Ultimele subiecte
» „Flori de piatră-Bijoux" albumul II-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Mier Apr 18, 2018 12:33 am Scris de Didina Sava

» Mihaela Moşneanu
Vin Feb 23, 2018 8:30 am Scris de Mihaela Moşneanu

» Decorațiuni din fetru
Mier Dec 27, 2017 3:19 am Scris de Didina Sava

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul I-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Lun Mar 13, 2017 5:15 am Scris de Didina Sava

» Heraclidul Alb roman semi-SF
Lun Iul 11, 2016 1:43 pm Scris de Varganici Costica

» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Sam Mar 19, 2016 2:03 am Scris de tyk

» Gustări şi aperitive
Lun Feb 01, 2016 8:59 am Scris de Didina Sava

» Dorina Neculce
Sam Mar 14, 2015 3:42 pm Scris de Dorina Ciocan

» Mihai LEONTE poetul armoniei si al optimismului...
Dum Noi 30, 2014 11:46 am Scris de Mihai LEONTE

Facebook





Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Site-uri preferate
Retete culinare
Reţele de socializare
Parteneri
forum gratuit

Sărbătorile Sfintelor Paşti

In jos

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI

Mesaj  Didina Sava la data de Mier Iun 12, 2013 11:34 pm

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI 

Potrivit credinţei ortodoxe, la 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, joi, 13 iunie, românii sărbătoresc Înălţarea Domnului. Se înroşesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai ca la masa de Paşti, iar oamenii se întâmpină cu "Hristos s-a înălţat! – Adevărat s-a înălţat!”.
Se spune ca dupa Inviere, Iisus s-a mai aratat o data ucenicilor sai, pe Muntele Maslinilor, incredintandu-i de puterea sa si dandu-le ultimele invataturi. El a mancat alaturi de ucenici, asa cum facuse odinioara. Dupa 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfant avea sa se pogoare peste ei, daruindu-le putere si intelepciune divina pentru a merge in lume si pentru a transmite Cuvantul lui Dumnezeu. In Biblie, acesta este momentul in care se anunta a doua venire a lui Iisus, intocmai ca si Inaltarea, avand la dreapta si la stanga doi ingeri mari si luminosi.
In aceasta sfanta zi, in unele zone ale tarii, se leaga frunze de nuc peste brau, pentru ca Mantuitorul le-ar fi purtat in momentul Inaltarii. In alte zone, fetele si feciorii se duc in padure sa culeaga frunze de alun cu care fac vraji de dragoste sau pentru a le folosi ca plante tamaduitoare.
Se zice ca Cerurile sunt deschise de la Pasti pana la Inaltare, iar cei care mor in aceasta perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi si ajung direct in Rai.
De Inaltare se fac pomeni si se impart pentru morti, in special branza, ceapa verde, paine calda si rachiu. Casele si mormintele se impodobesc, in unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leustean.
Femeile nu imprumuta sare si nu dau foc din casa, pentru ca altfel toata casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smantana.
O vorba din batrani spune ca pentru a avea recolta bogata, semanatorile se fac pana in ziua de Inaltare.
ÎNĂLŢAREA este amintită în "Simbolul Apostolic" şi în "Crezul" niceo-constantinopolitan. Începând din secolul al IV-lea, Înălţarea este celebrată atât în Răsărit, cât şi în Apus, la 40 de zile după Paşti, întotdeauna într-o zi de joi. Înainte de fixarea acestei zile, evenimentul era prăznuit de Rusalii.

În unele ţări din Europa occidentală, dacă Înălţarea nu este sărbătoare legală, celebrarea liturgică se transferă în duminica imediat următoare.
Potrivit tradiţiei, locul de pe care Mântuitorul Hristos s-a înălţat la cer este situat la Ierusalim pe Muntele Măslinilor. Micuţa capela rotundă de acolo păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos Capela Înălţării Domnului este un loc de închinăciune, atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani.

De Înălţarea Domnului, Biserica Ortodoxă Română (BOR) face praznic de pomenire a eroilor. În toate lăcaşurile de cult din ţară şi străinătate ale BOR sunt pomeniţi eroii - ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile - care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român. Totodată, după Sfânta Liturghie, vor fi oficiate slujbe de pomenire şi la cimitirele, troiţele şi monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.
Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca sărbătoare naţională bisericească a Eroilor.

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI: se sfiinţesc plantele de leac

În popor, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.
De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli.
La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: "Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!".
Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac - leuşteanul, paltinul, alunul.
Se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai.
În anumite zone se ţin Moşii de Ispas, iar casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Sunt marcate vitele şi se taie mieii. Este ultima zi în care se mai pot roşi ouă. Oamenii se salută în această zi cu formulele "Hristos s-a înălţat!" şi "Adevarat s-a înălţat!".
Conform unei legende populare, la naşterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blânzi şi liniştiti, dar caii şi-au cam dat în petec. Atunci Maica Domnului a zis ca acei cai să nu fie sătui decât în joia din săptămâna a şasea de după Paşti , căreia i s-a spus şi "Paştele Cailor".
avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3581
Varsta : 52
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Re: Sărbătorile Sfintelor Paşti

Mesaj  Ovidiu Raul Vasiliu la data de Sam Apr 23, 2011 5:09 pm

HRISTOS A ÎNVIAT!




_________________

avatar
Ovidiu Raul Vasiliu
moderator bloguri

Numarul mesajelor : 728
Varsta : 42
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 28/08/2010

Sus In jos

Re: Sărbătorile Sfintelor Paşti

Mesaj  Didina Sava la data de Sam Apr 23, 2011 1:06 am

avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3581
Varsta : 52
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Sarbatori fericite !

Mesaj  Didina Sava la data de Sam Apr 23, 2011 12:55 am

Tuturor va doresc din inima ca Domnul IIsus sa va binecuvanteze Sfinta Sarbatoare a Pastelui de anul acesta, Lumina Invierii sa va sfinteasca, sa va veseleasca si impace cu sine si unii cu altii, sa va umple casa, sufletul si sa va astearna pe cararea vietii dumnezeiestile sale daruri.
Paste Fericit, va doreste cu toata dragostea si prietenia Didina Sava


avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3581
Varsta : 52
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Paste fericit

Mesaj  Rodica Rodean la data de Vin Apr 22, 2011 11:07 pm



avatar
Rodica Rodean

Numarul mesajelor : 548
Varsta : 64
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009

Sus In jos

Obiceiuri din Saptamana Mare

Mesaj  Didina Sava la data de Mier Apr 20, 2011 10:20 am

Obiceiuri din Saptamana Mare

Postul Pastelui se incheie cu Saptamana Mare, a patimilor lui Hristos. In Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii. Curtile sunt maturate, surile sunt curatate de gunoaie, gardurile sunt reparate, santurile sunt curatate de namol si adancite. Casele trebuie sa straluceasca de curatenie pentru ca ele "te blestema daca Pastile le prind necuratate".

In lunea Saptamanii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc si se varuiesc casele iar mobilierul este spalat si reparat.

Pana miercuri, inclusiv, sunt permise muncile in camp. Dupa aceasta zi barbatii trebaluiesc pe langa casa, ajutandu-si nevestele la treburile gospodaresti.

In Joia Mare, data limita slujbelor speciale dedicate mortilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite, apoi, de sufletul mortilor, parte preotului, parte satenilor aflati la biserica, in cimitir sau pe la casele lor.

Pana la Joia Mare, femeile se straduiau sa termine torsul de frica Joimaritei care, in imaginarul popular era o femeie cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat. Uneltele de tortura ale Joimaritei erau caldura, oala cu jaratec, vatraiul sau carligul pentru foc. Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de tortura: ardea degetele si mainile fetelor si femeilor lenese, le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa gasite netoarse. De multe ori nici flacaii lenesi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertati de aceste pedepse. De fapt, Joimarita era, la origini, o zeitate a mortii care supraveghea focurile din Joia Mare si care, treptat, a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea si nemunca.

Conform traditiei, in noaptea ce premerge Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. Pentru intampinarea lor se aprindeau focuri prin curti, in fata casei sau in cimitire, crezandu-se ca, astfel, ei aveau posibilitatea sa se incalzeasca. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la inhumarea crestina din Vinerea Mare.

Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an - focurile de Mucenici, de Lasatul Secului, de San - George sau de Sanziene. Ele se faceau din plante considerate a avea virtuti magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de catre copii sau de catre tinerele necasatorite. Focurile se inconjurau cu tamaie si agheasma, in jurul lor se asezau scaune "pentru mortii ce urmau sa soseasca" si se dadea de pomana copiilor, vecinilor si rudelor. Obiceiul se mai pastreaza in unele sate din zona montana a Bucovinei (Moldovita, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtand denumirea de "incalzitul mosului" dar, de cele mai multe ori, semnificatiile sale nu mai sunt cunoscute, el avand mai ales caracter de divertisment.

Joia Mare este ziua in care, de regula, se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac si nuca si babele coapte in forme speciale de ceramica. Pasca cea mai importanta coptura rituala a Pastelui, se face din faina de grau de cea mai buna calitate, cernuta prin sita deasa, si are, cel mai adesea, forma rotunda. Aluatul dospit se pune in tavi speciale pentru pasca, dupa care, de jur imprejur, se aseaza aluatul impletit din doua sau trei sucituri si se lasa totul la crescut.

In mijlocul tavii se aseaza, apoi, branza de vaca, pregatita cu zahar, oua, mirodenii si stafide. Peste branza se face o cruce, din acelasi aluat impletit, impodobita cu ornamente in forma de floare. Se unge totul cu ou si se coace in cuptorul incalzit. Alta data, cojile oualor folosite la pasca nu se aruncau si nici nu se ardeau. Ele se strangeau cu multa grija intr-un vas special si se aruncau in Sambata Pastelui pe o apa curgatoare crezandu-se ca, astfel, gainile si puii aveau sa fie paziti de uliu peste vara. Se mai credea ca, in felul acesta, se dadea de stire Blajinilor - popor mitic care traia sub pamant - ca se apropie cea mai mare sarbatoare a crestinilor.

Ultima vineri din Postul Mare este numita in Bucovina Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Conform traditiei crestine, este, ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.

In Vinerea Mare, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca, in felul acesta, vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. Seara, insa, intreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub acesta. in scopuri terapeutice.

Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand femeile trebuie sa pregateasca marea majoritate a mancarilor, sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmau sa le imbrace in zilele de Pasti. De obicei, in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul, numit in Bucovina cighir, friptura si borsul de miel.

Spre deosebire de Craciun, pentru Pasti nu se pregatesc prea multe feluri de mancare, de unde si zicerea: "Craciunul este satul iar Pastele este fudul". Principala grija a oamenilor, inaintea Pastilor, este aceea de a-si primeni hainele, fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua, cusuta in mod special, iar barbatii macar o palarie noua.

Sambata seara fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica, pentru sfintire.

In el asterne un stergar curat si aseaza o lumanare alba, apoi oua rosii, pasca, cozonac,oua incondeiate, o bucata de slanina, muschi de porc, sunca special preparata, zahar, faina, salata de hrean cu sfecla rosie fiarta, sare, cativa catei de usturoi, o ramura de busuioc, un fir-doua de breaban (numit brebanoc sau barbanoc), carnati, un miel din aluat copt intr-o forma speciala etc.

Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina, semn de pretuire a sarbatorii pascale dar si de mandrie personala.

http://www.crestinortodox.ro/paste/obiceiuri-traditii-paste/obiceiuri-saptamana-mare-71066.html
avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3581
Varsta : 52
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

ÎNĂLŢAREA

Mesaj  Rodica Rodean la data de Mier Mai 12, 2010 10:28 pm




ÎNĂLŢAREA

La 40 de zile după Înviere, ortodocşii sărbătoresc astăzi Înălţarea Domnului.
Numită şi Ispas, Înălţarea este celebrată de fiecare dată, joia, la şasea săptămâni după Paşte, când Iisus Hristos s-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în prezenţa apostolilor săi.
În această zi, în anumite zone se ţin Moşii de Ispas: casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Tot azi se fac şi pomeni pentru morţi.

E ultima zi în care se mai pot înroşi ouă Azi credincioşii se salută cu „Hristos s-a Înălţat!/Adevărat s-a Înălţat!”.

Ziua Eroilor

În Biserica Ortodoxă Română, Înălţarea e şi ziua dedicată pomenirii eroilor neamului, căzuţi „pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate, apărarea ţării şi întregirea neamului”.

În acest an se împlinesc 90 de ani de când a fost statornicită în mod oficial, la 4 mai 1920, înfrăţirea acestor două mari sărbători ale spiritualităţii şi istoriei româneşti.

"Fie ca lumina Zilei Eroilor din Ziua Înălţării la Ceruri a Mântuitorului nostru Iisus Hristos să reverse în sufletele românilor de pretutindeni sentimentele înălţătoare ale iubirii de Dumnezeu, de Neam şi de Patrie, dimpreună cu sentimentul de recunoştinţă faţă de toţi Eroii neamului românesc, sentiment exprimat duhovniceşte în rugăciuni de pomenire şi solemn, în ceremonii de cinstire, spre slava lui Dumnezeu şi demnitatea noastră ca popor", se arată într-un mesaj al Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel.
avatar
Rodica Rodean

Numarul mesajelor : 548
Varsta : 64
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009

Sus In jos

Hristos sau Cristos ?!

Mesaj  Didina Sava la data de Sam Apr 03, 2010 11:08 pm

Hristos se scrie cu «H», deoarece acest nume provine din limba greacă. Ne ghi­dăm după prima Evan­ghe­lie a Sfîntului Apostol şi Evanghelist Marcu scrisă în limba greacă. Aici apare Hris­tos cu «H». Cu toate că sîntem un popor latin, cultura românească a fost influenţată în mare măsură de cea grecească. De aici am preluat numele Mîntuitorului.” În ceea ce priveşte nu­me­le de “Iisus”, părintele Constantin Pătuleanu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă pre­cizează: “Scriem cu doi de «i» pentru a face diferenţa între Fiul lui Dumnezeu şi alte persoane care au purtat în Vechiul Testament şi poartă acest nume ca nume propriu. Ce se întîmplă în cazul în care scriem diferit? “Dacă scriem altfel, este greşit, pentru că nu Îi respectăm numele propriu, aşa cum ni-l arată tradiţia.
O altă problemă care se ridică este dată de singularul sau pluralul acestei mari sărbători: “Vom spune şi vom scrie Sfintele Paşti şi nu Sfintele Paşte pentru că ne referim la un ansamblu de sărbători, de evenimente”, argumentează părintele Pătuleanu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova.
avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3581
Varsta : 52
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Re: Sărbătorile Sfintelor Paşti

Mesaj  Rodica Rodean la data de Sam Apr 03, 2010 3:55 am

EMISIUNE CRESTINA DE PASTE


Asculta mai multe audio Diverse

AUDITIE PLACUTA !!!
avatar
Rodica Rodean

Numarul mesajelor : 548
Varsta : 64
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009

Sus In jos

Sarbatori fericite !

Mesaj  Didina Sava la data de Vin Apr 02, 2010 11:01 am

avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3581
Varsta : 52
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Iepurasul si ouale de Paste

Mesaj  Rodica Rodean la data de Vin Apr 02, 2010 10:58 am

Iepurasul de Paste




Pe cat de simpatic, pe atat de necunoscuta povestea lui. De unde a aparut oare acest obicei si de ce a ajuns el sa fie asociat cu cea mai mare sarbatoare crestina a oamenilor?

In vremuri indepartate, ca de altfel si in zilele noastre, iepurele era privit drept un simbol al fertilitatii, unele culturi considerandu-l chiar un mesager sacru al divinitatii. O veche legenda nordica spune ca, intr-o iarna, zeita Eostre a gasit o pasare ranita pe camp. Pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica, aceasta pastrand insa capacitatea de a depune oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica decora toate ouale facute si i le daruia zeitei. Aceasta legenda se pastreaza vie chiar si in zilele noastre, copiii asteptand de Paste iepurasul care face un cuib plin de oua colorate.


Cea dintai atestare documentara a prezentei iepurelui in simbolistica pascala a aparut in Germania, in 1500, primele dulciuri in forma de iepurasi fiind inventate tot aici, in jurul anului 1800. La scurt timp, in aceeasi perioada, in Franta si Germania apar si primele oua de ciocolata.

De ce oua rosii de Paste ?




Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii de patimile lui Isus. Una dintre legende sustine ca toate pietrele aruncate in Isus se transformau in oua rosii de indata ce il atingeau. O alta afirma ca Sf. Maria, mergand sa-si vada Fiul rastignit, i-a dus oua, care s-au insangerat sub cruce. Se mai spune ca, dupa moartea lui Isus, carturarii saducei si rabinii farisei ar fi facut un ospat de bucurie, la care unul dintre ei ar fi spus: 'Cand va invia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Isus'. Nici nu si-a terminat bine spusele ca ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a inceput sa bata din aripi.
avatar
Rodica Rodean

Numarul mesajelor : 548
Varsta : 64
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009

Sus In jos

Re: Sărbătorile Sfintelor Paşti

Mesaj  Rodica Rodean la data de Vin Apr 02, 2010 10:25 am

avatar
Rodica Rodean

Numarul mesajelor : 548
Varsta : 64
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009

Sus In jos

Re: Sărbătorile Sfintelor Paşti

Mesaj  Didina Sava la data de Vin Apr 02, 2010 8:44 am

!

Ferice de oricine se teme de Domnul si umbla pe caile Lui! caci atunci te bucuri de lucrul mainilor tale , esti fericit si-ti merge bine.


Joi - Are loc Cina cea de taina. Este momentul când Domnul Hristos rosteste cunoscutele cuvinte : "Luati, mancati, acesta este trupul Meu care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor. Asemenea si paharul dupa cina zicand: Beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu al legii celei noi care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor".
Iisus Hristos este prins, arestat în gradina Ghetsimani si condamnat sa fie rastignit.
In Joia Mare, oamenii merg la biserica sa se spovedeasca si sa se împartaseasca. Seara, lumea se duce la priveghi, la denie, toti in haine de doliu.
Ouale rosii sunt strict legate de patimile Mantuitorului Iisus Hristos. De obicei ele se vopsesc in Joia Mare. Exista mai multe variante pentru care ouale se vopsesc in rosu, una spune ca orice piatra care era aruncata catre Iisus se transforma in ou rosu. O alta spune ca atunci cand Sf Maria a mers la Iisus la cruce avea un cos cu oua si acestea s-au facut rosii sub crucea lui Iisus (de la sangele Lui).
Exista si cateva superstitii referitoare la aceasta zi:
- nu este bine sa dormi în Joia Mare, caci cine doarme in aceasta zi nu va avea spor la lucru tot anul;
- se spune că în ziua de joi mortii vin la vechile lor locuinţe, unde stau pana în sâmbata dinainte de Rusalii;
- se fac focuri în curtea casei, pentru ca morţii să se poată incalzi;
- se împarte băutură şi mâncare sfinţite;
- o alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, adică urzicile au îmbătrânit şi nu mai sunt bune de mâncat;


In Vinerea cea Mare, Vinerea Patimirii Mantuitorului nostru Iisus Hristos, ne aducem aminte de suferintele si batjocura îndurate si de moartea pe cruce a Mantuitorului nostru Iisus Hristos , care toate s-au facut pentru noi si pentru a noastra mantuire.

Crestinii tin post negru în amintirea chinurilor la care a fost supus Iisus Hristos. Se spune ca nu este bine sa consumam otet în aceasta zi, deoarece peste ranile Mântuitorului se turna otet, pentru ca suferinta sa fie si mai mare.




Sambata Mare este ziua îngroparii trupului Domnului.

Fiind ultima zi a Postului Mare, era obiceiul ca batranii si copiii sa se impartaseasca.
Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand gospodinele au in gand retete traditionale, fie ca petreceti sarbatorile cu invitati, fie ca nu. Chiar si in familie, in grup restrans, pe masa trebuie sa fie prezente bucatele traditionale preparate cu drag.


Duminica
- de dimineată, devreme, femeile care s-au dus să ungă trupul lui Hristos cu uleiuri, asa cum era obiceiul, nu îl mai gasesc. Soldatii puşi să păzeasca nu au văzut nimic, deşi mormântul era astupat cu o lespede foarte mare si grea. De fapt, se spune ca la miezul nopţii, între sâmbătă şi duminică, mormântul s-a deschis iar Domnul Hristos a înviat. Oamenii se duc să ia lumină, apoi slujba religioasă continuă până la ziuă. Postul a luat sfârşit, oamenii merg şi se ospătează cu mâncărurile tradiţionale, dar nu înainte de a se împărtăşi. Se spune că între Înviere şi Duminica Tomii raiul rămâne deschis.

avatar
Didina Sava
Initiator forum

Numarul mesajelor : 3581
Varsta : 52
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 01/06/2009

http://floridepiatrabijoux.forumgratuit.ro/pagini-personale-ale-

Sus In jos

Re: Sărbătorile Sfintelor Paşti

Mesaj  Rodica Rodean la data de Sam Mar 27, 2010 9:46 am

Lumea se indreapta spre Biserica Barboi, locul de pornire al Pelerinajului

Inchinare la icoana

Intrarea lui Isus in Ierusalim

Slujba in biserica

Slujba tinuta de PS Calinic Botosaneanul -Episcop Vicar si un sobor de preoti


Asculta mai multe audio Evenimente
Curtea bisericii

Pornirea Pelerinajului

PS Calinic Botosaneanul

Parintele Andrei si Calinic Botosaneanul

Calinic Botosaneanul binecuvantand lumea

Pelerinajul pleaca spre Mitropolie





Vezi mai multe video din Evenimente
avatar
Rodica Rodean

Numarul mesajelor : 548
Varsta : 64
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009

Sus In jos

Sărbătorile Sfintelor Paşti

Mesaj  Rodica Rodean la data de Vin Mar 26, 2010 3:29 pm

Pelerinaj de Florii in Arhiepiscopia Iasilor
sambata 27 martie 2010

Sambata 27 martie 2010, in ajunul praznicului imparatesc al Intrarii Domnului in Ierusalim (Floriile), Arhiepiscopia Iasilor va organiza Pelerinajul de Florii la care vor participa clerici, monahi si credinciosi din municipiul Iasi. Acest eveniment este organizat cu sprijinul Protopopiatului Iasi I, Protopopiatului Iasi II, Editurii si Tipografiei Doxologia, Parohiei "Intrarea Domnului in Ierusalim" si al Primariei Municipiului Iasi.

Programul pelerinajului:

- 15.00: Biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Barboi" (Paroh: Pr. Constantin Andrei), Vecernia Floriilor, oficiata de PS Calinic Botosaneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iasilor, inconjurat de un sobor de preoti.
- 16.30: Protosul va citi Rugaciunea de binecuvintare a ramurilor de salcie, apoi se pleaca in procesiune.
- 16.45: Biserica "Sfintul Sava" (Paroh: Pr. Cons. Narcis Axinte)
- 17.00: Manastirea "Sfintii Ierarhi" (Staret: Arhim. Nichifor Horia)
- 17.15: Catedrala Mitropolitana (Intaistatator: IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, impreuna cu soborul slujitorilor Catedralei Mitropolitane), unde se va rosti Rugaciunea de binecuvantare a pelerinilor si se va rosti un Cuvant de invatatura.
- 18.00: concert sustinut de corul Teologus al Facultatii de Teologie Ortodoxa "Dumitru Staniloae" din Iasi, in Catedrala Mitropolitana, dirijor Pr. Al. Barnea. Va canta si corul de copii reunit sub patronajul Asociatiei Communio.
- 18.45: Biserica "Intrarea Domnului in Ierusalim" Tatarasi (Paroh: Pr. Dumitru Boboc), Slujba Litiei. Cuvant de invatatura. Incheierea Pelerinajului.
avatar
Rodica Rodean

Numarul mesajelor : 548
Varsta : 64
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009

Sus In jos

Re: Sărbătorile Sfintelor Paşti

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum