Ultimele subiecte
Căutare
Subiecte similare
Reţele de socializare
SARBATORILE DE IARNA
+3
victoria preotesescu
Petrescu Dan
Rodica Rodean
7 participanți
Forumul Prieteniei :: Clubul Forumului Prieteniei :: Sărbători, Zile de Naştere şi Onomastică, Anunţuri, Comemorări, Opinii.
Pagina 1 din 1
LA MULŢI ANI, 2012!
LA MULŢI ANI, 2012! UN AN NOU FERICIT TUTUROR!
Ovidiu Raul Vasiliu- moderator bloguri
- Numarul mesajelor : 728
Varsta : 48
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 28/08/2010
Ovidiu Raul Vasiliu- moderator bloguri
- Numarul mesajelor : 728
Varsta : 48
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 28/08/2010
Ovidiu Raul Vasiliu- moderator bloguri
- Numarul mesajelor : 728
Varsta : 48
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 28/08/2010
Re: SARBATORILE DE IARNA
LA MULTI ANI cu sanatate sa va dea Domnul tot ce doriti, zile senine si fericite , la multi ani sa traiti, un Craciun plin cu de toate ,anul 2011 cu multa putere de munca numai zimbete fara divergente, bucurii alaturi de cei dragi !!!
Iedu Cristiana Maria- Numarul mesajelor : 20
Varsta : 69
Localizare : valcea
Data de inscriere : 18/09/2009
Re: SARBATORILE DE IARNA
Pluguşorul
Această datină, prin excelenţă agrară, se regăseşte la aproape toate popoarele lumii. La români este expresia dorinţei unor recolte bogate, prezentată sub forma unei descrieri hiperbolizate, cu ecouri mitice. Recuzita Pluguşorului este formată din plug, bici, clopote, buhai. Copiii sunt primii care pornesc Pluguşorul şi încep a umbla pe la case, primind în schimbul urărilor de an bun, sănătate şi belşug daruri (colaci, fructe sau bani). Urmează alaiul cetelor de feciori care pornesc la urat noaptea, pe la casele fetelor de măritat şi pe la rude.
De regulă, conducătorul cetei este un fecior frumos, numit calfă sau turc, un tânăr cu o conduită morală demnă. Acesta poartă costum ţărănesc tradiţional, iar pe cap are o căciulă împodobită cu şiraguri de mărgele şi panglici multicolore. Ca semn distinctiv, apanaj al autorităţii, este bastonul căptuşit cu alamă şi cositor. În timpul jocului îşi fac apariţia cetele de mascaţi, reprezentaţi de „urâţi“ şi de „frumoşi“, care fac ghiduşii şi amuză asistenţa. „Urâţii“ se dau peste cap, aleargă după fete şi copii, scot animalele din grajduri, se ascund sub paturi şi mese, se urcă în copaci, pe case şi pe sobe. Din grup mai fac parte „negustorii“ şi „căldărarii“, al căror dialog stârneşte hohote de râs.
Jocul caprei
În societăţile ancestrale, acest animal a întruchipat personificarea fertilităţii. Obiceiul şi-a pierdut în timp încărcătura sa mitică. Astăzi, a devenit pur divertisment.
Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Numele „animalului-vedetă“ variază de la o regiune la alta: cerb - în Hunedoara, capră sau ţurcă - în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) - în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra e denumită „brezaia“ şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.
Capra îşi subordonează, de cele mai multe ori, în timpul desfăşurării jocului, toate celelalte personaje. În unele sate din Bucovina, acest animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra), iar în altele, animalul este singur, escortat doar de cioban, moş şi babă. Masca costumului este alcătuită dintr-un cap de capră, confecţionat din lemn, cu maxilarul inferior mobil, care este tras cu o sfoară în timpul dansului. Capul este împodobit cu corniţe cu oglinzi, panglici multicolore şi este fixat într-un băţ care se sprijină pe pământ.
Jocul caprei este acompaniat de un fluier, cât timp ciobanul sau moşul rostesc strigături ironice şi pline de haz. Foarte interesant este faptul că jocul caprei nu se derulează haotic, din contră, în timpul spectacolului, pot fi surprinse mai multe faze succesive: capra simulează că se îmbolnăveşte şi moare, căzând la pământ - acest moment provoacă ciobanului o stare de panică -, şi după un „dialog“ cu animalul, în cele din urmă, reînvie.
Jocul ursului
Spre deosebire de Capră, această datină e întâlnită doar în Moldova, de Anul Nou. Se presupune că la originea ei s-ar afla un cult traco-getic.
Jocul ursului este practicat mai mult în zonele colinare şi de câmpie şi mai puţin în cele montane. Cei mai spectaculoşi urşi de Anul Nou îi întâlnim în Bosanci, Udeşti, Chilişeni, Ştirbăţ, Poieni, Boroaia şi în zona Câmpulungului, în special la Sadova şi la Fundu Moldovei (zona Bucovinei) şi la Dărmăneşti (zona Bacăului).
La fel ca în jocul cu capra, şi în cazul urşilor pot fi identificate câteva secvenţe: rostogolirea urşilor în cerc, bătutul şi moartea ursului, apoi învierea, precum şi urcarea acestuia pe toiag. După executarea momentelor principale din timpul dansului, urşii se mişcă independent, se iau la trântă, fac tumbe.
Melodia ursărească este însoţită de numeroase strigături: „Ursul meu, cu sania,/ L-am adus din Spania/ Scoală, ursule, de jos,/ Să te văd cât eşti de gros;/ Scoală, ursule-n picioare,/ „Să te văd cât eşti de mare“.
Jocul căiuţilor
Calul este o întruchipare a unor simboluri mitice specifice, care, în timpuri arhaice, avea funcţie de protejare a gospodăriilor şi a bisericilor de spiritele rele. Jocul de Anul Nou este răspândit în satele din Muntenia, Moldova şi nordul Dobrogei. Cei mai recunoscuţi dansatori sunt căiuţii din Hârtop şi Fântânele, Dolheşti, Zvoriştea, Zamostea (Moldova).
Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal, lucrate din lemn şi îmbrăcate în pânză roşie, albă sau neagră, la care se adaugă ornamente, de pildă oglinzi, beteală, canafi, mirt, panglici. Capul de cal este fixat într-un suport de lemn, de obicei o covată, care se acoperă cu un covor sau material din pânză albă sau colorată, de care se cos batiste, ştergare, panglici.
Jocul cerbului
Cerbul simboliza, în mitologia populară românească, puritatea şi dreptatea, iar la vechii traci era simbolul soarelui. Masca de cerb se compune tot din cap sculptat în lemn, cu un maxilar mobil. Trupul este făcut dintr-un covor ţesut. Costumul cerbului atrage atenţia prin podoabele de pe capul acestuia, confecţionate din diverse materiale strălucitoare.
Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe“, de muzicanţi şi dansatori îmbrăcaţi în costume populare. Satul Corlata din nordul Moldovei excelează prin fastuozitate eleganţa jocului şi, de asemenea, prin colindul de cerb, cea mai veche formă de colind din întreg spaţiul bucovinean.
O altă categorie de măşti reprezintă vechiul cult al moşilor şi al strămoşilor, măşti sociale, măşti de turc, jidan, armean, grec, ţigan, măşti de vrăjitor, doctor sau negustor. Măştile „urâţilor“ sunt expresii ale timpurilor istorice. „Urâţii“ defilează în grupuri independente şi asigură buna dispoziţie.
În contrast cu aceştia, sunt grupurile de „frumoşi“ („împăratul“, „ministrul“, „generalul“, „jandarmul“, „bunghierul“ şi „irodul“).
Tinerii costumaţi în „frumoşi“ provin din familii înstărite, care se remarcă printr-un comportament exemplar şi prin bune calităţi de dansatori.
De prin ţară adunate…
Un alt obicei, practicat de romii de la marginea localităţilor din Banatul Montan, este „Vasilica“. Se ia un cap de porc, se împodobeşte şi se machiază, i se pun cercei, salbă şi legătură de cap. Cu acesta se joacă „Vasilica“. Se interpretează un cântec cunoscut şi, nu de puţine ori, plin de glume deocheate la adresa gazdei sau a nevestelor care au fost infidele. Până în ajunul Anului Nou, în Muntenia, Dobrogea, Ardeal se pregăteşte „Paharul de aur“. Acesta se spală şi se stropeşte cu Agheazmă. Din el se bea în noaptea de Anul Nou, la botezuri şi cununii. În Transilvania, paharul este inscripţionat.
În Banat, de Anul Nou, se obişnuieşte să fie ridicaţi copiii sub un an la grindă. Moaşa ia pruncul şi îl ridică de trei ori cu capul până la grindă, urându-i să crească voinic, norocos şi sănătos. Apoi se aşază cu toţii la masă şi petrece împreună cu părinţii copilului şi rude. La plecare, moaşa oferă copilului bani şi îmbrăcăminte. Până de curând, în seara care preceda sosirea noului an nu se mânca găină, crezându-se că râcâie înapoi şi nu-ţi va merge bine. În zona Doljului, specific obiceiurilor autohtone este absenţa, în general, a secvenţelor spectaculoase, în detrimentul simbolurilor şi semnificaţiilor cu rezonanţă.
Calendarul din foi de ceapă şi din cărbuni
În această perioadă a sărbătorilor de iarnă, oamenii apreciau lunile ploioase sau zilele de secetă pe baza unui „calendar din foi de ceapă“. În noaptea de Ajun se tăiau bucăţi egale dintr-o ceapă, iar cojile obţinute erau botezate cu numele lunilor din an. Se punea o cantitate egală de sare în fiecare coajă şi se aşezau în rând, succesiv, ca lunile din an, pe masă sau pe vatra sobei. Prognoza pe întreg anul se făcea în dimineaţa zilei de 1 ianuarie, în funcţie de cantitatea de apă acumulată în foile de ceapă.
Tot în noaptea din ajunul Anului Nou se făcea „calendarul din cărbuni“, pentru a afla cât de rodnice vor fi culturile din anul viitor. Se alegeau câţiva cărbuni aprinşi, botezaţi cu numele plantelor semănate în acel an (grâu, porumb, sfeclă, mazăre, cartofi etc.), care se aşezau pe marginea vetrei sau pe o tavă, după care erau lăsaţi până a doua zi (1 ianuarie). În funcţie de cantitatea de cenuşă rezultată în urma arderii complete şi a stingerii cărbunilor se stabilea rodul recoltei şi, de asemenea, tipul de culturi semănate în cantităţi mai mari în primăvara următoare. (material dintr-un articol apărut în Ziarul Lumina, la 30 decembrie 2008, scris de Raluca Brodner)
Această datină, prin excelenţă agrară, se regăseşte la aproape toate popoarele lumii. La români este expresia dorinţei unor recolte bogate, prezentată sub forma unei descrieri hiperbolizate, cu ecouri mitice. Recuzita Pluguşorului este formată din plug, bici, clopote, buhai. Copiii sunt primii care pornesc Pluguşorul şi încep a umbla pe la case, primind în schimbul urărilor de an bun, sănătate şi belşug daruri (colaci, fructe sau bani). Urmează alaiul cetelor de feciori care pornesc la urat noaptea, pe la casele fetelor de măritat şi pe la rude.
De regulă, conducătorul cetei este un fecior frumos, numit calfă sau turc, un tânăr cu o conduită morală demnă. Acesta poartă costum ţărănesc tradiţional, iar pe cap are o căciulă împodobită cu şiraguri de mărgele şi panglici multicolore. Ca semn distinctiv, apanaj al autorităţii, este bastonul căptuşit cu alamă şi cositor. În timpul jocului îşi fac apariţia cetele de mascaţi, reprezentaţi de „urâţi“ şi de „frumoşi“, care fac ghiduşii şi amuză asistenţa. „Urâţii“ se dau peste cap, aleargă după fete şi copii, scot animalele din grajduri, se ascund sub paturi şi mese, se urcă în copaci, pe case şi pe sobe. Din grup mai fac parte „negustorii“ şi „căldărarii“, al căror dialog stârneşte hohote de râs.
Jocul caprei
În societăţile ancestrale, acest animal a întruchipat personificarea fertilităţii. Obiceiul şi-a pierdut în timp încărcătura sa mitică. Astăzi, a devenit pur divertisment.
Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Numele „animalului-vedetă“ variază de la o regiune la alta: cerb - în Hunedoara, capră sau ţurcă - în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) - în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra e denumită „brezaia“ şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.
Capra îşi subordonează, de cele mai multe ori, în timpul desfăşurării jocului, toate celelalte personaje. În unele sate din Bucovina, acest animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra), iar în altele, animalul este singur, escortat doar de cioban, moş şi babă. Masca costumului este alcătuită dintr-un cap de capră, confecţionat din lemn, cu maxilarul inferior mobil, care este tras cu o sfoară în timpul dansului. Capul este împodobit cu corniţe cu oglinzi, panglici multicolore şi este fixat într-un băţ care se sprijină pe pământ.
Jocul caprei este acompaniat de un fluier, cât timp ciobanul sau moşul rostesc strigături ironice şi pline de haz. Foarte interesant este faptul că jocul caprei nu se derulează haotic, din contră, în timpul spectacolului, pot fi surprinse mai multe faze succesive: capra simulează că se îmbolnăveşte şi moare, căzând la pământ - acest moment provoacă ciobanului o stare de panică -, şi după un „dialog“ cu animalul, în cele din urmă, reînvie.
Jocul ursului
Spre deosebire de Capră, această datină e întâlnită doar în Moldova, de Anul Nou. Se presupune că la originea ei s-ar afla un cult traco-getic.
Jocul ursului este practicat mai mult în zonele colinare şi de câmpie şi mai puţin în cele montane. Cei mai spectaculoşi urşi de Anul Nou îi întâlnim în Bosanci, Udeşti, Chilişeni, Ştirbăţ, Poieni, Boroaia şi în zona Câmpulungului, în special la Sadova şi la Fundu Moldovei (zona Bucovinei) şi la Dărmăneşti (zona Bacăului).
La fel ca în jocul cu capra, şi în cazul urşilor pot fi identificate câteva secvenţe: rostogolirea urşilor în cerc, bătutul şi moartea ursului, apoi învierea, precum şi urcarea acestuia pe toiag. După executarea momentelor principale din timpul dansului, urşii se mişcă independent, se iau la trântă, fac tumbe.
Melodia ursărească este însoţită de numeroase strigături: „Ursul meu, cu sania,/ L-am adus din Spania/ Scoală, ursule, de jos,/ Să te văd cât eşti de gros;/ Scoală, ursule-n picioare,/ „Să te văd cât eşti de mare“.
Jocul căiuţilor
Calul este o întruchipare a unor simboluri mitice specifice, care, în timpuri arhaice, avea funcţie de protejare a gospodăriilor şi a bisericilor de spiritele rele. Jocul de Anul Nou este răspândit în satele din Muntenia, Moldova şi nordul Dobrogei. Cei mai recunoscuţi dansatori sunt căiuţii din Hârtop şi Fântânele, Dolheşti, Zvoriştea, Zamostea (Moldova).
Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal, lucrate din lemn şi îmbrăcate în pânză roşie, albă sau neagră, la care se adaugă ornamente, de pildă oglinzi, beteală, canafi, mirt, panglici. Capul de cal este fixat într-un suport de lemn, de obicei o covată, care se acoperă cu un covor sau material din pânză albă sau colorată, de care se cos batiste, ştergare, panglici.
Jocul cerbului
Cerbul simboliza, în mitologia populară românească, puritatea şi dreptatea, iar la vechii traci era simbolul soarelui. Masca de cerb se compune tot din cap sculptat în lemn, cu un maxilar mobil. Trupul este făcut dintr-un covor ţesut. Costumul cerbului atrage atenţia prin podoabele de pe capul acestuia, confecţionate din diverse materiale strălucitoare.
Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe“, de muzicanţi şi dansatori îmbrăcaţi în costume populare. Satul Corlata din nordul Moldovei excelează prin fastuozitate eleganţa jocului şi, de asemenea, prin colindul de cerb, cea mai veche formă de colind din întreg spaţiul bucovinean.
O altă categorie de măşti reprezintă vechiul cult al moşilor şi al strămoşilor, măşti sociale, măşti de turc, jidan, armean, grec, ţigan, măşti de vrăjitor, doctor sau negustor. Măştile „urâţilor“ sunt expresii ale timpurilor istorice. „Urâţii“ defilează în grupuri independente şi asigură buna dispoziţie.
În contrast cu aceştia, sunt grupurile de „frumoşi“ („împăratul“, „ministrul“, „generalul“, „jandarmul“, „bunghierul“ şi „irodul“).
Tinerii costumaţi în „frumoşi“ provin din familii înstărite, care se remarcă printr-un comportament exemplar şi prin bune calităţi de dansatori.
De prin ţară adunate…
Un alt obicei, practicat de romii de la marginea localităţilor din Banatul Montan, este „Vasilica“. Se ia un cap de porc, se împodobeşte şi se machiază, i se pun cercei, salbă şi legătură de cap. Cu acesta se joacă „Vasilica“. Se interpretează un cântec cunoscut şi, nu de puţine ori, plin de glume deocheate la adresa gazdei sau a nevestelor care au fost infidele. Până în ajunul Anului Nou, în Muntenia, Dobrogea, Ardeal se pregăteşte „Paharul de aur“. Acesta se spală şi se stropeşte cu Agheazmă. Din el se bea în noaptea de Anul Nou, la botezuri şi cununii. În Transilvania, paharul este inscripţionat.
În Banat, de Anul Nou, se obişnuieşte să fie ridicaţi copiii sub un an la grindă. Moaşa ia pruncul şi îl ridică de trei ori cu capul până la grindă, urându-i să crească voinic, norocos şi sănătos. Apoi se aşază cu toţii la masă şi petrece împreună cu părinţii copilului şi rude. La plecare, moaşa oferă copilului bani şi îmbrăcăminte. Până de curând, în seara care preceda sosirea noului an nu se mânca găină, crezându-se că râcâie înapoi şi nu-ţi va merge bine. În zona Doljului, specific obiceiurilor autohtone este absenţa, în general, a secvenţelor spectaculoase, în detrimentul simbolurilor şi semnificaţiilor cu rezonanţă.
Calendarul din foi de ceapă şi din cărbuni
În această perioadă a sărbătorilor de iarnă, oamenii apreciau lunile ploioase sau zilele de secetă pe baza unui „calendar din foi de ceapă“. În noaptea de Ajun se tăiau bucăţi egale dintr-o ceapă, iar cojile obţinute erau botezate cu numele lunilor din an. Se punea o cantitate egală de sare în fiecare coajă şi se aşezau în rând, succesiv, ca lunile din an, pe masă sau pe vatra sobei. Prognoza pe întreg anul se făcea în dimineaţa zilei de 1 ianuarie, în funcţie de cantitatea de apă acumulată în foile de ceapă.
Tot în noaptea din ajunul Anului Nou se făcea „calendarul din cărbuni“, pentru a afla cât de rodnice vor fi culturile din anul viitor. Se alegeau câţiva cărbuni aprinşi, botezaţi cu numele plantelor semănate în acel an (grâu, porumb, sfeclă, mazăre, cartofi etc.), care se aşezau pe marginea vetrei sau pe o tavă, după care erau lăsaţi până a doua zi (1 ianuarie). În funcţie de cantitatea de cenuşă rezultată în urma arderii complete şi a stingerii cărbunilor se stabilea rodul recoltei şi, de asemenea, tipul de culturi semănate în cantităţi mai mari în primăvara următoare. (material dintr-un articol apărut în Ziarul Lumina, la 30 decembrie 2008, scris de Raluca Brodner)
Ovidiu Raul Vasiliu- moderator bloguri
- Numarul mesajelor : 728
Varsta : 48
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 28/08/2010
Rodica Rodean- Numarul mesajelor : 544
Varsta : 70
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009
victoria preotesescu- Numarul mesajelor : 61
Varsta : 72
Localizare : Valea Mare, Dambovita
Data de inscriere : 13/06/2009
Rodica Rodean- Numarul mesajelor : 544
Varsta : 70
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009
Rodica Rodean- Numarul mesajelor : 544
Varsta : 70
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009
Re: SARBATORILE DE IARNA
SFANTUL IOAN BOTEZATORUL
Dacă ieri am sărbătorit Botezul Domnului în râul Iordan, astăzi prăznuim, după cuviinţă, pe cel care s-a învrednicit să-L boteze pe Fiul lui Dumnezeu, adică pe Sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul. Dacă ieri l-am preamărit pe Iisus Hristos Mântuitorul lumii, astăzi îl cinstim pe slujitorul cel credincios, pe proorocul Ioan, pe "cel mai mare om născut din femeie", pe sfetnicul Luminii, cel ce a atins cu mâna sa creştetul Stăpânului.
Dacă ieri am sărbătorit Botezul Domnului în râul Iordan, astăzi prăznuim, după cuviinţă, pe cel care s-a învrednicit să-L boteze pe Fiul lui Dumnezeu, adică pe Sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul. Dacă ieri l-am preamărit pe Iisus Hristos Mântuitorul lumii, astăzi îl cinstim pe slujitorul cel credincios, pe proorocul Ioan, pe "cel mai mare om născut din femeie", pe sfetnicul Luminii, cel ce a atins cu mâna sa creştetul Stăpânului.
Rodica Rodean- Numarul mesajelor : 544
Varsta : 70
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009
Re: SARBATORILE DE IARNA
BOBOTEAZA
În suita celor 12 sărbători importante creştine se numără şi Boboteaza (Botezul Domnului), ţinută în fiecare an, în ziua a şasea a lunii ianuarie. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului. Încă din sec. 3, poate şi mai înainte, este semnalat începutul acesteia. Cert este că în “Constituţiile Apostolice” Boboteaza figura deja printre sărbatorile creştine, alături de Crăciun şi de Paşti.
Boboteaza (6 Ianuarie) şi cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape că formează una şi aceeaşi sărbatoare. În ajun, preotul sfinţeşte casele cu apa care a fost sfinţită în dimineaţa aceea după Liturghie. Oamenii ţin post negru până ce vine preotul şi beau din această apă sfinţită. Preotul este precedat de copii imbrăcaţi în cămăşi albe, sunând din clopoţei şi deschizând calea preotului, strigând Kira Leisa, adică pronunţarea românească a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieşte). Pe lângă Troparul Bobotezei, copiii cântă colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan (Botezul lui Iisus). În ziua aceasta, în afară de preot, nimeni nu se duce colindând din casă în casă.
Evenimentul Botezului este descris de către toţi evangheliştii. Matei ne relatează că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan unde boteza Ioan Botezătorul, cerând sa fie şi el botezat. Ioan i-a zis: “Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine” (Matei 3, 14), iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, a fost botezat în cele din urma de către Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer Îl declară ca fiind Fiul său.
Tot astăzi, se sfinţeşte aghiasma mare, iar credincioşii duc acasă apă sfinţită. De asemenea, prin tradiţie, la mare şi în lacuri sau ape curgătoare, preoţii aruncă o cruce din lemn în apă, iar credincioşii curajoşi se aruncă să o recupereze. Iar la Patriarhie, în fiecare an de Bobotează se sculptează o cruce din gheaţă.
În suita celor 12 sărbători importante creştine se numără şi Boboteaza (Botezul Domnului), ţinută în fiecare an, în ziua a şasea a lunii ianuarie. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului. Încă din sec. 3, poate şi mai înainte, este semnalat începutul acesteia. Cert este că în “Constituţiile Apostolice” Boboteaza figura deja printre sărbatorile creştine, alături de Crăciun şi de Paşti.
Boboteaza (6 Ianuarie) şi cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape că formează una şi aceeaşi sărbatoare. În ajun, preotul sfinţeşte casele cu apa care a fost sfinţită în dimineaţa aceea după Liturghie. Oamenii ţin post negru până ce vine preotul şi beau din această apă sfinţită. Preotul este precedat de copii imbrăcaţi în cămăşi albe, sunând din clopoţei şi deschizând calea preotului, strigând Kira Leisa, adică pronunţarea românească a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieşte). Pe lângă Troparul Bobotezei, copiii cântă colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan (Botezul lui Iisus). În ziua aceasta, în afară de preot, nimeni nu se duce colindând din casă în casă.
Evenimentul Botezului este descris de către toţi evangheliştii. Matei ne relatează că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan unde boteza Ioan Botezătorul, cerând sa fie şi el botezat. Ioan i-a zis: “Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine” (Matei 3, 14), iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, a fost botezat în cele din urma de către Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer Îl declară ca fiind Fiul său.
Tot astăzi, se sfinţeşte aghiasma mare, iar credincioşii duc acasă apă sfinţită. De asemenea, prin tradiţie, la mare şi în lacuri sau ape curgătoare, preoţii aruncă o cruce din lemn în apă, iar credincioşii curajoşi se aruncă să o recupereze. Iar la Patriarhie, în fiecare an de Bobotează se sculptează o cruce din gheaţă.
Rodica Rodean- Numarul mesajelor : 544
Varsta : 70
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009
Re: SARBATORILE DE IARNA
Sorcova este un obicei popular romanesc, practicat pe 1 ianuarie.
Apartinand obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seama bucuria copiilor. Acestia poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata.
Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia imbobocita, rupta odinioara dintr-un arbore.
Inclinata de mai multe ori in directia unei anumite persoane, sorcova joaca intrucatva rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat. Textul urarii, care aminteste de o vraja, nu face decat sa intareasca efectul miscarii sorcovei.
Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul.
La anul şi la mulţi ani!
*
Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâaniţi,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca viţa de vie
La Sfântă Mărie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oţelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroşi
Copii sănătoşi
Câte cuie sunt pe casă
Atâţia galbeni pe masă.
La anul şi la mulţi ani!
Să trăiţi să ne daţi bani.
Apartinand obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seama bucuria copiilor. Acestia poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata.
Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia imbobocita, rupta odinioara dintr-un arbore.
Inclinata de mai multe ori in directia unei anumite persoane, sorcova joaca intrucatva rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat. Textul urarii, care aminteste de o vraja, nu face decat sa intareasca efectul miscarii sorcovei.
Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul.
La anul şi la mulţi ani!
*
Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâaniţi,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca viţa de vie
La Sfântă Mărie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oţelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroşi
Copii sănătoşi
Câte cuie sunt pe casă
Atâţia galbeni pe masă.
La anul şi la mulţi ani!
Să trăiţi să ne daţi bani.
Rodica Rodean- Numarul mesajelor : 544
Varsta : 70
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009
Re: SARBATORILE DE IARNA
MESAJ TRANSMIS DE LUDMILA BOLBOCEANU
ANUL 2010 !!!
An cu anotimpuri bune si imbucuratoare prin tot ce ne va darui fiecare la timpul cand va guverna : iarna cu zapada stralucitoare,asezata in troiene, ger cu dragoste si fara razbunare, primavara cu tuturi pe la stresne plangand dupa iarna si bucurandu-se de primavara ce isi va trezi la viata firicelele de iarba, toporasii, brandusele, vor inmuguri copacii dand in floare, imbatand albinele, orchestrele de pasari vor incepe caravana concertelor, cucu ne va da de stire ca a sosit, ogoarele sa fie cu inceput de roada, sa avem o vara cu soare jucaus, cu ploite ce vor purta la gat curcubeul, toamna sa ne bucure cu roade, sa-i apreciem munca pe care o face pentru un an nou, apoi iar va veni iarna...
Nu e greu de enumerat, e mult mai complicat sa te vezi si tu in toate cand stapan , cand oaspete. Sa-ti aduci bunatatea , dragostea si caldura prin fapte bune si crestine, prin dragostea de Dumnezeu avandu-l mereu alaturi- parinte indrumator in toate. Umpleti pocalele si sa cinstim la multi ani sa ne dorim!
Dragi prieteni,LA MULTI ANI!!!
Cu dragoste de prietena, Ludmila Bolboceanu.
ANUL 2010 !!!
An cu anotimpuri bune si imbucuratoare prin tot ce ne va darui fiecare la timpul cand va guverna : iarna cu zapada stralucitoare,asezata in troiene, ger cu dragoste si fara razbunare, primavara cu tuturi pe la stresne plangand dupa iarna si bucurandu-se de primavara ce isi va trezi la viata firicelele de iarba, toporasii, brandusele, vor inmuguri copacii dand in floare, imbatand albinele, orchestrele de pasari vor incepe caravana concertelor, cucu ne va da de stire ca a sosit, ogoarele sa fie cu inceput de roada, sa avem o vara cu soare jucaus, cu ploite ce vor purta la gat curcubeul, toamna sa ne bucure cu roade, sa-i apreciem munca pe care o face pentru un an nou, apoi iar va veni iarna...
Nu e greu de enumerat, e mult mai complicat sa te vezi si tu in toate cand stapan , cand oaspete. Sa-ti aduci bunatatea , dragostea si caldura prin fapte bune si crestine, prin dragostea de Dumnezeu avandu-l mereu alaturi- parinte indrumator in toate. Umpleti pocalele si sa cinstim la multi ani sa ne dorim!
Dragi prieteni,LA MULTI ANI!!!
Cu dragoste de prietena, Ludmila Bolboceanu.
Rodica Rodean- Numarul mesajelor : 544
Varsta : 70
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009
Re: SARBATORILE DE IARNA
__§§§§____§§§§§_______§___§§§§§
_§§__§§__§§___§§_____§§__§§___§§
_§§__§§__§§___§§___§§§§__§§___§§
____§§___§§___§§__§§_§§__§§___§§
___§§____§§___§§_____§§__§§___§§
__§§_____§§___§§_____§§__§§___§§
_§§§§§§___§§§§§______§§___§§§§§
UN AN NOU FERICIT !
LA MULTI ANI 2010 !
______0___o__o__o0_0__o_o__0
_____0___o__o_o__0_0 __o___o__0
____0_o___o___o__0_0___o___o__0
____00o0000o00o0o0_0o00o00oo0oo0
___ 000o0o00000o000_000o00o0o000o0
___00000o000o000o0_000o000o00000o0
___0o00oo00o0o00o0_0000o0o0o000000
___0o0o00000o00o0___000o0o0o0o0o00
____0o0o0000o0o0_____000 0o00o00o0
_____0000o0000________ 00o000o000
______0000000___________0000000
________00_________________00
______ _00___________________00
______00_____________________00
_____00_______________________00
____00________________________ _00
_000000____Noroooooooooc_______000000
Binecuvinteaza-mi Doamne prietenii,
acum la cumpana dintre ani,
da-le doamne ce sti tu ca au nevoie,
umple-le viata cu pacea ta,cu bunatate,
cu prosperitate,cu credinta
si da-le un an nou mai bun decit cel ce trece
LA MULTI ANI PRIETEN DRAG !
_§§__§§__§§___§§_____§§__§§___§§
_§§__§§__§§___§§___§§§§__§§___§§
____§§___§§___§§__§§_§§__§§___§§
___§§____§§___§§_____§§__§§___§§
__§§_____§§___§§_____§§__§§___§§
_§§§§§§___§§§§§______§§___§§§§§
UN AN NOU FERICIT !
LA MULTI ANI 2010 !
______0___o__o__o0_0__o_o__0
_____0___o__o_o__0_0 __o___o__0
____0_o___o___o__0_0___o___o__0
____00o0000o00o0o0_0o00o00oo0oo0
___ 000o0o00000o000_000o00o0o000o0
___00000o000o000o0_000o000o00000o0
___0o00oo00o0o00o0_0000o0o0o000000
___0o0o00000o00o0___000o0o0o0o0o00
____0o0o0000o0o0_____000 0o00o00o0
_____0000o0000________ 00o000o000
______0000000___________0000000
________00_________________00
______ _00___________________00
______00_____________________00
_____00_______________________00
____00________________________ _00
_000000____Noroooooooooc_______000000
Binecuvinteaza-mi Doamne prietenii,
acum la cumpana dintre ani,
da-le doamne ce sti tu ca au nevoie,
umple-le viata cu pacea ta,cu bunatate,
cu prosperitate,cu credinta
si da-le un an nou mai bun decit cel ce trece
LA MULTI ANI PRIETEN DRAG !
victoria preotesescu- Numarul mesajelor : 61
Varsta : 72
Localizare : Valea Mare, Dambovita
Data de inscriere : 13/06/2009
LA MULTI ANI, DRAGI PRIETENI!
Sarbatori fericite!
Cand clopotele vor suna
Vestind ca anul s-a sfarsit
Prin crengi de brad si fulgi de nea
Eu iti urez din partea mea:
"Sa ai un an mai bun si fericit!"
Si, cind luminile se-aprind
Iar micul clopot de argint
Cu clinchet viu va rasuna
Soptindu-ti bland din partea mea:
"La Multi Ani! Nu ma uita!"
Cu sufletul curat iti doresc sa ai un an mai bun ca acesta cu multa sanatate si numai bucurii! Georgeta.
Si... in incheiere... cititi cu atentie!!!
Cand clopotele vor suna
Vestind ca anul s-a sfarsit
Prin crengi de brad si fulgi de nea
Eu iti urez din partea mea:
"Sa ai un an mai bun si fericit!"
Si, cind luminile se-aprind
Iar micul clopot de argint
Cu clinchet viu va rasuna
Soptindu-ti bland din partea mea:
"La Multi Ani! Nu ma uita!"
Cu sufletul curat iti doresc sa ai un an mai bun ca acesta cu multa sanatate si numai bucurii! Georgeta.
Si... in incheiere... cititi cu atentie!!!
Re: SARBATORILE DE IARNA
În ultima zi a anului, pe la casele românilor colindă copiii, tinerii, toţi cei cu inima bună, urând toate cele bune prin cuvintele tradiţionale ale Pluguşorului. Tuturor celor care au trecut pe aici în anul ce se încheie, un Pluguşor din toată inima! Şi îi mai aşteptăm să mai vină pe aici, dacă au găsit fie şi numai o clipă de răgaz şi bucurie printre rândurile ce
s-au aşternut într-un an întreg.
s-au aşternut într-un an întreg.
Rodica Rodean- Numarul mesajelor : 544
Varsta : 70
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009
Re: SARBATORILE DE IARNA
la multi ani !
si de pe net, randuri despre craciun...
"Sunt multi ce nu-nteleg iubirea cu chip de Prunc nascut in iesle,
Nu inteleg corul de ingeri si slujesc altor interese…
Ades sarbatoresc Craciunul, insa nu-i inteleg prezenta
Si urmarind numai placerea pierd din vedere chiar esenta.
De ce s-o fi nascut Hristos? Numai ca eu sa stau la masa
Ciocnind, urand pentru prieteni, servind bucata copioasa?
A coborat in Betleem ca eu sa-mi pun de-o parte bani
Si omorand vitelul, oaia, sa strig: La anul, la multi ani?
Isus a aparut in lume numai ca eu sa-I cant colinde
Si sa ma bucur, cu copiii, cand bradul verde se aprinde?
Sa las o lacrima sa cada, emotie de saducheu,
Cand ne-ntalnim cu toti acasa, cand imi deschid cadoul meu?
Iertati-ma! Nu pot sa cred in noi „meniuri si retete…”
Isus nu a venit din cer, ca oamenii sa se imbete,
Sa cheltuiasca bani pe daruri, pe alimente, pe braduti
Si dupa sarbatori sa fie tot amarati si abatuti.
Isus nu a dorit sa fie motiv de repetenta-n scoala,
De neplacere in familii, sau un amar de punga goala…
Nu lacrima de despartire, nu cearta, nici dezamagire!
Isus in Betleemul noptii a vrut sa-nsemne doar IUBIRE!
A vrut sa-nsemne sansa vietii, poarta de har mantuitoare,
O scara rezemata-n ceruri pe care poti urca spre soare…
Motiv rarisim de cantare a psalmilor de laudat,
Motiv de strigat catre oameni, ca doar Mesia e-mparat!
Isus dorea sa spuna lumii prin scancet de copil in paie
Ca a lasat slava din ceruri si a-mbracat umile straie,
Ca tu sa te opresti o clipa, sa canti speranta viitoare:
Iti multumesc, iubite Doamne, ca ma iubesti asa de tare!"
si de pe net, randuri despre craciun...
"Sunt multi ce nu-nteleg iubirea cu chip de Prunc nascut in iesle,
Nu inteleg corul de ingeri si slujesc altor interese…
Ades sarbatoresc Craciunul, insa nu-i inteleg prezenta
Si urmarind numai placerea pierd din vedere chiar esenta.
De ce s-o fi nascut Hristos? Numai ca eu sa stau la masa
Ciocnind, urand pentru prieteni, servind bucata copioasa?
A coborat in Betleem ca eu sa-mi pun de-o parte bani
Si omorand vitelul, oaia, sa strig: La anul, la multi ani?
Isus a aparut in lume numai ca eu sa-I cant colinde
Si sa ma bucur, cu copiii, cand bradul verde se aprinde?
Sa las o lacrima sa cada, emotie de saducheu,
Cand ne-ntalnim cu toti acasa, cand imi deschid cadoul meu?
Iertati-ma! Nu pot sa cred in noi „meniuri si retete…”
Isus nu a venit din cer, ca oamenii sa se imbete,
Sa cheltuiasca bani pe daruri, pe alimente, pe braduti
Si dupa sarbatori sa fie tot amarati si abatuti.
Isus nu a dorit sa fie motiv de repetenta-n scoala,
De neplacere in familii, sau un amar de punga goala…
Nu lacrima de despartire, nu cearta, nici dezamagire!
Isus in Betleemul noptii a vrut sa-nsemne doar IUBIRE!
A vrut sa-nsemne sansa vietii, poarta de har mantuitoare,
O scara rezemata-n ceruri pe care poti urca spre soare…
Motiv rarisim de cantare a psalmilor de laudat,
Motiv de strigat catre oameni, ca doar Mesia e-mparat!
Isus dorea sa spuna lumii prin scancet de copil in paie
Ca a lasat slava din ceruri si a-mbracat umile straie,
Ca tu sa te opresti o clipa, sa canti speranta viitoare:
Iti multumesc, iubite Doamne, ca ma iubesti asa de tare!"
victoria preotesescu- Numarul mesajelor : 61
Varsta : 72
Localizare : Valea Mare, Dambovita
Data de inscriere : 13/06/2009
Rodica Rodean- Numarul mesajelor : 544
Varsta : 70
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009
victoria preotesescu- Numarul mesajelor : 61
Varsta : 72
Localizare : Valea Mare, Dambovita
Data de inscriere : 13/06/2009
Re: SARBATORILE DE IARNA
Legenda spune ca Maica Domnului, fiind cuprinsa de durerile nasterii, i-a cerut adapost lui Mos Ajun. Motivand ca este sarac, el a refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic si mai bogat, Mos Craciun. Ajunsa la casa lui Craciun, Maica Domnului o gaseste acasa pe sotia acestuia, Craciuneasa si ii cere acesteia adapost. Craciuneasa nu a stat mult pe ganduri, insa stiindu-si sotul rau si necredincios, nu o primeste in casa si o trimite sa nasca in grajdul vitelor. Apoi, fara sa-i spuna sotului ei, Craciuneasa o ajuta pe Maica Domnului sa-L nasca pe Pruncul Iisus. Afland Craciun, acesta isi pedepseste sotia. Dar Maica Domnului printr-o minune o ajuta pe Craciuneasa sa scape de pedeapsa sotului ei. Craciun, vazand aceasta minune si afland ca in grajdul sau S-a nascut Domnul Iisus, se caieste si ii cere iertare lui Dumnezeu, devenind astfel "primul crestin". Se spune ca el s-a cait atat de mult, incat a doua zi si-a impartit intreaga avere copiilor saraci si de atunci, in fiecare an, in Ajunul Nasterii Domnului, Mos Craciun vine cu sania trasa de reni, intra pe horn si ne pune sub brad cadourile mult asteptate. Sarbatoarea sfanta a Craciunului, cu mireasma-i de cetina de brad este incarcata de traditii si simboluri din cele mai diverse in intreaga lume.
Kathys Comments
.
OBICEIURI
•In ziua de Craciun nu se scoate gunoiul afara decat a doua zi, deoarece daca-l arunci "iti arunci norocul!"
•In partile Muscelului se crede ca primele patru zile, incepand cu 24 decembrie, corespund in ordine celor patru anotimpuri: prima zi e de primavara, a doua de vara, a treia de toamna si a patra de iarna, si cum va fi vremea in aceste zile asa vor fi si anotimpurile.
•La cele trei sarbatori mari - Craciun, Paste si Rusalii - sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos.
•In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori.
.
SARBATORI FERICITE TUTUROR !
.
OBICEIURI
•In ziua de Craciun nu se scoate gunoiul afara decat a doua zi, deoarece daca-l arunci "iti arunci norocul!"
•In partile Muscelului se crede ca primele patru zile, incepand cu 24 decembrie, corespund in ordine celor patru anotimpuri: prima zi e de primavara, a doua de vara, a treia de toamna si a patra de iarna, si cum va fi vremea in aceste zile asa vor fi si anotimpurile.
•La cele trei sarbatori mari - Craciun, Paste si Rusalii - sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos.
•In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori.
.
SARBATORI FERICITE TUTUROR !
victoria preotesescu- Numarul mesajelor : 61
Varsta : 72
Localizare : Valea Mare, Dambovita
Data de inscriere : 13/06/2009
Re: SARBATORILE DE IARNA
TUTUROR DE LA UNIVERS,
CRACIUN FERICIT, SANATATE SI MULTE IMPLINIRI !
LA MULTI ANI !
Iată vin colindători
Iată, vin colindători,
florile dalbe,
Noaptea pe la cântători,
florile dalbe.
Şi ei vin mere, mereu,
florile dalbe,
Şi-L aduc pe Dumnezeu
florile dalbe.
Şi-L aduc pe Dumnezeu
florile dalbe,
Să vă vă mântuie de rău
florile dalbe.
Inima să întărrească,
florile dalbe,
Oamenii să înfrăţească,
florile dalbe.
Că pe cer s-a arătat
florile dalbe,
Un luceafăr minunat
florile dalbe.
Noi vă zicem să trăiţi,
florile dalbe,
Întru mulţi ani fericiţi,
florile dalbe.
Şi ca pomii să-nfloriţi,
florile dalbe,
Şi ca ei să-mbătrâniţi,
florile dalbe.
border=0>
Kathys Comments
VINE...VINE MOS CRACIUN...SA AVETI PACE SI LUMINA IN SUFLETE !
Kathys Comments
Kathys Comments
CRACIUN FERICIT, SANATATE SI MULTE IMPLINIRI !
LA MULTI ANI !
Iată vin colindători
Iată, vin colindători,
florile dalbe,
Noaptea pe la cântători,
florile dalbe.
Şi ei vin mere, mereu,
florile dalbe,
Şi-L aduc pe Dumnezeu
florile dalbe.
Şi-L aduc pe Dumnezeu
florile dalbe,
Să vă vă mântuie de rău
florile dalbe.
Inima să întărrească,
florile dalbe,
Oamenii să înfrăţească,
florile dalbe.
Că pe cer s-a arătat
florile dalbe,
Un luceafăr minunat
florile dalbe.
Noi vă zicem să trăiţi,
florile dalbe,
Întru mulţi ani fericiţi,
florile dalbe.
Şi ca pomii să-nfloriţi,
florile dalbe,
Şi ca ei să-mbătrâniţi,
florile dalbe.
border=0>
VINE...VINE MOS CRACIUN...SA AVETI PACE SI LUMINA IN SUFLETE !
victoria preotesescu- Numarul mesajelor : 61
Varsta : 72
Localizare : Valea Mare, Dambovita
Data de inscriere : 13/06/2009
Re: SARBATORILE DE IARNA
CU DRAGOSTE TRANSMIT....
SARBATORI FERICITE ALATURI DE CEI DRAGI !TUTUROR MEMBRILOR ASOCIATIEI
Petrescu Dan- Numarul mesajelor : 220
Varsta : 77
Localizare : Craiova
Data de inscriere : 03/06/2009
Re: SARBATORILE DE IARNA
De ce decoram bradul de Craciun?
Obiceiul provine probabil de la egipteni, care isi ornau casele cu frunze de palmier in ziua solstitiului de iarna. Obiceiul a fost preluat de romani, care au folosit, in locul palmierului, brazii.Dar povestea incepe cu adevarat prin secolul al VII-lea, cand un calugar din Devonshire a venit in Germania pentru a raspandi cuvantul Domnului. Legenda spune ca s-a folosit de forma triunghiulara a bradului pentru a simboliza sfanta treime. In Europa secolului al XII-lea, cu ocazia Craciunului, bradul era atarnat de tavan cu varful in jos!
Se pare ca bradul a fost decorat pentru prima data la Riga in 1510. La inceputul secolului al XVI-lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumanari, pentru a le sugera copiilor sai sclipirea stelelor de pe cer.
La mijlocul secolului al XVI-lea, apar in Germania primele targuri specializate in vanzarea de cadouri, de obicei mancare sau obiecte de folosinta practica.
Figurile modelate de brutari din paine, care apoi erau agatate in brad ca ornamente, aveau mare trecere. Se pastreaza in acest sens marturia unui vizitator al orasului Strasbourg in 1601. El descrie brazi decorati cu astfel de figurine, cu acadele si ornamente din hartie colorata. Incarcatura biblica atribuia bradului astfel impodobit simbolul pomului paradisului, al belsugului, al cunoasterii si al inocentei.
Beteala a fost inventata in Germania pe la 1610. In acea vreme nu era numai argintie, era chiar din argint! Au fost inventate masini pentru obtinerea unor folii subtiri. Argintul era durabil insa oxida repede, astfel ca au fost incercate diverse aliaje de plumb si cositor, dar produsul era atat de greu, incat se rupea sub propria greutate. Astfel incat argintul a fost folosit pana la mijlocul secolului al XX-lea.
In Marea Britanie, obiceiul bradului de Craciun a patruns prin intermediul negustorilor germani stabiliti in Anglia, care obisnuiau sa-si decoreze casele de sarbatori.
Decoratia bradului consta in beteala din argint, lumanari si margele, toate produse in acel secol XVII in Germania si Europa de Est. Obiceiul cerea ca fiecare membru al familiei sau invitat sa aiba cate un mic brad asezat pe masa in dreptul lui, cu cadourile alaturi.
In 1846, Regina Victoria si Printul Albert (de origine germana), apar in “Illustrated London News”, impreuna cu copiii, in jurul bradului de Craciun. Popularitatea familiei regale a facut ca obiceiul sa se raspandeasca repede printre supusi. Bradul a devenit “la moda” nu numai in insulele britanice, ci si pe coasta de est a Americii.
Decoratiile erau de o mare varietate, fiind manufacturate “in casa”. Tinerele doamne petreceau ore decupand fulgi de zapada si stelute, impaturind pliculete pentru cadouri si cosulete de hartie pentru dulciuri. Ansamblul era completat cu margele si beteala din argint produse in Germania, impreuna cu ingerii ce urmau sa stea in varful bradului. Lumanarile erau adesea asezate in inele de lemn.
Tarile din spatiul mediteranean nu s-au aratat prea interesate de brad, preferand scenele biblice asezate pe platforme triunghiulare (ceppo), bogat ornamentate.
In America, bradul de Craciun apare pe la 1747, in comunitatile germane din Pennsylvania, dar se raspandeste abia o data cu dezvoltarea comunicatiilor, in secolul XIX.
In 1882 este patentat becul electric, iar in 1892 el este adaptat pentru pomul de Craciun. Tot in aceasta a doua jumatate a secolului al XIX-lea, obiceiul impodobirii bradului la sfarsit de an patrunde dinspre nord si pe teritoriul actual al Romaniei. Obiceiul s-a suprapus peste cel al butucului de Craciun. Ritual azi disparut, dar atestat inca de la romani, butucul de Craciun, un trunchi de brad taiat (jertfit) si ars pe vatra in noaptea de 24 spre 25 decembrie.
Secolul XX aduce un val de noutati: Dupa 1918, din cauza problemelor de export, Germania nu mai este principalul furnizor de decoratii. Locul sau este luat de Japonia si SUA.
In 1930 brazi de mari dimensiuni sunt amplasati in locuri publice.
La mijlocul anilor ‘60, ideile moderniste se rasfrang si asupra pomului de Craciun. Brazii din aluminiu argintiu, importati din America, sunt foarte la moda. Acestia nu necesitau alte decoratii decat sursele de lumina colorata care se reflectau multiplu pe crengile argintii.
In anii ‘70 apar brazii artificiali cu aspect foarte realist.
Spre sfarsitul anilor ‘90, decorarea bradului se intoarce spre ideile Victoriene, dar cu teme si concepte noi.
Oare ce ne rezerva mileniul al III-lea?…
O, CHRISTMAS TREE - SMOKIE O, BRAD FRUMOS - FUEGO
Vezi mai multe video din Muzica
Rodica Rodean- Numarul mesajelor : 544
Varsta : 70
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009
Urari si colinde pentru prietenii din Univers
Afara timpul iernii a venit
Vantul cel rece, azi s-a potolit
Norii sunt rari si ninge linistit
La geam cu gandul ratacesc
Ma intreb de stiti ca va iubesc
Ca sa aflati ca eu nu v-am uitat
Cu dragoste incerc un colindat
Vantul cel rece, azi s-a potolit
Norii sunt rari si ninge linistit
La geam cu gandul ratacesc
Ma intreb de stiti ca va iubesc
Ca sa aflati ca eu nu v-am uitat
Cu dragoste incerc un colindat
Petrescu Dan- Numarul mesajelor : 220
Varsta : 77
Localizare : Craiova
Data de inscriere : 03/06/2009
SARBATORILE DE IARNA
POVESTEA LUI MOS NICOLAE
Sfantul Nicolae s-a nascut in Orientul Mijlociu la 350 de mile nord de Bethlehem. Istoria si legendele legate de Sfantul Nicolae se intrepatrund, dar se cunoaste cu certitudine ca a trait in secolul am IV-lea, a fost cardinal de Myra (acum aflata pe teritoriul Turciei) si a fost recunoscut si onorat ca sfant incepand cu secolul VI.
Nu mai putin de 21 de "miracole" ii sint atribuite, Sfantul Nicolae devenind cunoscut pentru credinta, zelul si dragostea pentru semeni, si in special pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie instarita, iar la moartea ambilor parinti (era inca copil) a mostenit intreaga avere, pe care s-a hotarat sa o foloseasca in scopuri umanitare si sa-i ajute pe cat mai multi oameni nevoiasi
De-a lungul secolelor au aparut povesti si legende despre viata si binefacerile Sfantului Nicolae. Toate acestea au ajutat la intelegerea caracterului extraordinar al acestuia si de ce a fost atat de mult indragit si considerat protector al celor neajutorati si neputinciosi.
Una dintre cele mai cunoscute legende este a celor trei surori, fetele unui nobil sarac, care datorita situatiei financiare precare nu se puteau marita. Se spune ca atunci cind fata cea mare a ajuns la vremea maritisului, cel ajuns deja cardinal, Nicolae, a lasat noaptea, la usa casei nobilului, un saculet cu aur. Povestea s-a repetat intocmai si cind a venit vremea de maritis pentru cea de a doua fata. Cind i-a venit vremea si celei de a treia fete, nobilul a stat de paza sa afle cine-i cel care lei-a facut atita bine fetelor lui. In noaptea cu pricina, nobilul a stat de paza si l-a vazut pe cardinal cum a lasat saculetul cu aur. Se spune ca Sfantul Nicolae s-a urcat pe acoperis si a dat drumul saculetului prin hornul casei, intr-o soseta pusa la uscat si de aceea a aparut obiceiul agatarii sosetelor de semineu. Cind tatal fetelor a vazut una ca asta, Nicolae l-a rugat sa pastreze secretul, dar bineinteles ca acesta nu a putut fi tinut. De atunci, oricine primea un cadou neasteptat ii multumea lui Nicolae pentru el. Cei trei saculeti de aur facuti cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfantului Nicolae sub forma a trei bile de aur.
O alta legenda spune ca, dupa calatoria pe care a facut-o in Tara Sfanta, incercand sa mearga pe urmele lui Isus, Nicolae s-a intors in tara lui pe mare. O furtuna teribila s-a abatut pe mare si corabia statea gata sa se rupa. Nicolae a stat si s-a rugat la Dumnezeu, iar marinarii au ramas surprinsi de oprirea neasteptata a furtunii. De atunci, Sfantul Nicolae a devenit patronul marinarilor si al calatorilor.
Sfantul Nicolae s-a nascut in Orientul Mijlociu la 350 de mile nord de Bethlehem. Istoria si legendele legate de Sfantul Nicolae se intrepatrund, dar se cunoaste cu certitudine ca a trait in secolul am IV-lea, a fost cardinal de Myra (acum aflata pe teritoriul Turciei) si a fost recunoscut si onorat ca sfant incepand cu secolul VI.
Nu mai putin de 21 de "miracole" ii sint atribuite, Sfantul Nicolae devenind cunoscut pentru credinta, zelul si dragostea pentru semeni, si in special pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie instarita, iar la moartea ambilor parinti (era inca copil) a mostenit intreaga avere, pe care s-a hotarat sa o foloseasca in scopuri umanitare si sa-i ajute pe cat mai multi oameni nevoiasi
De-a lungul secolelor au aparut povesti si legende despre viata si binefacerile Sfantului Nicolae. Toate acestea au ajutat la intelegerea caracterului extraordinar al acestuia si de ce a fost atat de mult indragit si considerat protector al celor neajutorati si neputinciosi.
Una dintre cele mai cunoscute legende este a celor trei surori, fetele unui nobil sarac, care datorita situatiei financiare precare nu se puteau marita. Se spune ca atunci cind fata cea mare a ajuns la vremea maritisului, cel ajuns deja cardinal, Nicolae, a lasat noaptea, la usa casei nobilului, un saculet cu aur. Povestea s-a repetat intocmai si cind a venit vremea de maritis pentru cea de a doua fata. Cind i-a venit vremea si celei de a treia fete, nobilul a stat de paza sa afle cine-i cel care lei-a facut atita bine fetelor lui. In noaptea cu pricina, nobilul a stat de paza si l-a vazut pe cardinal cum a lasat saculetul cu aur. Se spune ca Sfantul Nicolae s-a urcat pe acoperis si a dat drumul saculetului prin hornul casei, intr-o soseta pusa la uscat si de aceea a aparut obiceiul agatarii sosetelor de semineu. Cind tatal fetelor a vazut una ca asta, Nicolae l-a rugat sa pastreze secretul, dar bineinteles ca acesta nu a putut fi tinut. De atunci, oricine primea un cadou neasteptat ii multumea lui Nicolae pentru el. Cei trei saculeti de aur facuti cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfantului Nicolae sub forma a trei bile de aur.
O alta legenda spune ca, dupa calatoria pe care a facut-o in Tara Sfanta, incercand sa mearga pe urmele lui Isus, Nicolae s-a intors in tara lui pe mare. O furtuna teribila s-a abatut pe mare si corabia statea gata sa se rupa. Nicolae a stat si s-a rugat la Dumnezeu, iar marinarii au ramas surprinsi de oprirea neasteptata a furtunii. De atunci, Sfantul Nicolae a devenit patronul marinarilor si al calatorilor.
Rodica Rodean- Numarul mesajelor : 544
Varsta : 70
Localizare : IASI
Data de inscriere : 01/06/2009
Forumul Prieteniei :: Clubul Forumului Prieteniei :: Sărbători, Zile de Naştere şi Onomastică, Anunţuri, Comemorări, Opinii.
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Lun Mar 25, 2024 6:38 pm Scris de Didina Sava
» Decorațiuni din fetru
Lun Dec 28, 2020 3:35 pm Scris de Didina Sava
» Roxana Elena Sava-lucrari de arta plastica personale
Joi Ian 16, 2020 8:12 pm Scris de Didina Sava
» Mihaela Moşneanu
Vin Feb 23, 2018 6:30 pm Scris de Mihaela Moşneanu
» „Flori de piatră-Bijoux" albumul I-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Lun Mar 13, 2017 3:15 pm Scris de Didina Sava
» Heraclidul Alb roman semi-SF
Mar Iul 12, 2016 12:43 am Scris de Varganici Costica
» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Sam Mar 19, 2016 12:03 pm Scris de tyk
» Gustări şi aperitive
Lun Feb 01, 2016 6:59 pm Scris de Didina Sava
» Dorina Neculce
Dum Mar 15, 2015 1:42 am Scris de Dorina Ciocan