Ultimele subiecte
» Mihaela Moşneanu
Ieri la 8:03 am Scris de Mihaela Moşneanu

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul II-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Joi Noi 23, 2017 7:57 am Scris de Didina Sava

» Decorațiuni din fetru
Joi Iun 01, 2017 9:42 pm Scris de Didina Sava

» „Flori de piatră-Bijoux" albumul I-bijuterii artizanale marca Didina Sava
Lun Mar 13, 2017 5:15 am Scris de Didina Sava

» Heraclidul Alb roman semi-SF
Lun Iul 11, 2016 1:43 pm Scris de Varganici Costica

» Singurătăţile noastre-Titi Nechita
Sam Mar 19, 2016 2:03 am Scris de tyk

» Gustări şi aperitive
Lun Feb 01, 2016 8:59 am Scris de Didina Sava

» Dorina Neculce
Sam Mar 14, 2015 3:42 pm Scris de Dorina Ciocan

» Mihai LEONTE poetul armoniei si al optimismului...
Dum Noi 30, 2014 11:46 am Scris de Mihai LEONTE

Facebook





Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Web Trafic
Site-uri preferate
Retete culinare
Reţele de socializare
Parteneri
forum gratuit

Pentru tine, iubite!-Elena Paduraru

Pagina 1 din 2 1, 2  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

02072009

Mesaj 

Pentru tine, iubite!-Elena Paduraru






Pentru tine, iubite!

Nu plânge, iubite,
sunt clipe cernite
în somnu-mi de gheaţă,
ce dă morţii viaţă.

Se-ntinde, se extinde,
fiinţa-mi cuprinde,
mă duce departe
în somnul de moarte.

Nu plânge, iubite,
tu moartea admite,
un somn greu, de gheaţă,
mă-nvăluie-n ceaţă.

Inima-mi cuprinde,
de viaţ-o desprinde,
sărutu-i de gheaţă
mă-ngheţă, mă-ngheaţă...


Ultima editare efectuata de catre Didina Sava in Mier Ian 13, 2010 6:57 am, editata de 3 ori
avatar
Păduraru Elena

Numarul mesajelor : 70
Varsta : 68
Localizare : Adjud-Vrancea
Data de inscriere : 26/06/2009

Sus In jos

- Subiecte similare
Distribuie acest articol pe: Excite BookmarksDiggRedditDel.icio.usGoogleLiveSlashdotNetscapeTechnoratiStumbleUponNewsvineFurlYahooSmarking

Pentru tine, iubite!-Elena Paduraru :: Comentarii

avatar

Mesaj la data de Mar Mai 18, 2010 10:33 am  Păduraru Elena

Iaşi, 9 aprilie 2010, o zi deosebită din viaţa mea
În această zi a avut loc lansarea primului meu volum de autor "Prin fire de dor" cu nepreţuitul ajutor al Asociaţiei Universul Prieteniei.
Nu-mi găsesc cuvintele potrivite pentru a mulţumi doamnei Rodica Rodean pentru încurajările timidului din mine, pentru efortul deosebit în editarea cărţii şi organizarea evnimentului. Un prieten adevărat!
Mulţumesc din suflet tuturor celor care au pus umărul la naşterea şi "botezul" acestui volum.
Mulţumiri speciale domnul Liviu Apetroaiei pentru frumoasele cuvinte din postfaţa volumului.
Evenimentul mi-a schimbat structura interioară deschizându-mi o nouă uşă pe drumul vieţii mele.
Mulţumesc din suflet tuturor celor care au fost alături de mine la editarea şi lansarea acestui volum.
Îmi cer scuze că nu am amintit mai multe nume, poate din teama de a nu omite pe cineva.
Îmi cer scuze pentru scurtul meu mesaj...
Alături de volumul "Prin fire de dor", am avut deosebita plăcere să particip şi la volumele colective:
"Antologie de poezie 55 de poeţi contemporani" sub îngrijirea poetei Valentina Becart, lansarea are loc la Iaşi, 29 mai
"Lira în patru puncte cardinale" sub îndrumarea poetei Cristina Ştefan, lansarea la Bucureşti, 4 iunie,Biblioteca Metropolitană.
Am atâţia oameni minunaţi în jurul meu! Îi mulţumesc din suflet lui Dumnezeu!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Lun Apr 19, 2010 3:30 am  IOANA VOICILA-DOBRE

La multi ani cu sanatate si sa ai noroc in toate!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Apr 18, 2010 12:25 pm  Rodica Rodean

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Ian 29, 2010 9:19 am  Păduraru Elena

HAIKU

1. Amurg liniştit
soare în roşu
oile trec tăcute
pe drumul din sat

2. Contraste
roi de albine
în pădure de salcâmi
tăcut pădurar

3. Reinnoire
pe măr înflorit
ciocănitoare mică
culege furnici

4. Toamnă târzie
lapoviţă grea
curge pe lan de frunze
picături de timp

5. Singurătate
sălcii cu muguri
oglindite în apă
singure pe mal.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Dum Ian 03, 2010 1:02 pm  Rodica Rodean

Adevarat...cuvantul poate deveni sfant si ne apropie de Dumnezeire....este ceea ce faci si tu prin poezia ta

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Dec 16, 2009 8:16 am  Păduraru Elena

Cuvântul Sfânt
îl port în gând
şi îl desfac
şi îl prefac
în fine cristale,
ce curg la vale
din creştet
spre poale.

Cristalele sfinte,
pătrund a mea minte
şi toat-o cuprinde,
apoi, o surprinde
cu pura candoare
de albă culoare.

Divina cântare,
ce vine din zare,
pătrunde în casă
şi pune pe masă
pe Unicul, pur Fiu,
pe veşnicul, cel Viu.

Iar sfânta treime
din clipele prime,
pe suflet cuprinde,
iubirea aprinde,
să ardă păcate
din lume-adunate.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Sept 05, 2009 9:42 am  Păduraru Elena

Cândva, liliacul de pe aleea tăcută
completa naturii un frumos tablou,
ş-acum, culoarea lui trezeşte bătrâne amintiri,
în ochii mei din minte crescând în unduiri de gânduri.//

Sunt clipe din tolba sorţii noastre,
cu parfum de liliac ce s-aduna în noi...

Dar, clepsidra timpurilor a strecurat perfidă
pe unul dintre noi, scuturându-l din egidă.

Când liliacul înmugureşte-n mai, cândva
din scena lumii va dispărea şi cel de-al doilea drum.

Doar amintiri cu amândoi rămân difuz ecou,
când liliacul, va dărui lumii parfumul său.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Sept 05, 2009 9:38 am  Păduraru Elena

Din bob de viaţă tăinuit în pământ,
Răsare o plantă în verde veşmânt,
Se scutură-n grabă de rece troian,
Privind în jur pământul dalmaţian.

Uimită priveşte cerul albastru,
Caută zilnic, spre galbenul astru,
O rază de soare zâmbeşte discret,
Priveşte cum se `nalţă nou tineret.

Se supără raza când norii s-adun
Şi în rafale lovesc micul gorun,
S-adună în grabă raze de soare,
Pe cer aşază albastră culoare.

Micul lăstar, în mult verde se-mbracă,
Cu-n frate mai mare, vrând să se-ntreacă,
Învinge ploi, ninsori şi vântul pribeag,
Nălţându-se falnic pe antic meleag.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Sept 05, 2009 9:21 am  Păduraru Elena

Nu plânge, iubite,
sunt clipe cernite
în somnu-mi de gheaţă,
spre moarte, din viaţă.

Se-ntinde, s-extinde,
fiinţa-mi cuprinde,
mă duce departe
în somnul de moarte.

Nu plânge, iubite,
tu moartea admite,
somn rece, de gheaţă,
mă prinde în ceaţă.

Pe suflet cuprinde,
de viaţă-l desprinde,
sărutu-i de gheaţă
mă-ngheaţă, mă-ngheaţă...

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Sept 05, 2009 9:13 am  Păduraru Elena

Ne-nvaţă speranţa,
să frângem distanţa
prin vorbe nescrise
din stele emise.

Să fii tu bărbatul,
speranţei cântatul,
cu braţe trimise
iubirii întinse.

În calda ta palmă,
s-alunec iar calmă
cu luna-n cristale
şi vise reale.

Venită cu ploaia,
ce stânge văpaia
în inimi pribeagă,
stau viaţa întreagă.

Iubirea-i măreaţă,
dă vise în viaţă,
învaţă speranţa
să-nfrângă distanţa.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 1:47 pm  Rodica Rodean

Poezii scrise mintea si cu inima....minunate

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 9:38 am  Păduraru Elena

Pentru mine, stejar te-ai înălţat,
Privirea mea ades ai răsfăţat,
La umbra ta am poposit pribeag
Şi-am împletit în doi vise şirag.

De arşiţa vieţii m-ai protejat,
În faţa vrajbei măreţ ai plonjat,
Şi falnic categoric ai rămas,
Noi în iubire, am făcut popas.

În prag de seară, sub clar de lună,
Stelele ne vedeau împreună,
Visam un vis ce-al nostru vis era,
Subtil, iubirea veşnic genera.

Dintr-o subită clipă, pentru noi,
Firul vieţii n-a fost parcurs în doi,
Pe alt traseu destinul ne-a plasat
Tragicul peste viaţă a turnat.

Grea boală a venit cuvântător,
Făcând vieţii calvar distrugător,
Din trunchiul tău seva, a curs încet
Te îngrji în van, sunt un ascet.

Oarbă rătăcesc acum prin lume
Cautând mereu a tale urme,
A lăsat şuvoi lacrimi să curgă
Spre tine, el drumuri să pargurgă.

Din vise Dumnezeu mi te-a clădit,
Iubire dragă apoi dăruit,
În sfântă taină inimi a unit
Tot cu taină Domnu a despărţit.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 9:36 am  Păduraru Elena

Colo, hăt în depărtare,
Zâna-n alb din nou apare,
Falnică pe câmp ea trece
Cu alaiul alb şi rece.

Viforu `nainte merge,
Din tropetă suflă rece,
Apa-n vad încremeneşte,
Auzind că el soseşte.

Când alaiul avansează,
Peste sat neaua aşază,
Din zori şi până-n seară,
Stă omăt pe ulicioară.

Luna peste sat păşeşte
Şi spre el galeş priveşte,
Apoi trece mai departe,
Spre poveşti din nicio carte.

Din palat Zâna priveşte,
Cum vise, Visu-mpleteşte,
Falnică pe câmp iar trece
Cu alaiul alb şi rece.


Ultima editare efectuata de catre Păduraru Elena in Sam Sept 05, 2009 9:33 am, editata de 1 ori

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 9:32 am  Păduraru Elena

În a mea lume, dacă lac te-ai face
în lună argintie m-aş preface,
prin blânde raze să cobor,
şi-n tremurat de unde să adorm.

În a mea lume, de-ai coborî,
în scânteioară m-aş preface
ca ochiul tău să-l decorez
cu strălucit de amorez.

În a mea lume, de-ai veni,
cu suflul inimii te-aş mângâia
ca să pluteşti pe-a ei undă,
spre patima din genunea sa.

Dar rece zid din vremea ce-a rămas,
desparte a noastre lumi,
în a mea lume, mă sting uşor
iar tu, rămâi unit cu lumea ta.

Pe aspru zid noi îl cuprindem
ciulind la clipe-n dor,
tu, în dorinţi din a mea lume,
iar eu, în unduiri de gând din lumea ta.

Ultima editare efectuata de catre Păduraru Elena in Sam Sept 05, 2009 10:07 am, editata de 1 ori

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 9:25 am  Păduraru Elena

Pe lângă tine am trecut,
Din nepăsare n-ai văzut,
Cu purpuriu eu te-am cuprins,
Tu în uitare m-ai împins.

Luna în fir am fermecat,
Prin dalbi munţi l-am aruncat,
Calea ta s-o lumineze,
Inima să-ţi scânteieze.

Pe cale voi sosi şi eu
Să-ţi povestec în dor mereu,
Apoi în doru-ţi de argint
Să-mi dai poemul de alint.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 9:23 am  Păduraru Elena

Iubite,
am primit scrisoarea ta,
e-o graţioasă poezie,
ecou din vârf de munte
împrăştiat spre vale
prin unde siderale.

Citesc
şi recitesc, gândurile
aduse-n creştet de talazuri,
prin vuietului oceanului
de suflet în aşteptare.

Nici acum,
n-am aflat ce eram,
flacără ciulin
sau îndelung suspin,
de-am fost eu sau,
poate alta...

Şi totuşi,
în vocea ta de flacără stelară
mă-nbrac iară, (a câta oară!)
pentru a colinda tăcută
pe calea-mi la picioare aşternută.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 9:20 am  Păduraru Elena

În poiana din pădure
stă în iarbă
o domniţă,
lângă ea un coş cu mure
şi-o zburdalnică
oiţă.

În blândeţea ochilor s-ascunde
tonurile cerului
senin
printru irisuri rotunde,
stele razele-şi
anin.

Pe obraz, şugubeaţă poposeşte
lâng-un colţ de ochi,
o aluniţă,
gura-i mică încet grăieşte
înclinată către mitica
oiţă:

- Spune, bună mioriţă,
ce s-a întâmplat
aseară?
Ce-ai văzut din grădiniţă,
spune-mi dragă
surioară?

- Am văzut pe ulicioară,
cercetând auriul
astru,
tânărul de odinioară,
vocea lui şoptea cerului
albastru

- Spune tu, dulce oiţă,
ce zicea
a lui guriţă?
- Spunea, scumpa mea domniţă,
că-i frumoasă-a ta
cosiţă.

- Spune tu mioară dragă,
vrea el oare
să mă vadă?
-Voieşte, spre tine-aleargă,
el aşa zicea-n
şaradă.

- Este foarte de mirare,
el aici, nu vine
oare?
- Dar, te uită pe cărare,
ce vedem, acolo-n
zare?

- Iată, mă uimeşte tare,
taman prinţul
călare!
Cânt pe buze, trupu-i mare,
iar, în mână, ţine-o
floare.

Când ajunge-n poieniţă,
prinţu-opri lângă
domniţă,
braţu-ntinde spre fetiţă,
şi saltă-n şea gingaşa
crăiţă.

Calul pleacă mai departe,
vântu-i bate
în şuviţă,
iar în urmă, mai deoparte,
zburdă veselă, o mitică
oiţă.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 9:16 am  Păduraru Elena

Îngălbenite zile,
încolăcite-s pe toamna noastră,
mustuind a roade coapte
adunate prin lacrimi şi surâsuri
şi dăruite apoi lumii.

Toamna din noi,
pe nesimţite,
a părăsit unul din doi,
lăsând greutatea
serilor însingurate
să-ncreţească
cearcănele obosite
de timpul şi spaţiul
ce le inundă.

Cea mai rămas
din toamna ruginită,
ostoită în neputinţă de revoltă,
prin clipe grele
trece obosită spre iarna rece,
singurătatea,
îngheţând alături de ea.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 9:12 am  Păduraru Elena

Acum, vă spun ceva haios,
Şi foarte, foarte curios:

Într-o zi, văzui în cale,
Tot plimbându-mă agale,
Un copac cu ramuri multe,
Dar cu frunzele căzute.

În copac, pe rămurele,
Nu stăteau mici rândunele,
Cum adesea noi am văzut,
Ce stăteau? Hei... de necrezut!
Pe câte o rămurică,
Stătea...ghici?... Câte-o pisică,
Ba mai mare, ba mai mică,
Ba copilă, ba bunică,
Cu blăniţe colorate,
Din maidane adunate,
Una-n galben pe lăbuţă
Şi, lecuţă cam plinuţă,
Gri nuanţe mai la toate,
Alb şi negru şi tărcate
Şi, să râzi în gura mare
De această întâmplare,
Mâţele corală torceau,
Teribil zgomot mai făceau...

Ufff! ... Dar, iată, că m-au văzut,
Deh! ... Asta eu n-am prevăzut,
făcând părul niţel zbârlit,
Către mine, s-au miorlăit:
”-Miaauu, miaauuu, miorlauuu!”
”-A venit neaşteptata
Să ne strice adunata!”
Spune una din grămadă.
”- Lumea vine să ne vadă!”
Spune alta în bravadă.
”-Vor s-aud-o serenadă,
O cântare-n cor de pisici,
Despre felinile de-aici.”

Felinile pisiciră,
Pe-a lor limbă convorbiră,
Neânţelegând o boabă
Am plecat, să-mi văd de treabă.

Morala:
Unde nu-nţelegi nimica
Şi, n-ai treabă cu pisica,
Nu te-ncap al lor costume,
Să te cari din acea lume
De pisici alcătuită,
Să-ţi caţi lumea potrivită.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 9:07 am  Păduraru Elena

Mi-am luat traista cu rime
şi-am pornit în adâncime,
către aducerile-aminte,
despre un copil cuminte.

Am trecut peste-o câmpie,
unde macii te îmbie
a zbura pe-a lor petale,
purpure în estivale.

M-am oprit pe-o ulicioară,
la o poartă legendară,
adâncit în barba-i albă,
stă bunicul cu o babă

şi vorbesc în gura mare
ce-a păţit un oarecare,
apoi zic şi pe şoptite
veştile mai necinstite.

Am intrat şi în ogradă,
Azorică dă din coadă
scheunând a bucurie
c-a venit mica nurlie.

M-am oprit lângă bunica,
ce mulgea blânda Junica,
atunci lipa în cuhnie
luai sticla şi-o hunie,

mă-ntorsei iar la bunica
să-i dea lapte la peltica,
apoi fuga-mi făcui nadă
şi luai pâinică caldă.

Ochii-mi strălucesc în soare
cu albastra lor culoare.
M-aciuez pe o băncuţă...
Bine-i să ai bunicuţă!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 9:03 am  Păduraru Elena

De-aş putea,
aş fi o dulce briză-n promenadă,
să-ţi fac plăcută surpriză
printre file-ngălbenite
de gândirile cioplite.

De-aş putea,
floare în glastră-ţi să răsar,
să-mi şopteşti iubirea ta
când te-apleci asupra mea,
(să n-audă nimenea!).

De-aş putea,
să fiu mică rândunea,
la casa ta pe-o rămurea
sau la fereastră
cuibuşor să-mi făuresc,
ca privirea-mi să te-mbrace.

De-aş putea,
aş lua strop de lună,
ce visele-mi adună
şi le-aşterne-n calea ta.

De-aş putea,
ghiocel m-aş transforma,
tâmpla ta s-o decorez,
iar în suflet să-ţi formez
drumul lin ce l-aş urma.

De-aş putea...dar, eu nu pot !

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 8:59 am  Păduraru Elena

Parfum de tei mă cheamă discret spre amintiri
Şi zumzet de albine mă poartă-n arcuiri
Spre ochii verzi ai tatei şi zâmbetu-i blajin,
Ce-mi alungau adesea surâsuri de pelin.

Cu mersul legănat şi cu frizura creaţă,
Un pic nălţându-mă prin lumea de verdeaţă,
Mă-ndreptam spre tata cu braţele întinse,
Zâmbind chemării lui, ce sufletu-mi cuprinse.

Prin alintări suave-n dans de balerine,
Valsau cu flori de tei mici roiuri de albine,
La tata în braţe, eu spre cer mă înălţam,
Momentele senine în mine adunam.

Vremurile s-au scurs prin fire de clepsidră,
Uitarea-şi face loc precum mlădia vidră,
De dup-o ceaţă deasă ochi verzi mă mai privesc,
Mângâietori în clipele ce-n dureri cioplesc.

De ani de zile, ades, în jur nepoţi adun,
Istorisind clipite despre al lor străbun,
Dar, uneori privirea-mi, nostalgic stă niţel,
Să se-oglindească-n ochi verzi, de dulce nepoţel.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 8:56 am  Păduraru Elena

Puiandrii jucăuşi de rândunele,
cuibărite la colţuri de ferestre,
zburătăcesc în zori de ziuă,
chemându-mă din nou spre viaţă.

Urechile-mi primesc cereşti semnale
prin ciripit vioi de rândunici,
iar eu, mă mişc agale spre clipele astrale
prin unduirile sublimului “cirip-cirip”.

Deschid fereastra vieţii,
aspir esenţa ei,
iar soarele-mi zâmbeşte
şi razele-i sublime cuprind esenţa mea.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Mier Sept 02, 2009 8:51 am  Păduraru Elena

Ochi-mi privesc prin fereastră
învolburate scurgeri din ploaie,
înfioraţi, ei văd norii
prăvăliţi în puhoaie,
bolborosinde pe strada îngustă,
risipindu-se apoi
prin gure de canale.

Pe cer, norii zoriţi,
se zvârcolesc încoace şi încolo,
iar tunete în fulgere se luptă,
ţesând huruitoare pânze
din infernale fire de lumină.

Surprinşi de ploaia gravă,
prin ape agitate
trec oamenii în grabă,
fugind tăcuţi ca nişte umbre
prin grele uşi de blocuri.

Pe strada cenuşie
rămasă acum pustie,
doar gheaţa se mai joacă
pe geamuri şi pavaje,
lăsând în amintire
natura-n clocotire.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Sam Aug 29, 2009 5:29 am  Didina Sava

Bine ati venit pe forumul Asociatiei Universul Prieteniei.Va steptam de mult!..Va felicit pentru numarul bogat de poezii postate. In calitate de administrator al cestui forum sunt datoare sa va indrum un pic in legatura cu felul cum trebuie sa postati poeziile.Dupa cum ati observat cand deschideti sectiunea JURNAL inautru gasiti topicurile cu numele tuturor celor care au postat in forum.Accesand fiecare nume gasim inautru toate lucrarile autorului adunate in acelasi topic denumit cu numele autorului.Domnia voastra ati postat fiecare poezie separat deschizand cu fiecare poezie cate un nou topic,prin apasarea butonului New Topic.Eu v-am reunit cele 43 de poezii intr-un singur manunchi adica in topicul cu numele dvs asa cum au fiecare autor.
Pentru ca dumneavoastra sa postati incontinuare veti deschide topicul cu poeziile adunate de mine sub numele Paduraru Elena si pentru a posta o noua poezie veti accesa butonul
NEW REPLY.Doar asa poeziile dvs vor apare una sub alta reunite in topicul dvs propriu.Va rog nu mai accesati butonul New Topic pentru a nu posta iarasi poeziile rasfirate si eu sa fiu nevoita sa vi le fuzionez prin multe manevre cu topicul dvs.personal denumit Paduraru Elena.Va multumesc din suflet.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 4:16 am  Păduraru Elena

Arlekin îmbrăcat în strai de paiaţă,
cu traista-n spinare, ce-o poartă de-o viaţă,
azi merge la târg, cu vechituri la talcioc,
să-ncerce dacă are un gram de noroc,
vrea iarăşi săracul, cu vocea sa blândă,
fraţilor false idealuri să vândă.

Afectat, cu ambele braţe cernite,
spre piaţa întreagă chemarea trimite:
„E gratis, poftiţi de luaţi, pe gustate,
cât poate duce sacul vostru din spate“.

Nu e nimeni să ia, nu-i nimeni s-audă,
pune marfa-n traistă, e strânsă cu trudă,
se-ntoarce spre seară la mica sa casă,
şterge machiajul cu un puf de pe masă,
el vede-n oglindă pe trista sa faţă,
o boabă de sare din ochi de paiaţă,
tăcută curge-n prăval pe-obrazul ridat,
nu e nimeni să vadă, obraz nefardat.

Priveşte paiaţa, din nou în oglindă,
o stea străluceşte în colţul din tindă,
e şi mâine o zi, produse să care,
să ducă, din nou, marfa sa la vânzare,
mai sunt vise, doruri şi raze de soare,
mai e speranţă pentru clipa ce doare.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 4:14 am  Păduraru Elena

Ades, mă-ntorc spre gândurile mele,
le descopăr ascunsele cişmele,
apoi, le sorb aspritele cuvinte,
ce stau pitit, printr-un ungher de minte.

Se-aştern amorf, cuvintele din prunduri,
durerea lor străbate din străfunduri,
ducând în inimi şi-n vorbiri uitate,
ce au plecat şi sunt acum departe.

Puhoaie-mi curg cântările uitate,
cele visate, cele nevisate,
ele în astă viaţă, vor să poată,
să mişte, mai uşor, a vieţii roată.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 4:13 am  Păduraru Elena

Pe firul visului, din infinit,
În gând curat, tu, omule-ai pornit,
Trimis ai fost, de El, pe-acest pământ,
Să-mplineşti tocmai al Său cuvânt.


Pe-al său nisip, o clipă ai trecut,
Şi-ai conturat pe el tot ce-ai avut,
Acum spre alte infinituri ai plecat,
Pe alt meleag să-ţi laşi tribut.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 4:11 am  Păduraru Elena

Pe drum de timp întristat,
se târăşte greoi, o doamnă
c-o traistă-n spinare
plină de griji şi nevoi.
Din când, în când,
ridică privirea-i mioapă,
şi zarea cercetează.
Dă din cap, ca şi cum ar vedea
prin întunericul gri,
ce ar vrea să îi fie zori de zi.
Oftează în sine,
şi-şi soarbe oftatul
apoi priveşte în jur,
poate mai vede
vreun dram de speranţă...

Pe acelaşi drum, de timp întristat,
greoi, se târăşte o toamnă...

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 4:10 am  Păduraru Elena

Val cu val, marea visează,
vis din vis, apoi creează
şi pătrunde-n amintire
cu talazuri de iubire.

Val cu val, marea adună
în a valurilor spumă
mii de şoapte, mii de gânduri,
spuse-n taina din adâncuri.

Marea valu-şi unduieşte
între ceruri şi pământuri.
veşnic, sufletul trăiască,
dulce iubire cerească.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 4:08 am  Păduraru Elena

Feeric privesc spre soare
Care, cu a lui candoare,
Pe un val uşor dezmiardă
Până din priviri îl pierde.
Noaptea văd cum mica lună
Pe acelaşi val s-adună,
Iară visătoare stele
Croşetează-n val dantele.
Unduindu-se agale, valul mic
pe creasta mării, se opreste
şi dispare,
dizolvându-se în mare.
Iară eu, mic val ce sunt,
Stau în lume om mărunt,
Tot ca valul mă retrag,
Spre Cel ce mi-e atât de drag.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 4:07 am  Păduraru Elena

Plouă-n muguri de-nceput
Stropi de chilimbar tăcut,
Plouă-n tril de ciocârlii
Înălţat în zori de zi,
Plouă-n toamnele târzii
Colţ de inime pustii,
Plouă-n suflet neîntinat
De copil abandonat,
Plouă-n cânt de trubadur
Dor din dorul ce-l îndur,
Plouă-n clipa ce-a trecut
Când în doi ne-am desfăcut,
Plouă-n visu-ngălbenit
Ce-a trecut neîmplinit,
Plouă viaţă, şi iar plouă
Printr-a mea visare nouă.
Plouă, plouă, şi iar plouă
Liră prin liră, picuri cu picuri
Stihuri cu stihuri, vouă.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 4:05 am  Păduraru Elena

Din infinit primit-am clipa,
un vis mi-a oferit aripa
şi am pornit în miez de noapte,
spre chemarea unei şoapte.

Aripi de vise m-au-nălţat,
condurii clipei m-au-ncălţat,
iar culoarea vântului mi-a şoptit:
“Zboară departe,
nicicând nu te opri!”

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 4:04 am  Păduraru Elena

Gândurile mele, asemeni
pasării phoenix,
au revenit la mine
cu memoria
unor straturi de onix.

Apoi, au planat
prin sunet de stele,
caldă lumină
şi visele mele.
Lumina din vatră
a gonit în abis
întuneric de piatră.

Şi acum juvenil
vin icarii din dreptul divin,
nu mai au aripi de plumb,
din nou pot să zboare
şi zboară… şi zboară…

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 4:03 am  Păduraru Elena

Copacul meu,
cu ramuri prea multe,
uscate, rănite,
sau cu frunze căzute,
prin toamna cea grea
păşeşte molcom pe cărarea
ce urcă încet, potolit,
pe coamă de munte,
lăsând ici-colea
urme mărunte.

De rece ploaie şi vânt,
multe frunze i-a căzut,
hrană să fie,
pentru mama-pământ
şi rădăcini au albit…
dar mai e de vorbit,
şoapte dulci de sorbit,
da... mai e de trăit.

Nu ştie copacul,
câte clipe s-au scurs
şi nici cât
mai e de parcurs,
priveşte-napoi,
ar vrea să se-ntoarcă
în crâng luminos,
dar drumul s-a şters
şi timpu-i spinos,
merge-nainte,
tăcut şi cuminte.

În toamna grea,
copacul, ferm
uscăturile-şi taie
şi pleacă prin ploaie
de toamnă târzie,
spre o nouă fereastră,
de clipă senină,
căutându-şi albastrul.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 4:01 am  Păduraru Elena

Râul din noi,
curge la vale
pe drum de cristale,
e viaţa fluid,
ce picură lin,
sau volbură-n plin.

Râul curge intens
în unicul sens,
prin iarba de dor
cu fir de fior,
nu se opreşte,
nicicum,
din magicul drum,
trece
dincolo de moarte,
alături
cu o speranţă.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 4:00 am  Păduraru Elena

Suntem clipe,
ce vise adunăm
din colţuri de cer,
dorinţi alinăm
în nimb efemer...
ducem cu noi
amintiri de viori
scăldate-n fiori,
în dansuri de fluturi,
pe rime de cânturi.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 3:59 am  Păduraru Elena

Privesc spre timpul din urmă
şi amintirile dor,
privesc spre timpul de mâine
şi sper că-l voi prinde din urmă,
dar lângă mine uit să mă uit...
Lângă mine e timpul
şi eu sunt în el!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 3:57 am  Păduraru Elena

Universul răspunde,
Dar cine să-l asculte?
Ne plângem că nu-i pasă,
De-avem sau nu o casă
Sau ce pune pe masă.
Ne plângem că-i tăcere
Şi-n suflet e durere,
Ne plângem că norul gri
Azurul înegri.
De ce ne plângem, oare,
Ca un copil sub soare,
Ce nu ştie a citi
Şi nici vorbe a rosti?
Universul ne învaţă,
Ce-i mai frumos în viaţă,
Ce este şi ce-a fost,
Ce are-n viaţă rost,
Dar, cine să audă!?
E omenirea surdă.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 3:56 am  Păduraru Elena

Rătăcită într-o noapte adâncă,
rămas-am stingheră
pe-o răzleţită stâncă,
de unde privesc în jur
pentru a-mi zări cărarea,
ce vrea s-aline în viaţă-mi
alergarea.

Răsfrântă stând
peste uitarea rece,
frântă îmi este aripa visării,
doar picuri surde
căzute-n cimitire
mă poartă spre clipe trecute…
las numai ploaia
adâncu-mi să străbată.


Căutare,
clipe amare,
speranţă,
toate puse
pe-a vieţii fainaţă…

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 3:55 am  Păduraru Elena

Când liliacul dă în floare
parfumul său se-opreşte-n zare,
este adunat din necuprins
să lumineze al nostru vis.

Culcuş îmi fac din a sa floare,
s-adorm în ale lui petale
şi mă cuprind din zare în zare
mereu cu alta-a mea ardoare.

Când liliacul dă în floare,
în cântul ce s-aude-n zare,
iubirea-n strai de sărbătoare
mă-nvăluie în a sa culoare.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 3:53 am  Păduraru Elena

Pe-un mal de râu, în estival,
Se unduiau val după val
Şi prin acest frumos decor,
Pe lâng-un trunchi eu mă strecor.

O şoaptă m-a învăluit:
– Din vârf de munte, din pământ,
Cu rădăcini m-a scos un vânt,
Adus de apă din aval,
Plutind ajuns-am pe-acest mal…

M-am aplecat spre muribund
Văzut-am ape ce-l inund.
Uscat e trunchiul şi e trist,
În codrul său era corist
Şi falnic printre fraţi cânta.

Privirea mea la mângâiat,
Gându-mi pe vânt s-a mâniat,
A sale crengi le-am ocolit
Pe malul apei l-am lăsat,
şi mai departe am plecat.

– Spre soarta mea acum eu plec
în alte clipe să m-aplec
şi cregile să mi le vindec
de ale soartei sec descântec!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 3:51 am  Păduraru Elena

Zăboveam pe-o mică stâncă,
Cătând către marea adâncă,
Şi-acolo am ascultat
Povestea de neuitat:

– Din sânul tău m-ai scos ca val
Şi mai împins uşor spre mal,
M-a prins vântul de pripas,
La tine să nu am pas
Şi m-a spintecat în stropi,
Cu care săpat-am gropi.
În bălţi eu am adormit,
Şi-am visat al vieţii mit:
Un val mic printre ruine
Un ocean în devenire
O iubire în sideral – tu iubitul meu ocean
părinte-mi eşti nepământean.

– Prea-bine ştiu că mă iubeşti
Şi cu iubire îmi grăieşti,
Să te alung, eu n-aş putea!
Puternic vânt te-a descompus,
Iubirea ta te-a recompus,
La pieptul meu ai revenit,
Copilul meu, bine-ai venit!

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 3:50 am  Păduraru Elena

Pe o masă la fereastră
mi-au venit în casă iară
şi tăcuţi privesc din glastră,
ghiocei de primăvară.

Gingaşele omătuţe,
răsărite-n colţ de iarbă,
cu-ale lor haine nouţe,
ridic capul lor din barbă.

Caută frumos condei,
dorind slove să adune,
despre ai ierbii prichindei
şi-a naturii-nţelepciune.


Ultima editare efectuata de catre Păduraru Elena in Mier Sept 02, 2009 9:29 am, editata de 1 ori (Motiv : am modificat...)

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 3:49 am  Păduraru Elena

Evantai de culori s-a deschis
printre copacii toamnei
care iar a venit, acum,
ca-întâia oară!
Printre ei, doar noi doi,
de mână legaţi
alunecăm printre frunze,
în alaiul de toamnă,
ce ne-nvăluie-n veşnica-i taină.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 3:48 am  Păduraru Elena

Pe aleea vegheată de castani-nfloriţi,
trec, visători, tineri îndrăgostiţi.
Ei poartă săgeţi în priviri
şi trupuri săltând în unduiri.

Tu stai pe o bancă, cu drag îi priveşti,
de-a tale clipe tinere îţi aminteşti.
În poală-ţi cade o minge...
O dai înapoi privind-o cum fuge.

Vântul îţi scutură în palmă
flori de castan, pe care le-aduni
amintindu-ţi de-o clipă,
când erai printre juni.

Oftatul ţi-l laşi pe banca pustie
şi-agale te scoli şi te pierzi
pe-aleea destin, cu bune şi rele.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 3:47 am  Păduraru Elena

Ia-mă, iubite, aproape de tine,
Să auzi cum bate inima-n mine,
În parfum de dor, clocotind văzduhul
Cuprinde acum, iubirea şi stihul.

Ia-mă, iubite, de tine aproape,
S-aştern sărutul în tremur de pleoape,
Cu-al iubirii dor să-mbrac al tău suflet,
Cărare de flori să-mi fie-al tău umblet.

Ia-mă, iubite, aproape de tine,
Prinde în palme a noastre destine,
În sunete de cânt, nicicând rostite
De-un flaut stingher, spre cer arcuite.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 3:45 am  Păduraru Elena

O mie şi una de nopţi cu stele,
Poveşti din vise, din visele mele,
Seară de seară ţi le spun în şoapte,
Iar tu, le-asculţi până târziu în noapte.

Martor este cerul cu stele, senin,
Că sunt lângă tine, cu tine suspin,
Albastru infinit, ce-nvăluie gândul,
E patul de vis ce-mi e aşternutul.

Tăcute poveşti, în tainice şoapte,
Din stele curg lin, prin clipe de noapte,
În cântec de leagăn, pe leagăn divin,
Seară de seară, lângă tine revin.

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 3:44 am  Păduraru Elena

Nu am crezut în trecut, nu am ştiut!
că al meu uitat parfum, ascuns în fum,
tainic te-a încântat ş-atunci l-ai visat.

N-am crezut, nu am văzut, nu am putut
să-nţeleg, soarta s-aleg, spre tine să merg,
ba, mai mult, să alerg, distanţa să şterg.

Braţe-mi deschise, spre tine trimise,
să le-aştern, rând pe rând, chemări alinând.
Vei ierta neştiinţa mea? mă vei putea ierta?

Sus In jos

avatar

Mesaj la data de Vin Aug 28, 2009 3:43 am  Păduraru Elena

Au înflorit iubirile-n fereastră,
parfumul lor, noi vise ilustrează...

Speranţele răsar în primăvară
şi veşnicesc apoi în caldă vară,
au trene-n evantai de plină toamnă
ce-ncălzesc apoi troienile-n iarnă.

Au înflorit iubirile-n fereastră,
Tu unde eşti să le întâmpini?

Sus In jos

Mesaj   Continut sponsorizat

Sus In jos

Pagina 1 din 2 1, 2  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum