Forumul Prieteniei
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.
Ultimele subiecte
» „Flori de piatră-Bijoux" albumul II-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Dorina  Neculce - Pagina 11 Icon_minitimeLun Mar 25, 2024 6:38 pm Scris de Didina Sava

» Decorațiuni din fetru
Dorina  Neculce - Pagina 11 Icon_minitimeLun Dec 28, 2020 3:35 pm Scris de Didina Sava

» Roxana Elena Sava-lucrari de arta plastica personale
Dorina  Neculce - Pagina 11 Icon_minitimeJoi Ian 16, 2020 8:12 pm Scris de Didina Sava

» Mihaela Moşneanu
Dorina  Neculce - Pagina 11 Icon_minitimeVin Feb 23, 2018 6:30 pm Scris de Mihaela Moşneanu

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul I-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Dorina  Neculce - Pagina 11 Icon_minitimeLun Mar 13, 2017 3:15 pm Scris de Didina Sava

» Heraclidul Alb roman semi-SF
Dorina  Neculce - Pagina 11 Icon_minitimeMar Iul 12, 2016 12:43 am Scris de Varganici Costica

» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Dorina  Neculce - Pagina 11 Icon_minitimeSam Mar 19, 2016 12:03 pm Scris de tyk

» Gustări şi aperitive
Dorina  Neculce - Pagina 11 Icon_minitimeLun Feb 01, 2016 6:59 pm Scris de Didina Sava

» Dorina Neculce
Dorina  Neculce - Pagina 11 Icon_minitimeDum Mar 15, 2015 1:42 am Scris de Dorina Ciocan

Facebook- Flori De Piatră Bijoux
https://www.facebook.com/floridepiatrabijoux/
Căutare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Site-uri preferate
Retete culinare
Reţele de socializare
Parteneri
forum gratuit

Dorina Neculce

Pagina 11 din 18 Înapoi  1 ... 7 ... 10, 11, 12 ... 14 ... 18  Urmatorul

In jos

11112009

Mesaj 

Dorina  Neculce - Pagina 11 Empty Dorina Neculce






Ultima editare efectuata de catre Dorina Ciocan in Vin Mai 04, 2012 8:14 pm, editata de 62 ori
Dorina Ciocan
Dorina Ciocan
moderator bloguri

Numarul mesajelor : 1067
Varsta : 59
Localizare : Iasi
Data de inscriere : 11/11/2009

http://cititordeproza.ning.com/profile/dorinaciocanhttp://www.fa

Sus In jos

Distribuie acest articol pe: reddit

Dorina Neculce :: Comentarii

Ovidiu Raul Vasiliu

Mesaj Mier Noi 03, 2010 3:28 pm  Ovidiu Raul Vasiliu

da..e o ploaie trista.. study silent

Sus In jos

liviu miron

Mesaj Mier Noi 03, 2010 12:54 pm  liviu miron

study
ploua a amintiri pierdute...

Sus In jos

Dorina Ciocan

Mesaj Mier Noi 03, 2010 9:52 am  Dorina Ciocan

Plouă azi ca niciodată,
Ploaie verde și curată,
Trupul ei își pierde tâmpla,
Când privirea ta s-arată..

Strigi să-ți mângâie privirea,
Un copil plânge-n neștire,
Ochiul ți se oglindește
în albastra lui privire...

Tâmpla albă ca de var ,
Se desprinde din lumină,
Moartă ți-e iubita , iar
și-aștepți viața să-i revină.

Să coboare peste dânsa
seva venelor curate,
Treacă viața ta-n ființa-i
Prin ființa ei sculptată.

Plouă azi ca niciodată,
Plouă în grădina verde,
Apa lumii -i luminată,
și iubirea nu se pierde.

Tu, cu spaimă-i mângâi tâmpla,
Picură din cer lumină,
Iar iubita cea de aseară,
Îngenunche , în grădină...

Plouă-ncet și nu s-aude,
Dar nici valul nu s-arată,
Plouă peste trupul vostru,
Ploaia cea de altădată....

Ultima editare efectuata de catre Dorina Ciocan in Joi Noi 04, 2010 10:37 am, editata de 2 ori

Sus In jos

Marioara Visan

Mesaj Mier Noi 03, 2010 8:59 am  Marioara Visan

"Si pentru mine doar tu esti nemurirea,"
superb poem te felicit .

Sus In jos

Dorina Ciocan

Mesaj Mier Noi 03, 2010 8:56 am  Dorina Ciocan

îmi înfloresc iar trendafirii
Smile

îmi înfloresc iar trandafirii
cu nesfârșita catifea, la poartă,
adu-mi tu clipele uitate-n legea firii,
şi lacrima sculptată-n piatră.

îmi înflorește nufărul în gânduri,
cu floarea plină de păcat,
iubirea mea se-mpleticește
printre rânduri,
cu sufletul curmat.

îmi înflorește crinul de zăpadă,
pe trupul desfrunzit,
privesc la ochii ce- au rămas lipiți
pe geamuri,
la umărul ce printre nori
ţi-a-nflorit...

și-ţi înflorește iară primăvara,
prin ochii mei,
doar ție îți înclin iubirea,
ce-mi curge, azi, văpăi printre
-văpăi...

Ultima editare efectuata de catre Dorina Ciocan in Mier Aug 07, 2013 9:47 am, editata de 1 ori

Sus In jos

Didina Sava

Mesaj Mar Noi 02, 2010 6:18 pm  Didina Sava

"nu-mi mai dați sfaturi!" este un mesaj abscons dedicat noua ,sau ii dau eu o conotatie "apocrifa" ? Very Happy :?: Wink Smile

Didina, mă faci să zâmbesc...cum aș putea fi așa directă...e o imagine de revoltă asupra propriei persoane...dar...mă bucur că mă urmărești...te îmbrățișez

Sus In jos

Dorina Ciocan

Mesaj Mar Noi 02, 2010 5:30 pm  Dorina Ciocan

mă poți privi cu interes,
îmi legăn umbra în același balansoar,
vântul mi se odihnește la picioarele .
cenușa mi se-mprăștie haotic,

în palmă, țin același vultur,care a străbătut cu grație
înălțimile adânci

stai cu spatele,
îmi ții apăsarea cu umerii,
îmi faci semn să mai respir...

lumina îmi zâmbește diferit

râul își propagă undele într-o tandrețe desăvârșită

valul scrie povești de dragoste
pe care nimeni nu le va citi

vulturul mi se zbate în palmă dezlănțuind visul
adormit în mistere...

nu-mi mai dați sfaturi!

lumina e de nepătruns

realitatea moare lent

ne împiedicăm de praguri

bufnițele dospesc în lacrimi

omul își înghite umbra și râgâie mulțumit

de ar ieși aburul prin horn,
necunoscutul nu m-ar bate iar pe umăr...

viața ar fi același râu
cu pietre rostogolite
în care mi se sfarmă frunzele uscate...

drum și râu & inimă și ceas...

zăpezile se rup în mii de stele-albastre.

Ultima editare efectuata de catre Dorina Ciocan in Dum Oct 16, 2011 10:04 am, editata de 1 ori

Sus In jos

Didina Sava

Mesaj Mar Noi 02, 2010 12:32 pm  Didina Sava

Foarte frumos ,ultimul poem.Frumoase si multe alte zeci din acest blog,(pe fractiuni nu in integrum) insa acesta mai are si marele dar de a fi uniform ca valoare stilistica prin urmarea unei coordonte ideatice precise,in alte poeme suferind deraieri epice de la, sa spun asa habitatul narativ in care ai plasat actiunea lirica a poemului.
Urmarea unor coordonate ideatice ,armonice in contructia lirica a unui poem ii da substanta,profunzime si valoare literara.Mi-au placut mult unele alcatuiri stilistice precum :"Cineva îmi apucă inima,să o foloseacsă drept ceas deşteptător
pe o noptieră prăfuită,..."
,dar am sesizat si cateva inadvertente si formulari ciudate prin imposibilitatea proiectiei lor in realitate,ca in versul :"Gândul mă priveşte şi paloarea îl sperie...
Mâinile îi tresaltă şi-mi aruncă inima în palmă."
E total improprie imaginea si de aceea sugerez schimbarea cuvantului "gandul "cu ceva de genul "Alter ego-ul" Mi-a placut si aducerea finala a firului liric intr-n spatiu mai propriu si anume "Camera albă şi goală...",adica revenirea intr-un spatiu pamantean din sfera glaciala a gandurilor mai mult sau mai putin sumbre.
Dincolo de aceste consideratii,din acest poem transpare o dorinta avida de depasire a insingurarii si a sentimentului de alienare adus de singuratate,care deja e cronic,imposibil de a mai fi penetrat de un gest suav "
Mâna ta încearcă să-mi netezească tâmplele încărunțite"Dimensiunile intergalactice incarcate de glacialitatea infinitului lor in care voiajeaza spiritul eroinei poemului tau,impun gesturi supreme in a se asigura de atentia vesnica si exclusiva a partenerului:"aş sorbi un suflet să-mi împart cu el veşnicia!",prin icorporararea fizica ,ca si garantie a eternitatii.Minunat surprinsa imaginea de concentrare atomica in propriul sine prin pierderea faptica a dimensiunilor fizice ale propriului trup"Camera e albă şi goală...
Ar mai încăpea aici,
o mie de suflete, dacă şi-ar tăia aripile"
,O mie de suflete ar incapea ,daca si-ar taia aripile,ca sa nu mai poata pleca,fugi,taierea aripilor fiind ceruta ca si o garantie suplimentara pt asigurarea companiei lor vesnice.

Sus In jos

Dorina Ciocan

Mesaj Mar Noi 02, 2010 10:51 am  Dorina Ciocan

...Singură în mijlocul oceanului de veşnicie,
Îmi suflu în pumnii îngheţaţi:
Câtă frumuseţe într-un univers de tăcere...
Întrebări fără un răspuns tresar în mine,
Oameni, cărora nu le-am găsit un loc în suflet,
mă privesc de la adânci depărtări.

Gândurile lor îmi cutreieră odăile interioare,
Cineva îmi apucă inima,să o foloseacsă drept ceas deşteptător
pe o noptieră prăfuită,...
să-i sune în noapte amintirile adormite.

Trupul meu îşi schimbă culoarea...
viaţa mi se scurge printre degetele îngheţate.
Sufletul mă priveşte şi paloarea îl sperie...
Mâinile îi tresaltă şi-mi aruncă inima în palmă.

O privesc şi-mi spune o poveste pierdută în copilărie,
despre un copil cu inima de gheaţă.

Mi-o apropii de buze...
inima alunecă vertiginos,
Într-o senzaţie de nemaiîntâlnită plăcere.

Îmi învârt privirile în cele patru zări...
Câtă bogăţie : un ocean de veşnicie.

Strig : aş sorbi un suflet să-mi împart cu el veşnicia!
Ecoul îmi răspunde cutremurător : veşnicia, veşnicia...

Bogatul o să râvnească mereu liniştea săracului...

Mâna ta încearcă să-mi netezească tâmplele încărunțite,
Camera e albă şi goală...
Ar mai încăpea aici,
o mie de suflete, dacă şi-ar tăia aripile.....

Ultima editare efectuata de catre Dorina Ciocan in Mar Noi 02, 2010 4:48 pm, editata de 1 ori

Sus In jos

Dorina Ciocan

Mesaj Dum Oct 31, 2010 6:04 pm  Dorina Ciocan

neguri peste ape,

crabii-călugări își aprind
candelele

și devin sensibilii
luminii...

strădania lor aprinsă

e răsplătită cu ploi reci
și repezi în întunericul pleoapelor

-viața e un șir nesfârșit de
renunțări, îmi șoptești,

ne luăm de mână,
apoi,
duc palmele în pieptul tău
să ascultăm
o muzică-rugă înălțătoare
pe altarul umbrelor- schiță rupestră

a acelorași strădanii...


crabii-călugări ne fac
semne,

ne roaga să nu
le mai tulburăm
ploile-descântec-

mici interioare


efemeridele își despletesc frumusetea
reflectată in alge...

la anul se vor umple de frunze proaspete


acum, ultimele frunze
se odihnesc în coarnele cerbilor
care se prefac veseli...
încearcă să ne deseneze abstractul,
în umbră-
reguli nescrise
ale unui joc, numit
cândva- dragoste...

ar fi bine să mai avem timp...

lotușii ni s-ar odihni pe frunte

trestia și-ar conserva mlădițele pale

coasta ta ar fi cea mai afectată-
ai sprijini cu ea malul- să mă apere
de frig 25 de clipe...

Sus In jos

Ovidiu Raul Vasiliu

Mesaj Dum Oct 31, 2010 1:56 pm  Ovidiu Raul Vasiliu

Mie îmi place mai mult aşa, cu ritm şi rimă. Acum de', fiecare cu gustul lui.. Iubirea ta îl transformă pe cel iubit în zeu. Din acest motiv, cred ca tu eşti mai zeiţă decât el

Sus In jos

Dorina Ciocan

Mesaj Dum Oct 31, 2010 10:55 am  Dorina Ciocan

În oglinda sumbră-a nopții,
Fața ta de zeu apare,
Umbrind chipul de bărbat,
Din-ndărătul ființei tale...


Chip de astru-n bătătură,
Învelit cu „umbra-morții”,
Care-n zori, cu viața-n gură,
m-a privit și sărutat,
Cum sărută numai zeii,
nu și gura cea robită
de păcat...


Privesc trupu-ți
ce se-ascunde-dedesubt,
Străbat văi întunecate,
Pasul îmi reface
drumul,
Ce, cândva, l-am început.


Dar țin minte că-n odaie
ușa s-a înlăturat
și-ai pătruns cu-nfiorare,
când uitam că te-am chemat:
nu pe zeul cel din tine,
ci, doar umbra-ți
tremurândă,
strat cu strat...
Ultima editare efectuata de catre Dorina Ciocan in Dum Sept 11, 2011 12:16 am, editata de 1 ori

Sus In jos

Dorina Ciocan

Mesaj Sam Oct 30, 2010 4:07 pm  Dorina Ciocan

mă cheamă amintirile,
ascult
cu obrazul lipit de talpa ta
când îți aud chemarea
mă desprind
să îți strivesc lacrima
în care se ascund alte
constelații

îmi surâzi eliberat
te înalți pe lângă
muzica vibrantă
a corzilor mele
unse
cu amintiri topite în
lumini, feeric
revărsate prin ochiul
întredeschis-ecou pustiit de păcate...

prin sânge
îmi înoată o pasăre
își ascute
ciocul înapoia oaselor mele,
în fapt de seară,
întoarce calea
spre răsărit...

visul mi se sfarmă
în piatra morilor
de vânt

vântul se îneacă
în apa tulbure
a visului
tremurându-și unda
stinsă
ca un însingurat...


Sus In jos

Dorina Ciocan

Mesaj Sam Oct 30, 2010 1:29 pm  Dorina Ciocan

Raul, poate va trai vesnic prin versurile astea...multumesc pentru ca ma mai citesti... Sad

Sus In jos

Ovidiu Raul Vasiliu

Mesaj Vin Oct 29, 2010 8:44 pm  Ovidiu Raul Vasiliu

"Tăcerea îşi toceşte colţii
în stâncile neliniştii
întrebări fără răspuns
fac înconjurul fiinţei
ca un abur dens-sălaş al zeilor"

Dacă stâncile sunt ale neliniştii şi întrebările fără răspuns sunt ca un abur dens unde sălăşluiesc zeii, înseamnă omul în cauză nu va muri niciodată.

Sus In jos

Dorina Ciocan

Mesaj Vin Oct 29, 2010 10:54 am  Dorina Ciocan

Tăcerea îşi toceşte colţii
în stâncile neliniştii
întrebări fără răspuns
fac înconjurul fiinţei
ca un abur dens-sălaş al zeilor.

Golul meu începe acolo
unde se termină preaplinul
altuia.

Regretul se perpetuează
într-un ecou
care îşi reflectă
cuvintele fade
în fereastra închisă.

Multe cuvinte
nerostite
se scurg în golul
pe care ţi l-am ţesut
pe spate cu pânza de păianjen
culeasă
din întunericul luminii.

Mă plimb nepăsătoare
cu mâînile la spate
şi mă petrec prin miile
de oameni,
ca o iluzie,
ca o înflămânzită
de suflete vii.

Vieţile se răsucesc în mine
mă întorc pe altă parte,
mă îndreaptă spre
punctul-reper
în care tăcerile îşi tocesc dinţii...
pentru a pune capăt
unui delir
în care aripile de fluture
se lipesc
ostentativ
de irişii mei
stinşi...

Sus In jos

Dorina Ciocan

Mesaj Joi Oct 28, 2010 10:09 pm  Dorina Ciocan

Am dat mai mult
decât puteam primi,

Priveam,

Speram,

dar uneori uitam a te iubi,
și ascultam cum ploaia
se-abătea,
mereu,
din altă parte...

E ploaia gândurilor mele,
ploaia noastră.

Ea bate-n geam
cu degetele tale.

Și uneori,

în locul inimii s-ascunde
o altă pasăre măiastră...

care-și înalță cântecul
mai tare.

Dar, existența ei,
de nimeni nu-i știută,
cu toate că,
în zori de zi,
îmi iese dureros
din piept
și te sărută.

E pasărea iubirii,
un orb așa o va numi.
Ea-și picură în vers
cântarea,
și-ncet te-nvață a iubi,
spre-a înțelege ce-i
iertarea...

Sus In jos

Dorina Ciocan

Mesaj Joi Oct 28, 2010 8:29 pm  Dorina Ciocan