fac părtaşă-n suferinţa mea
Îţi vând un pont din lada cu secrete,
De câte ori iubirea va durea
Înseamnă că trăieşti pe îndelete.

Tu eşti fiorul ultimilor flori
Şi dependentă doar de clorofilă,
Eşti vara care nu mai are zori
Şi iarna prefăcută-ntr-o copilă.

Hai toamnă cu miros de mandarin
Adu-mi iubirea s-o mai văd odată,
Şi nu uita pocalul meu cu vin
Şi să nu uiţi că am iubit o fată.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Oct 11, 2011 7:16 am  florin stratulat

Eu sunt un sâmbure arheologic
Ce s-a-ncrezut într-o iubire vampă,
Abandonat în evul mitologic
Înlănţuit ca fluturii pe lampă.

Aştept să mă descopere urmaşii
Pietrificat în birt cu pana-n mână,
Cu-n manuscris în care-au scris incaşii
Citit doar la sfârşit de săptămână.

Din toate băuturile rupestre
Fosile prin uitatele pahare,
Să nu gustaţi iubirea de neveste
Cu soţi încorporaţi în Carul Mare.

Şi dacă de pe fruntea-mi de statuie
Va curge-o picătură de aramă,
Să ştiţi că timpul a fugit şi nu e
Decât o amintire pusă-n ramă.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Oct 11, 2011 6:51 am  florin stratulat

Frigul îmi macină orele vieţii
Muşcă din zori înfruptat de păcat,
Pe arbori îi dor mustrările ceţii
Iar păsări târzii zoresc la plecat.

E-o linişte surdă în dimineaţă
Pe străzi nu auzi nici urmă de pas,
Mă doare instant secunda de viaţă
Din veşteda oră ce-a mai rămas.

Hoinar plin de gânduri îmi caut destin
Prin visul pierdut opac ca un fum,
A mea răsuflare-i ucisă de chin
Cu gândul la tine, dulce parfum.

Îmi cumpăr sărutul din amintire
Şi-mi fac amanet al vieţii cuvânt,
Tu eşti prea departe, eşti nălucire
Iar eu epitaful din jurământ.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Oct 11, 2011 6:36 am  florin stratulat

Prea multe lacrimi mi-au curs
Făcându-şi drum între munţi
Şi-n timpul care s-a scurs
Repar puţinile punţi.

Aşa de mult te-am visat
Atât de tare-a durut,
În clipa-n care-ai plecat
Mi-am pus la inimă scut.

Noaptea mi-e teamă s-adorm
Ştiu că eşti numai un vis,
Tot inhalând cloroform
Vreau să mai uit c-ai promis.

Cu stele-mi depeni fuior
Din şoapte vise îmi torci,
Chiar de suspinu-i cu dor
Tu n-ai să te mai întorci.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Lun Oct 10, 2011 7:56 am  florin stratulat

Am aşteptat să îmi trimiţi scrisoare
Poştaşul însă vine tot mai rar,
Poate-ar veni săracul dar nu are
Adresa fixă la destinatar.

Am aşteptat să mă mai suni odată
Să te aud şoptind în telefon,
Să-mi aminteşti că ţi-s iubirea toată
Dar sigur aparatul n-are ton.

Am tot sperat să te mai văd o clipă
Dar unde oare să te mai zăresc,
Secundele îmi zburdă pe-o aripă,
Suspin, aştept şi totuşi te iubesc.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Lun Oct 10, 2011 7:28 am  florin stratulat

Astăzi ideile-mi şoptesc
Că-n viaţă lucrurile dor,
Eu dacă încă te iubesc
Să ştii că-s simplu muritor.

Când ceasul mi-o suna discret
Şi îmi va spune:"Astăzi pleci!"
Voi pune pana de poet
Într-un sertar de pietre reci.

Am să privesc la toţi de sus
Fără să-mi pese de dureri,
Voi regreta că doar m-am dus
Spre ţara dinspre nicăieri.

Şi dacă rătăcind ca-n vis
Vreun trecător mă va citi,
O să suspin din paradis
Căci nimeni oful nu-mi va şti.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Oct 09, 2011 3:06 am  florin stratulat

Cu lacrimi picurate de castan
Oftând în unduiri alene,
Cad frunze prefăcute-n filigran
Pe stradă, împletind desene.

Pe cerul ce era de-un azuriu
Mustesc de picătură norii,
În cioc cu orizontul plumburiu
Se pierd într-un tangou cocorii.

Cu mâinile-ndesate-n fulgarin
Alerg fără de ţintă-n toamnă,
Să-mi piardă urma nelipsitul chin
Ce l-ai lăsat la mine, doamnă!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Oct 06, 2011 3:42 am  Didina Sava

Draga Florin,

Eu iti multumesc si sunt recunoscatoare pentru sentimentele tale de aleasa pretuire pe care le porti fata de mine. Daca te-am sprijinit si impulsionat sa iti scoti un volum de autor, facandu-te sa capeti incredere in tine si curaj pentru a publica, este pentru ca mi-a placut intotdeauna cum scrii.Daca am fost insistenta si ferma sa respecti termenele pentru lansare a fost pt ca te-am citit usor sovaielnic si neincrezator ca si tu poti, si tu meriti sa ai volumul tau de autor.Ma bucur din toata inima ca m-ai ascultat, ca esti azi multumit, iar sentimentele tale de recunostinta ma coplesesc si onoreaza. Sa dea D-zeu sa fim sanatosi si tu sa mai publici, iar eu daca voi merita increderea ta in continuare, sa te ajut.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Joi Oct 06, 2011 1:35 am  florin stratulat

SCUMPA PRIETENA, DIDINA SAVA,

NU TE IUBESC NUMAI PE TINE, VA IUBESC PE TOTI DE ACOLO DE LA IASI.
TIE ITI MULTUMESC MAI SPECIAL CA NU M-AI LASAT DELOC. AZI NU AVEAM NICI O CARTE DACA NU ERAI TU, SUNT DELASATOR, STIU ASTA. POT INSA SA SPUN, MULTUMESC !

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Oct 04, 2011 10:58 am  florin stratulat

Pune-mi mâna pe sufletul meu
Las-o acolo să mă incalzeasc,
Nu mai privi în stele, sunt ateu
Şi nu îmi pasă de mă spovedesc.

Ascunde-ţi inima în minte
Perversi-s imposibili fără ea,
Nu încerca să înţelegi cuvinte
Fără nuanţa şi fără perdea.

De vei voi să pui o intrrebare
Unde să caut vulturi îndrăzneţi,
Vei înţelege că răspunsul doare
Şi că iubirea n-are zece vieţi.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Oct 04, 2011 10:57 am  florin stratulat

N-avem nimic să ne mai spunem
Azi am ajuns ca doi străini,
Orgoliul am ajuns să-l punem
Zălog pe-o ramură cu spini.

După uitate jurăminte
Amestecate-n fantezii,
Încă mai suspinăm cuminte
Cu idealuri prea târzii.

Ne-am împletit mereu cu gânduri
Şi ne-am promis numai iubiri,
Citind încet şi printre rânduri
Am capotat în amăgiri.

Azi timpul nu-l putem întoarce
Chiar dacă l-am cita în plen,
Din furcă orele îşi toarce
Făcându-şi din suveică tren.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mar Oct 04, 2011 10:55 am  florin stratulat

Ce-i lumea, oare unde se sfârşeşte,
Ce caută în stele, adăpost?
De ce în infinituri rătăceşte
Pierdută în clepsidra fără rost.

Stă agăţată într-o pioneză
Într-un birou c-un calendar festiv,
Nereuşind să facă o sinteză
Între o notă şi un portativ.

Din miile bucăţi de continente
Ce poate să creeze un liant,
Se nasc azi întrebări adiacente.
Cum poate străluci un diamant ?

Dar lumea fără sens şi fără spaţii
În care ne percepem ca umani,
Ne vinde amăgirea-n loc de raţii
Şi cântăreşte pe tarabă ani.

Sus In jos

Mesaj   Continut sponsorizat

Sus In jos

Pagina 3 din 8 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum